KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

distan?are a punctelor de vedere�. [�]. ��n opozi?ie cu sociologia durkheimian? inspirat? de Comte ?i, dincolo de Comte, de dialectica german?, sociologia contemporan? este hoț?r�ț empiric?. Ea abordeaz? problemele nu doar pentru a deschide perspective asupra procesului socializ?rîi, ci pentru c? s�nt interesante �n ele �nsele. O emisiune radiofonic? dramatic? ne ofer? ocazia s? studiem psihologia colectiv? a panicii. Un fenomen precum r?zboiul este punct de plecare pentru cercet?ri asupra moralului civilului ?i cel al

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
toate eforturile precoce ?i constante ale lui Aron (1935, 1967) ?i ale lui Julien Freund (1966) (a trebuit s? a?tept?m p�n? �n 1971 că s? dispunem de traducerea �n francez? a primei p?r?i a lucr?rîi Economie ?i societate). �n afar? de aceasta, ea ?i-a aflat �n Gurvitch un opozant aproape la fel de �nver?unat că ?i Durkheim [27]. C�ț despre Parsons, prezentat publicului francez de c?tre Fran�ois Bourricaud �n 1955, aspectul prea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
etc., care exprim? interesul sociologilor francezi pentru chestiunile sociale arz?toare ale momentului, a?a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ale momentului, a?a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de cercetare �n ?tiin?ele sociale), �n 1959, ?i la ini?iativa lui Raymond Boudon ?i P. Lazarsfeld (profesor invitat la Sorbona �n 1962-1963) s-a publicat traducerea rev?zut? ?i ad?ugit? cu contribu?îi franceze, a Limbajului cercet?rîi sociale � textbook-ul metodologilor de la Columbia (Boudon ?i Lazarsfeld, 1965, 1966; Chazel ?i colab., 1970). Eforturile lui Boudon (1967, 1969) de a dezvolta o orientare matematic? ce punea accentul pe metodele de analiz? cauzal? s�nt �nso?ițe de grija epistemologic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
l?sat indiferent pe Gurvitch a c?rui grij? constant? a fost aceea de a pre�nt�mpina dou? pericole: cel al empirismului pur analitic, al c?rui promotor era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i Consiliul internă?ional al ?tiin?elor Sociale. I se mai datoreaz? crearea institutelor universitare de ?tiin?e sociale la K�ln (�n 1952), la Atena ?i la Teheran (la �nceputul anilor ?aizeci), a Centrului de Cercet?ri asupra Dezvolt?rîi Economice ?i Sociale �n Asia Meridional? (la Calcutta �n 1956, apoi la New Delhi), f?r? a mai vorbi de importanțele institu?îi internă?ionale de �nv???m�nt ?i de cercetare din America Latin? (CENTRO brazilian, FLACSO la Santiago

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
brazilian, FLACSO la Santiago de Chile) ?i din Africa (CAFRAD la Tanger). �ncep�nd cu 1964, UNESCO se doteaz? cu un centru de cercetare la Viena a c?rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Santiago de Chile) ?i din Africa (CAFRAD la Tanger). �ncep�nd cu 1964, UNESCO se doteaz? cu un centru de cercetare la Viena a c?rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public?rîi de bibliografii

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i din Africa (CAFRAD la Tanger). �ncep�nd cu 1964, UNESCO se doteaz? cu un centru de cercetare la Viena a c?rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public?rîi de bibliografii internă?ionale sau

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public?rîi de bibliografii internă?ionale sau a Dic?ionarului ?tiin?elor Sociale (1964, �n limba englez?). �n sf�r?it, UNESCO n-a �ncetat s? promoveze, �nc? de la crearea să, numeroase ?i importante cercet?ri asupra mentalit??ilor, conflictelor internă?ionale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a �ncetat s? promoveze, �nc? de la crearea să, numeroase ?i importante cercet?ri asupra mentalit??ilor, conflictelor internă?ionale, emigra?iei ?i, mai ales, asupra rasismului. �ncep�nd cu 1970 apare, din ini?iativa să, Tendin?ele principale ale cercet?rîi �n ?tiin?ele sociale ?i umane, Lazarsfeld redact�nd volumul consacrat sociologiei[28]. ??rile occidentale au beneficiat ?i de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane ?i de sus?inerea guvernului federal, �nainte de toate pentru dezvoltarea cercet

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n ?tiin?ele sociale ?i umane, Lazarsfeld redact�nd volumul consacrat sociologiei[28]. ??rile occidentale au beneficiat ?i de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane ?i de sus?inerea guvernului federal, �nainte de toate pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice. Prin această erau completate politic finalit??ile economice ale planului Marshall al c?rui interven?ionism viza ?i �substituirea demersurilor empiriste ra?ionale �n locul tradi?iilor �ideologice� ale europenilor ?i �n locul demersurilor globalizante, iar prin această, �nt

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
anul urm?tor). Zece ani de politic? laburist? (1945-1955) au suscitat numeroase cercet?ri legate de punerea �n act a Welfare State-ului ?i c�teva dintre cele mai importante lucr?ri empirice contemporane, cu prec?dere �n domeniile: stratific?rîi (Marshall, 1950; Rowntree ?i Lavers, 1951), mobilit??îi sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului fenomenologic american � m?rturie a dificult??îi britanicilor �n fă?a sistemelor teoretice generale [50, 56]. Cazul german nu este mai pu?în contrastant. �nfr�ngerea din 1945 a corespuns cu �ncercarea orient?rîi sintetice a perioadei precedente care a f?cut loc unui �scepticism� general �n privin?a sistemelor teoretice ?i conceptuale [10:399]. �n acela?i timp, continuarea cercet?rilor empirice � c?rora sociologia german? li s-a consacrat, dar pe care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
teoria oficial?). Revista acestuia, Cercet?ri sociologice (1974), vă de?ine monopolul publică?iilor �n care putem citi: �Leg?tură organic? dintre teorie ?i practic?, ?tiin?? ?i ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi sociale, apar că principii fondatoare ale activit??îi ?tiin?ifice ?i de propagand? a sociologilor�� (citat �n [58:139]). Aceast? sociologie sovietic? are numeroase produc?îi empirice (Ivanov ?i Osipov, �n [52]) din care unele s�nt de calitate. �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c?tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant? este centrat? pe tema dezvolt?rîi ?i a moderniz?rîi sociale ?i politice (Furtado, 1966; Germani, 1962). �ntoarcerea regimurilor autoritare ?i criză economic? va suscita pentru moment abandonarea problematicii dezvolt?rîi pentru a face loc analizelor �n termeni de dependen?? inspirate de un marxism radical (Gunder-Frank

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c?tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant? este centrat? pe tema dezvolt?rîi ?i a moderniz?rîi sociale ?i politice (Furtado, 1966; Germani, 1962). �ntoarcerea regimurilor autoritare ?i criză economic? va suscita pentru moment abandonarea problematicii dezvolt?rîi pentru a face loc analizelor �n termeni de dependen?? inspirate de un marxism radical (Gunder-Frank, 1968). Mai ț�rziu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant? este centrat? pe tema dezvolt?rîi ?i a moderniz?rîi sociale ?i politice (Furtado, 1966; Germani, 1962). �ntoarcerea regimurilor autoritare ?i criză economic? va suscita pentru moment abandonarea problematicii dezvolt?rîi pentru a face loc analizelor �n termeni de dependen?? inspirate de un marxism radical (Gunder-Frank, 1968). Mai ț�rziu, se va dezvolta aici o sociologie critic? a condi?iilor de constituire a actorilor socio-politici (Cardoso, 1969; Germani, 1977; Stavenhagen, 1969

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-i lipsesc deloc reflexele teleologice) a ales s? se abstrag? dintr-o disciplin? c?reia nu-i recuno?tea legitimitatea, la fel ca ?i altor sisteme filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult? analiz? empiric? dec�ț specula?ie sintetic?. Cu alte cuvinte, sociologia �?i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac? limitat ?i inegal, puternicii influen?e intelectuale ?i tehnice a modelului american mai mult

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu-i resimt? efectele. Interpelat? ?i mobilizat?, ea a ocupat, �ntr-o prim? etap?, un loc central �n dezbaterile intelectuale. �ns? �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a cunoscut, �n voia vicisitudinilor diverse, efervescen?ele ?i restructur?rile teoretice cele mai notabile, sub forma unei adev?rate explozii a paradigmelor. 1. Noile paradigme anglo-saxone La �nceputul anilor ?aptezeci, sociologia american? cunoa?te o accelerare brutal? a recrut?rîi ?i a finan??rilor publice (care s-au triplat �ntre 1970 ?i 1973, c�nd a atins 120 de milioane de dolari pe an), urmat? de o ?i mai rapid? regresie. �n 1973, AȘA avea mai mult de dou?zeci

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s�nt Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss sau Harold Garfinkel. La �nceputul anilor ?aizeci aceast? paradigm? devine concurență demersurilor teoretice ?i empirice dominante, iar la sf�r?ițul deceniului ea succede � sub diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe un act individual de transgresiune, c�ț un rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la cap?tul c?ruia statutul de deviant este conferit unui individ (sau

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe un act individual de transgresiune, c�ț un rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la cap?tul c?ruia statutul de deviant este conferit unui individ (sau unui grup) de c?tre cei care �l identific? ?i se ocup? de el. Aceea?i teorie orienteaz? analizele statutului bolilor mentale (Goffman

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]