1,152 matches
-
de frică care-l menține în viață, „o exigență igienică“. Urbain este pus la un moment dat în situația de a ucide familia unui cunoscut ministru și de a „confisca“ jurnalul intim al uneia dintre fiicele sale, numită în roman „Rândunica“. Acest jurnal, despre existența căruia aflăm chiar din titlu, constituie punctul-cheie al romanului lui Amelie Nothomb. Citirea jurnalului rândunicii îi provoacă lui Urbain o puternică senzație fizică, necunoscută până atunci, cea a binelui și a răului. Jurnalul adolescentei va aduce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de a ucide familia unui cunoscut ministru și de a „confisca“ jurnalul intim al uneia dintre fiicele sale, numită în roman „Rândunica“. Acest jurnal, despre existența căruia aflăm chiar din titlu, constituie punctul-cheie al romanului lui Amelie Nothomb. Citirea jurnalului rândunicii îi provoacă lui Urbain o puternică senzație fizică, necunoscută până atunci, cea a binelui și a răului. Jurnalul adolescentei va aduce o schimbare importantă în viața lui Urbain, pus în situația de a se îndrăgosti de propria lui victimă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
viața lui Urbain, pus în situația de a se îndrăgosti de propria lui victimă. Pentru a nu-l lăsa pradă angajatorilor săi și pentru a păstra astfel secretul tinerei fete, Urbain va înghiți, rând pe rând, fiecare foaie din „jurnalul rândunicii“. Înghițirea cărții este un motiv mai vechi în literatură, pe care l-a abordat și Umberto Eco în romanul Numele trandafirului, unde bătrânul Jorge înghite manuscrisul celei de-a doua părți a Poeticii lui Aristotel, despre comedie. Colecția „Biblioteca Polirom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
-o nu demult - Sufletul bolnav de carte, Amurg sentimental, București, 2006 - sunt expresia unei iubiri romanțioase față de fiecare autor supus atenției. Despre obscura poetă Valeria Manta Tăicuțu, Miron țic scrie impresionat până la lacrimi: „Poeta trudește la alcătuirea fiecărui sonet, așa cum rândunica își construiește cuibul, sub o streașină de casă.“ În aceeași stare de spirit este caracterizată cartea unei poete la fel de puțin cunoscute, Mariana Sperlea: „Poemul Mariei poartă-n el acea sfântă durere de mamă, iar încărcătura sa se bazează pe acea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
castelelor triumfătoare.“ Iedera are temperatură?! Dar ce-a pățit, a făcut viroză?! „Virgil Diaconu își scrie poemele ca și când s ar opri timpul și versurile sale vor rămâne dincolo de perdele.“ Care perdele?! „Angela Macarie vine cu acest volum cum vine o rândunică în primele zile ale primăverii și fără să zăbovească prea multă vreme caută o streașină de casă...“ În realitate, poeta menționată nu are nimic de rândunică. Ea recurge la titluri de genul Sinestezii, Emanații elegiace, Devoțiuni native, care numai a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rămâne dincolo de perdele.“ Care perdele?! „Angela Macarie vine cu acest volum cum vine o rândunică în primele zile ale primăverii și fără să zăbovească prea multă vreme caută o streașină de casă...“ În realitate, poeta menționată nu are nimic de rândunică. Ea recurge la titluri de genul Sinestezii, Emanații elegiace, Devoțiuni native, care numai a ciripit nu seamănă. „Poezia doamnei Doina Vodă este alcătuită din scurte secvențe și din picături extrase din tulpina trestiei de miere găsită în anumite locuri dând
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
conțin constatări banale - de genul iarba este verde - în legătură cu lumea din jur: „Cireș greu de rod / bătându-mi în geam - / el și-a atins menirea.“ „Turnul vechi / soldații de ipsos / dau ora exactă.“ „Primăvară - / pocnește / primul boboc.“ „Bunicul pe prispă / rândunicile / își refac cuibul.“ „În vis / schimb lumea reală / pe una de himere.“ „Mușuroi febril - / traversând poteca / furnici la lucru.“ „Culcat în iarbă - / o buburuză / mă privește.“ Este înduioșător faptul că o buburuză îl privește pe autor (poate că i-a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
arată, Vrabia-ntr-un lan de grâu, Ciugulește ziua toată. LITERA ,,R’’ Cum se naște ,,r’’ se vede: E un ,,p’’ c-un picioruș; Merge greu și-mi vine-a crede Că se sprijină-n țăruș! Racul, rața, râul, carul, Rândunica, cerul, mărul, Corbul și prepelicarul, Cercul, arcul, cartea, părul, Toate-l au pe ,,r’’ în ele; Chiar și pasărea măiastră, Care zboară către stele Și-o privim de la fereastră. De rochiță-i prins în față, Roz de-o fi sau
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
pe mozaicul lucios al pardoselii. În spatele unei mese În cerc, un gardian moțăia cu capul atârnat ușor pe o parte și cu mâinile pe burtă, Încleștate pe o cărțulie de exerciții. Nu se vedea nimeni altcineva. Sub tavanul boltit, o rândunică singuratică zburătăcea străduindu-se zadarnic să găsească o scăpare. Margaret și-a continuat drumul până la ușa din fundul sălii și a ieșit În căldura de afară. Umbrită de clădirea nouă, se afla o alta, mai mică și veche, cu aerul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
căldura-mpărateasă este, Adoarme apa pe câmpie, albastră ca un cer senin Visează frunzele departe culoarea serii arămie. Furnicile mărunte cară căldura-n mușuroi la ele Iar, de pe-o creangă, păsărele, spun gâze1or că este vară. În cuib cresc puii rândunicii, e bine și-mpăcare este, VACANȚĂ-fir dintr-o poveste Pornit din caierul bunicii. Se intercalează diverse cântece adecvate anotimpurilor. La telefon monolog Șerban, elev în clasa a IV-a stă la biroul său și învață. Pe masă ,cărți, caiete. E
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
sună din nou. Șerban își îndeasă perna pe cap și aruncă cartea de geografie spre telefon și începe să (țipe din răsputeri). Vulpea! Vulpea! Vulpea! Știu! Vulpea... fir-ar să fie de vulpe! PĂSĂRILE CĂLĂTOARE -scenetă Personajele: prezentatorul, Radu, Alma, rândunica, cucu, barza Prezentatorul: Dragi spectatori,vă întreb pe dat Anotimpurile le-ați învățat? Ei bine nu vă fie cu supărare, asta-i o problemă mare ce-n spectacolul nostru are căutare. Alina: Oare anul când începe? Să vedem cine se
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și albine Și aduce o scrisoare de la păsări călătoare. Care-anunță, că în zare vor să vie, rândunele, pițigoi, sturzi berze și cintezoi. Rândunica: Bun găsit! lată-ne, noi am sosit din alte zări de soare pline dar și pe-aici e cald și bine. Ș-apoi aici e casa noastră, și nu în zarea cea albastră. Cucu: Cu-cu, cu-cu așa mă
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și-ntr-o zi de joi, așa pe seară, mă trezesc cu mândra vară. Radu: Aerul mirose-a flori, fructe coapte-ți dau fiori. Alina: Soarele-n călăuzește tare, toată lumea vrea la mare. Prezentator: Așa-i vara veselie, cântece și bucurie. Rândunica: Toată vara am lucrat, lângă pui am adăstat Pregătindu-i de zburat Cuibul să și-l părăsească Departe să poposească. Prezentator: Soarele a obosit de atâta strălucit ; Fructele s-au pârguit, strugurii s-au înnegrit, florile își pier pe cale; Hainele
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
aveți multă dreptate. Mare e! Lo, Înseamnă, În limba maghiară, cal. Și, mutișorului nostru, Lo, i-a rămas numele, de-atunci, pentru Întreaga sa viață. Grădinița s-a isprăvit, zburând, din viața lui și a altora ca el, precum, o rândunică, la sosirea toamnei. Au zburat, aproape la fel, și clasele elementare. Așijderi - cele de gimnaziul de meserii. De aici, Lo, a ieșit un zugrav, faianțar mozaicar, gresier, de excepție; bașca, la fel de priceput, În meserii Înrudite cu cele pe care le-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sosit Câmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sânt foarte-mbătătoare!" Mai departe, era foarte natural să aduc vorba și despre păsările călătoare, care se-napoiază-n țară, vestindu-ne statornicirea primăverii pe plaiurile noastre: "Iată, văd o rândunică, Vine din țări depărtate... De-obosită, parcă pică! Trebuie să-i dăm dreptate!" "În definitiv", îmi spusei eu, cu condeiul ridicat, gata să atac albul hârtiei, "chiar așa de proaste nu sânt și p-ormă astea le-am scris când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
grajdului, cu găletuța Între genunchi și mâinile În poală. De fapt, și Mașa-Mașa, și Evlampia se roteau la rându-le, dar Într-un ritm mai lent, aproape imperceptibil, ca un grup statuar bizar, legănându-se În lumina cleioasă. Cele două rândunici suspendate-n aer dădeau și ele din aripioare deasupra coarnelor Evlampiei, dar aproape că nu se mișcau din loc. Trupul Mașei-Mașa plutea În amorțire, conservându-se În aerul bolnav ce avea acum consistența unui albuș de ou. Ușa grajdului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sânii ei. Toată această viziune nu dură decât o clipită, topindu-se-n văzduh odată cu femeia-ou În care zăcuse Mașa. Gazda răsuflă ușurată, privind cu luare-aminte În jurul ei. Evlampia și toate celelalte lucruri reveniră la Înfățișarea lor obișnuită. Cele două rândunici intrau și ieșeau pe ușa grajdului, ciripind vesele În aerul Încărcat de tot felul de miresme. Duceau lut și pene În ciocurile lor mici, consolidându-și cu migală cuibul clădit sub vechea grindă. Ciripitul lor Îi aduse gazdei În suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
statui de piatră, cărbune și aer, regretau acea lume amorțită care îți dădea senzația dureroasă, dar sigură a eternității. Nicicând până atunci nu aflaseră ce înseamnă să oprești timpul în loc, să te instalezi în eternitate ca într-un cuib de rândunică și să privești lumea din jurul tău ca și cum ai fi mort. Abia acum își dădeau seama prin ce experiență unică trecuseră, unii voiau să se întoarcă în acea lume, să-și ia locul printre statui, unii cu roluri chiar importante în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a bătrânului. M-am oprit pentru un timp, să ascult cântecul păsăretului din pădure, care curgea ca o apă spre sălașul bătrânului. Am deschis ușa bordeiului și am tresărit...Mi s-a părut că am nimerit într-un cuib de rândunică...Totul era căptușit cu perne și pernuțe. Ți se părea că de peste tot năvălește asupra ta puful...O măsuță ca pentru pitici, cu un scăunel pe aceeași măsură, m-au întâmpinat cu un aer de bună orânduială. Pe măsuță adăsta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Dumnezeu, suferind de singurătate, nu are voie să-și pozeze modelul. EVA, în fiecare trăsătură, mama: Gest, cuvânt, privire, atingere, umbră, umbră, umbră pe ape, pe câmpii, pe stânci. Când era mic, se cuibărea lângă ea ca un pui de rândunică. Mirosea frumos: a lapte, a scorțișoară, a pălămidă; sângele mamei sale, izvor ce repeta la nesfârșit drumul spre casă. Revista, plină cu fete lucioase. La pagina 7, taică-său nu s-a oprit niciodată. Petru a ascuns-o pe Eva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tăcut apoi bătrâna, și‐ a plâns mult cu lacrimi grele, Ce curgându‐ i râu în poală Se‐ mpleteau cu ale mele ... ( Din vol. «Romanțe», Ed. Muzica, București, 1984, pag. 17‐ 21). șASE PUI șI‐O BIATĂ MAMĂ Mai demult, o rândunică avea‐n cuibu‐ i șase pui și privea la ei, sărmana, ca la chipul soarelui ; De cu zori pornea săgeată, căutând pe deal și v ăi Hrană pentru puii săi. și‐n iubirea‐ i nu o dată s‐a culcat ea
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și‐n iubirea‐ i nu o dată s‐a culcat ea nemâncată; Dar destul de fericită că nu s‐a‐ ntâmplat nicicând Dintre pui s‐ adoarmă vreunul ars de sete sau flămând; Nici n‐a fost mai mândră mamă decât ea‐ ntre rândunici, Când văzu‐ntr‐ o zi că puii se făcuseră voinci. și n‐ a mai avut odihnă nici cât ai clipi sub soare; Până când pe fiecare pui nu l‐a‐ nvățat să zboare; Dar, când toți puteau să plece încotro voiau
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o zi că puii se făcuseră voinci. și n‐ a mai avut odihnă nici cât ai clipi sub soare; Până când pe fiecare pui nu l‐a‐ nvățat să zboare; Dar, când toți puteau să plece încotro voiau su b slavă, Rândunica istovită a căzut în cuib bolnavă și cu ochii plini de lacrimi, țintă‐ n ochii fie cui, Zise celor șase pui: Dragii mamei, eu, de‐ aseară, Simt în inimă un cui: aripile greu mă dor și nici vorbă să mai
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
obrazul lunii e parcă de ivoriu dă‐mi mâna ca să pot ieși din mine - îmi caută o fată chipul pe geamul din fereastră. De ce mă‐neacă, oare, plânsul ca o imensă bucurie? Mă simt de parcă‐aș fi un pui de rândunică ce caută să zboare cu aripi de‐mprumut. O, rogu‐te, pentru duminica de mâine dă‐mi voie, mamă, să scot din podul casei bicicleta cu care te‐ a furat, cândva, din horă, tata. (Publicată în suplimentul ziarului „Orizont”, 1
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
după o lungă călătorie. Din curtea unei case își luă zborul, voios, un porumbei. După atâta timp de stat în casă făcu cunoștință cu natura trezită la viață. În timp ce zbura se uita în jur uimit de tot ce vedea. O rândunică, de sus, din vârful unui stâlp, văzu porumbelul și îl întrebă: De ce ești așa mirat ? Ce ai văzut ? Totul în jur este schimbat. Nimic nu mai este cum știam. Copacii sunt îmbrăcați în haine verzi, pământul este acoperit de un
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]