2,406 matches
-
o căprioară speriată, prin hârtoape. Inu își ridică voios spatele, înfiorâdu-și trupul de plăcere. Părea să îl încânte această viteză printre copaci. Deodată, ceva scrâșni, băiatul nu mai reuși să mențină echilibrul și căzu de pe bicicletă, rostogolindu-se într-o râpă nu prea adâncă. Din fericire, nu se lovi decât la un picior. Încercă să se ridice, dar simți o altă lovitură puternică în cap... Asta sigur nu era de la bicicletă. Inu deschise ochii amețit și văzu, în semiîntunericul pădurii, trei
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
plângând, despletite. Își leapădă straiele arse în toamnă Și goale rămân sub a vântului strună; Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă: Suava, măreața și palida Lună. Furtuna se tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce mantaua departe; Prin râpe se-ascunde, privind către stele, Că tare ar vrea de noroc s-aibă parte. Se-ntunecă totul în jur și în suflet, Iar toamna de aur dansează pe creste; Se clatină-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
nopții plângând, despletite.Își leapădă straiele arse în toamnăși goale rămân sub a vântului strună;Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă:Suava, măreața și palida Lună.Furtuna se tânguie-n brațele mele,Dorind să-și arunce mantaua departe;Prin râpe se-ascunde, privind către stele,Că tare ar vrea de noroc s-aibă parte.Se-ntunecă totul în jur și în suflet,Iar toamna de aur dansează pe creste; Se clatină-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Nu ăsta era de fapt, scopul intervenției tale? Carlos va veni să lămurim anumite lucruri și eu sunt în culmea fericirii! Ciudat, nu? Se pare că vocea lui mi-a limpezit ideile și convingerile mele s-au cam dus de râpă! Am descoperit cu ajutorul tău, cât de dor îmi era de el! Vezi de ce trebuie să-ți mulțumesc, micul meu Cupidon!? - Hmm, cine s-ar fi gândit? Eu eram sigur, că numai el te-ar fi putut scoate din stare confuzională
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
unii își închipuie că, pentru a fi scriitor, nu trebuie să faci nimic. Ion Nicolae Anghel nu este dintre aceștia. Cele cinci proze (Iulia Feier, Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină literatură cu puțin, Parada veleitarilor, Andreea, Rîpele galbene) au, în centru, același personaj, prezumtiv alter-ego al autorului, actant și rezoneur deopotrivă, dar absolut credibil în toate ipostazele. „Ins care refuză să-și trăiască viața la modul așezat și mediocru” (p. 47), amenințat, însă, mereu de „singurătate și
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
unei existențe retrase într-un peisal edenic (Vila de sub colină...), profesia, felul său de a munci, de a-și câștiga pâinea zilnică (Parada veleitarilor), amărăciunea, discret sugerată, a unor amintiri dureroase (Andreea), primii ani de învățătură, într-o ambianță cvasi-potrivnică (Rîpele galbene). Puternic desenat, protagonistul e înconjurat de personaje la fel de puternice, mai cu seamă cele feminine: Iulia, Dana, Andreea, Mama. Toate aceste apariții, conștiente de valoarea lor, sunt lipsite de infatuare și, ca urmare, sunt ferite de ravagiile egoismului, ale egocentrismului
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
kepleriană mă va goli și ție alte-atracții-ți va aduce, cu mâna-mi ridicată ca-ntr-o ruga indiană sper părăsirea ta, puterea-mi să educe: căci tu, prea slab că legea firii să nu-ți vină de hac îmi vei râpi iubirea, fără motiv,-nțepând-o cu-n mic vârf de ac. Sonnet 49 Against that time (if ever that time come) When I shall see thee frown on my defects; Whenas thy love hath cast his utmost sum, Called to that
SONET 49 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374181_a_375510]
-
ce mai. Cred că și fumează. Nu se ține de carte și pace bună. Ieri mi-a făcut altă boacănă: a găsit pe lângă gard o roată veche de batoză că nici eu nu știam de ea, s-a dus până la râpă, i-a făcut vânt și a pus la pământ gardul lui Mitică Zavu dar, i-a tras și o brazdă ca lumea culcându-i grâul la pământ, până s-a oprit morișca din viteză. Mi-a făcut-o, ce mai
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
cont propriu de a descoperi adevărul. Dacă până acum nu l-a luat la rost, înseamnă că nu a aflat nimic. Era conștient de ce însemna gestul său necugetat. Putea să înfunde pușcăria pentru mulți ani și, desigur, se ducea de râpă nu numai cariera sa profesională, dar și familia sa. Așa cum a stabilit cu Mircea, după ce a mâncat ceva, Săndica s-a îndreptat spre sediul C.A.P.-ului pentru a-i anunța că dorește să-și facă lichidarea și, dacă sunt
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
de 300 000 lei numai pentru sporul din județul Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie râpe. Pe proprietatea Macoveiul {EminescuOpXI 431} s-au împroprietărit sătenii pe 6 000 pogoane. Impozitul sătenilor pentru aceste 6 000 pogoane e mai mare decât impozitul pus asupra proprietarului care are 35 000 pogoane. La proprietar n-a avut ce să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevărată, căci atât produce pogonul de bărăgan. La munte toată lumea știe cum s-a făcut la 1864 împroprietărirea sătenilor: li s-a dat pământ și bun și rău, li s-a dat 3, 4 pogoane arătură și restul mlaștină sau râpe. Dar recensimîntul actual [î]i consideră ca pământ bun toate aceste pogoane. Cum să se conteste aceste constatări? O populațiune întreagă de sute de familii ar putea să vie în mod individual, și cu atâtea greutăți de hârtie timbrată, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Her shadow went forth & return' d. Now she was pale aș snow When the mountains & hills are cover'd over & the paths of Men shut up, 175 But when her spirit return'd, aș ruddy aș a morning when The rîpe fruit blushes into joy în heaven's eternal halls, [She secret joy'd to see; she fed herself on hîș Despair. She said, "I am aveng'd for all my sufferings of old."] Sorrow shot thro' hîm from hîș feet
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
all hîș wearied sons Take their repose on beds; they drink, they sing, they view the flames Of Orc; în joy they view the human harvest springing up. A time they give to sweet repose, till all the harvest is rîpe. And Lo, like the harvest Moon, Ahania cast off her death clothes; 345 She folded them up în care, în silence, & her bright'ning limbs Bath'd în the clear spring of the rock; then from her darksome cave Issu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
flocks & herds & feel my limbs renew'd, "And Lo, my Brethren în their tents, & their little ones around them!" The song arose to the Golden feast; the Eternal Man rejoic'd. Then the Eternal Man said: "Luvah, the Vintage is rîpe: arise! "The sons of Urizen shall gather the vintage with sharp hooks, 695 "And all thy sons, O Luvah! bear away the families of Earth. "I hear the flail of Urizen; hîș barns are full; no room "Remains, & în the
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
flail of Urizen; hîș barns are full; no room "Remains, & în the Vineyards stand the abounding sheaves beneath "The falling Grapes that odorous burst upon the winds. Arise "My flocks & herds, trample the Corn! my cattle, browze upon 700 "The rîpe Clusters! The shepherds shout for Luvah, prince of Love. "Let the Bulls of Luvah tread the Corn & draw the loaded waggon "Into the Barn while children glean the Ears around the door. "Then shall they lift their innocent hands & stroke
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
the seat of the Eternal Man & took hîș way Sounding the Song of Los, descending to the Vineyards bright. Hîș sons, arising from the feast with golden baskets, follow, 715 A fiery train, aș when the Sun sings în the rîpe vineyards. Then Luvah stood before the Wine press; all hîș fiery sons Brought up the loaded Waggons with shoutings; ramping tygers play În the jingling traces; furious lions sound the song of joy To the golden wheels circling upon the
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
celebrează revoltă împotriva regelui care este pe punctul să izbucnească. Comandantul lor este nobilul proscris Ernani, care dorește să răzbune uciderea părintelui sau de către fostul rege al Spaniei, tatăl actualului rege, Don Carlo. El își anunță intenția de a o râpi pe Elvira, pentru care nutrește o dragoste împărtășită, si care este forțată să se mărite cu unchiul ei, un om în vârstă, Don Ruy Gomez de Silva (``Come rugiada al cespite... O tu che l'alma adoră ''). Tabloul 2. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să opteze pentru tentația banului. Aici s-a terminat schimbarea pentru ei. Costache: Și încă ceva; ăștia, adică foștii, erau și ei nemulțumiți... cîrteau și ei pe ascuns... voiau și ei schimbarea... Octav: Voiau pe dracu' schimbare! Duseseră țara de rîpă și începuse să le fie teamă că odată și-odată vor trebui să răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim, pe cel mai iubit dintre criminali... Adică deja se spălau pe mîini... După revoluție s-au șters
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din lat și șes cum era să fie, s-a scovârdit și s-a prefăcut În mălușteanuri, văi, văgăuni, colnice, piscuri, munți, râpi, mătci și Dumnezeu s-a năcăjit și l-a blestemat să rămâie ghem și așa stă de-atunci. (B.P. Hașdeu, 1970, vol. II, p. 112) Dumnezeu a fost făcut pământul ca o minge și apoi l-a Întins cum ai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care implică o confruntare cu figuri mitologice psihopompe: bradul, șoimul, vidra, șarpele: Sufletul despărțit./ De multe mâhnit/ Pleacă și se duce,/ Marea o ajunge./ Vinea marea, mare/ Vine-n turburare/ Greu urlând/ Și urducând,/ Toate spăimântând, ș...ț/ Iar În râpa mărilor,/ Unde-i bradul zânelor/ Trecătoarea apelor/ Sufletul stătea/ Și mi se ruga:/ - Brade, brade!/ Să-mi fii frate,/ Întinde-ți, Întinde/ Eu să le pot prinde/ Vârfurile tale/ Să trec peste ele/ Marea În cea parte/ Ce lumea-mi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
par leș vallées [...]./Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour voler à țes nuits leur parfum,/Pour voler ta fraîcheur, la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce Doar un capăt nu aleg. Și ce bine ați petrece Azi, când viața vă zâmbește, Cum în vremea mea Konaki O spunea pe bătrînește: Prin puștii și munți sălbateci, Prin prăpăstii, râpi, ponoară) Unde-n albia de stâncă Sună blândele izvoară, Acolo unde natura, Cu puterea ei măreață, Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață, Unde brazii cei de fală Se înalță cu trufie, Unde zmeura și mura Au a lor împărăție, Unde toate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Fiorul mă sfârșește Și cad de pe picioare. Iar el răspunde (vorba-i De tremur pare [plină]) De vrei un leac, iubito, La inimă-mi tu vină. 4 2306 [PRIN PUSTII, PRIN MUNȚI SĂLBATICI] Prin pustii, prin munți sălbatici, Prin prăpăstii, râpi, ponoară Prin drumuri cu stânci țesute, Unde sunt spre leac izvoară, Acolo unde natura, Cu a sa mână măreață, Răspîndit-au în tot locul Bucurie și viață. Acolo falnicul brad Se înalță cu trufie, Acolo zmeura, mura Au a lor împărăție
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vite decât în celelalte provincii, de aceea i se și cerea mai mult decât altora. Românii, cuprinzând cu așezarea principală munții Emului și încrezîndu-se tare în greutatea de-a străbate în acele locuri, precum și în tăria orașelor lor, zidite în râpe adânci de văi sau lângă prăpăstii, ca și celelalte așezări ale lor, de mult știuseră a se ținea într-o atârnare slabă de guvernul romeu (roman-răsăritean) și nu o dată-i arătase colții Bizanțului. Asprimea cu care se percepea darea, confiscarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât de curând din regiunea inamică; deci la retragerea lui apucă un drum mai scurt, însă cu mult mai anevoios și mai periculos decât acela pe care-și pusese la cale intrarea lui în munți. O strâmtoare care ducea prin râpe înguste de munte, pe lângă poboară de stânci și înălțimi piezișe, de-a lungul unui pârâu repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]