1,145 matches
-
copilăria lor. Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Bălcești, (de la Bâlc-Bălcești), în 1909, un cătun al satului Dângău Mare, azi sat mic, de sine stătător, aparținând comunei Căpușu Mare este construită din bârne bine cioplite de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
adaugă alte motive florale sau geometrice. La înfrumusețarea porților secuiești contribuie și coloristica, deoarece unele dintre ele sunt pictate în culori vii. Structura de susținere este construită din lemn de stejar. Părțile componente sunt fixate prin îmbinarea în coadă de rândunică. Cei trei stâlpi de susținere principali cuprind între ei poarta mică și poarta mare, deasupra au o grindă frontală care le leagă și care este fixată de contrafișe. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune câteodată porumbar
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în anul 1758 pe o temelie de piatră, din bârne de stejar clădite în tehnică Blockbau, prin îmbinarea la capete a grinzilor în cheotori drepte și în coadă de rândunică. Biserica este amplasată în mijlocul satului pe o înălțime ce domină valea. Între bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face notă aparte prin volumetria sa dominată de turnul cu foișor, fleșă înaltă și patru turnulețe. Inițial clopotnița a fost separată
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
arborat la o înălțime cât mai mare, astfel încât să poată fi observat de la distanță mare, în orice condiții de vizibilitate atmosferică. Pentru scufundări de noapte există și steaguri de semnalizare fosforescente. Steagul „alfa“ este alb și albastru, în coadă de rândunică, cu un „V“ tăiat într-o parte. Acesta este un steag folosit în special pe ambarcațiunile suport pentru scufundare, avertizând prezența scafandrilor sub apă („Sacafandru în apă.Navigați cu viteză redusă”). Acest steag de semnalizare, aparținând codului internațional de semnale
Steag de semnalizare () [Corola-website/Science/313651_a_314980]
-
fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
fost, de altfel, așezată și aceasta. Vechea biserică a fost vândută parohiei din satul Dângău Mare în 1864. Biserica fusese construită, în satul Sebeș (azi Valea Drăganului) la 1750, din bârne de stejar, cu îmbinările drepte sau în „coadă de rândunică”. Are următoarele dimensiuni: pronaosul (3,53/5,86), iar naosul (6,10/5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a unui pridvor cu șase stâlpi. În 1924 satul a reparat
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
cu plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi, similară cu bisericile de la Sărmașu, Sânmartinu de Câmpie, Moișa, Hărțău, Bozed, Culpiu, Glodeni, Valea. Pereții sunt realizați din bârne de brad, așezate una peste alta, cu îmbinări în coadă de rândunică. La îmbinări s-au folosit numai cuie de lemn. Liniatura bârnelor este întreruptă numai de golul intrării și cel al ferestrelor, modeste ca dimensiuni, dispuse două pe latura sudică a naosului, o fereastră pe latura nordică a naosului și câte
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în console, bogat crestate în plan înclinat, console ce se regăesc și la interior, în sprijinul bolții semicilindrice a naosului. Bolta altarului, de asemeni semicilindrică, este intersectată de trei fâșii curbe. Pronaosul are tavan drept
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
fost înlocuită cu una din tablă. În anul 1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
nouă de lemn cu hramurile "Sfinții Constantin și Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt". Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de necontestat pentru adevărurile consacrate în legendă. Mănăstirea a fost de altfel construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilitățile pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 de metri, lățime de 5,50 metri și o înălțime de aproximativ 4 metri. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud, este străpunsa o fereastră. Acoperirea interiorului: tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar pe latura sudică, în decroș, o ușă face legătura interiorului cu exteriorul. Accesul în interiorul lăcașului este asigurat de ușa de pe peretele sudic al pronaosului, ușă încoronată
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima restaurare. În tindă există o fereastră spre sud. Încăperea altarului este luminată de două ferestre. Peretele dintre tindă și naos
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
are trei uși. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală este ridicată din bârne crepate în două și fasonate. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, probabil de la mutarea construcției, cu cuie lungi de fier. Bârnele din perete, destul de subțiri și de aceea expuse la deformări, sunt întărite din loc în loc cu cepuri groase. Vechea structură este supraînălțată de jur împrejur, circa
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
fază ulterioară. Interiorul este peste tot acoperit cu blăni verticale de lemn. Structura originală este ridicată din bârne fasonate dintr-un singur lemn, păstrându-și inima în ele. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, cu cuie lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit a construcției. Bolta este semicilindrică, formată din scânduri bătute în arcuri dublouri pe extrados, vizibile în pod. Bolta altarului se racordează la pereții
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate, fixate între ele cu cepuri. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul, refăcut parțial după modelul celui anterior, și grinda peste uși din tâmpla iconostasului arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Modelele cu 6 cilindri, printre ele si Coupe-ul, se numesc W114. Aceasta clasificare rezulta din faptul ca W114 si w115 ar fi trebuit sa aibă partea frontala diferita, la fel ca in seriile anterioare W110, respectiv W111, W112, "coada de rândunica". Diferențele in structura caroseriei w114 si W115 apar abia in 1972, la apariția modelelor in 6 cilindri, 280 si 280E. La aceste modele, lipsesc din cauza spațiului, barele de sprijin din compartimentul motor. Pentru stabilizare s-a folosit o tabla mai
Mercedes-Benz W114/W115 () [Corola-website/Science/323997_a_325326]
-
prin mărirea alezajului 230.4 cu 81KW (110CP) si prezentat in 1973. Concomitent a dispărut motorul 220 din programul de livrare. Ca si motor de " capacitate mica" cu 6 pistoane, a fost 230 cu motorul de la modelul anterior "coada de rândunica", cu denumirea M180 având 88 KW. După august 1973 a fost redenumit acest tip 230.6, pentru a evita confuzia cu 230.4 M115. Modelul 230 cu 6 pistoane a fost foarte îndrăgit in tarile in care a fost exportat
Mercedes-Benz W114/W115 () [Corola-website/Science/323997_a_325326]
-
căzut și tavanul. Deci în locul tavanului sunt crâmpeie din acoperișul de șiță și lemnăria complet putredă. Pereții sînt din lemn de stejar, așezați pe cant și cu grosimea de 10 cm. Aceste grinzi se îmbină la capete în coadă de rîndunică, dar din cauza intemperiilor - aceste capete sunt putrede ușor - se pot disloca așchii din ele. Ele au lățime medie de 0,40 m și în parte au fost măcinate de insecte și ciuperci. Soclul bisericii este de cărămidă și are 0
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
minim de specie țintă 50 % 50 % 20 % 50 % 20 % 50 % 30 % nici unul Pești lance (Ammodytidae)3 Pești lance (Ammodytidae)4 Capelin norvegian (Trisopterus esmarkii) Merlan albastru (Micromesistius poutassou) Dragon (Trachinus draco)1 Moluște (exceptând Sepia)1 Zărgan (Belone belone)1 Rândunică de mare cenușie (Eutrigla gurnardus)1 Specii de Argentina (Argentina spp.) Șprot (Sprattus sprattus) Anghilă (Anguilla anguilla) Spacii de crevete/crevete baltic (Crangon spp., Palaemon adspersus)2 Macrou (Scomber spp.) Stavrid (Trachurus spp.) Hering (Clupea harengus) Crevetă nordică (Pandalus borealis
jrc4165as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89329_a_90116]
-
orgolios și imprevizibil. În 1975 primește un titlu nobiliar, devine ""marchiz de Pubol"", deoarece în acel timp locuia în castelul Pubol, pe care i-l oferise Galei. Gala moare în 1982, în 1983 Dalí pictează ultimul său tablou, "Coada de rândunică". După un accident în care suferă arsuri grave, se retrage din viața publică. Părăsește castelul și se adăpostește în turnul "Galatea" din al său ""Teatro-Museo"", unde va muri în ziua de 23 ianuarie 1989, la Figueras, localitatea în care s-
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]