1,102 matches
-
este aceea dac] toate virtuțile sunt excepționale datorit] conexiunii lor cu un țel (telos) unic și dominant al naturii umane. Aceast] problem] provine din încerc]rile de a readuce în actualitate teoriile neoaristotelice asupra virtuții, care susțin c] scopul adev]rât este acela al unei vieți perfect cinstite. Pentru a r]spunde la aceast] chestiune, trebuie s] ne întreb]m mai înainte (așa cum au f]cut-o și Socrate și Aristotel) dac] toate virtuțile au în centru o „virtute dominant]”. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de etic], nu este totuși un model remarcabil de moral]. Este mult superior acestuia un individ care nu dorește pur și simplu s] ucid] pe nimeni, f]r] a avea vreun motiv anume pentru comportamentul s]u. Ins] cu adev]rât remarcabil este cel care nu numai c] nu este capabil de crim], dar și plânge soarta celor uciși f]r] a avea nici o vin]. ix. Caracterul, sinele și societatea Acțiunea nu se produce într-un vid politic. Teoria virtuții studiaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dețin] o anumit] capacitate de formare a propriului caracter. P]rerile sunt împ]rțite: unii filosofi consider] c] acțiunile individului sunt libere, în timp ce caracterul reprezint] un aspect invariabil al naturii umane. Pe de alt] parte, este le fel de adev]rât c] nu toți oamenii au capacitatea de a-și schimba propriul caracter. Ins] din moment ce critică admite faptul c] acțiunea individului este independent], posibilitatea ca aceast] acțiune s] genereze schimb]ri la nivelul caracterului este admisibil] în aceeași m]sur]. Criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] ele ins]și sunt exigente din punct de vedere moral. Dac] este așa, atunci o moral] bazat] pe drepturi ar putea fi o posibilitate. Afirmația c] drepturile se justific] de la sine poate ea ins]și s] fie ap]rât] f]r] a trebui neap]rât s] susținem c] ele sunt elemente fundamentale sau primare în discursul moral. Un motiv pentru a avea o viziune limitat] este faptul c], singur, limbajul drepturilor ar putea s] nu fie suficient pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exigente din punct de vedere moral. Dac] este așa, atunci o moral] bazat] pe drepturi ar putea fi o posibilitate. Afirmația c] drepturile se justific] de la sine poate ea ins]și s] fie ap]rât] f]r] a trebui neap]rât s] susținem c] ele sunt elemente fundamentale sau primare în discursul moral. Un motiv pentru a avea o viziune limitat] este faptul c], singur, limbajul drepturilor ar putea s] nu fie suficient pentru a acoperi domenii importante ale moralei. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le lu]m pentru propria bun]stare și lucrurile pe care le facem în interiorul acestui spațiu sunt aspecte pe care noi le alegem. Am fi putut face altfel. Dac] proced]m astfel în mod legitim nu mai este adev]rât c] trebuie s] ne pese de ceilalți cât mai mult posibil. Poate c] atunci ar trebui s] spunem: trebuie s] ne pese de ceilalți pe cât de mult posibil în limitele unei preocup]ri rezonabile pentru confortul propriilor vieți. O astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voluntare, respectul pentru autonomie, au reprezentat argumentele principale ale celor care au susținut aspectul moral al eutanasiei. În prezent, exist] o vast] susținere a anumitor forme de eutanasie, iar mulți dintre filosofii contemporani au afirmat c] eutanasia poate fi ap]rât] din punctul de vedere al moralei. Opoziția oficial] a religiei (de exemplu, cea a Bisericii Romano-Catolice) r]mane oricum neschimbat], iar eutanasia activ] este în continuare considerat] o crim] în toate ț]rile, cu excepția Olandei. În cazul acestei ț]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se g]sesc în imposibilitatea de a obține o educatie necesar] în orice situație mai puțin în cazul slujbelor marginale sau de a îmbină responsabilit]țile de a avea copii și cele ale muncii pl]tite. Acest lucru este adev]rât atât în economiile socialiste, cât și în cele capitaliste, deoarece în ambele sisteme economice femeile trebuie s] fac] fâț] responsabilit]ții duble a munci pl]tite și a celei casnice. Contracepția și avortul nu garanteaz] autonomie reproductiv], pentru c] mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foametea vor deveni și mai r]spândite decât sunt în prezent. Poate este inc] destul] mâncare pentru a hr]ni toat] populația globului, dac] aceasta ar fi distribuit] într-un mod mai echitabil. Dar acest lucru nu poate fi adev]rât pentru totdeauna. Eroziunea solului și schimb]rile climaterice cauzate de distrugerea p]durilor și de arderea combustibililor fosili ameninț] capacitatea solului de a contribui la producerea alimentelor - poate c] în mod drastic - începând cu urm]toarea generație. Totuși, adversarii avortului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că și persoanele umane. Fie c] au sau nu dreptate, este cu sigurant] adev]rât c] orice statut moral superior acordat membrilor propriei specii trebuie justificat prin intermediul unor diferențe morale semnificative între oameni și alte viet]ți. A considera c] specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar și nefolositor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere este adesea folositoare pentru un organism, permițându-i s] evite pericolele și distrugerea. În mod invers, unele pl]ceri pot reprezenta pericole pentru bun]starea organismului pe termen lung. Oricum, despre ființele care dețin aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice specie. Cand un iepure este omorât (într-o manier] mai mult sau mai putin dureroas]), probabil c] un alt iepure îi va lua locul, astfel încât fericirea iepurilor s] nu scad]. Mai mult, iepurii, ca și alte specii cu o rât] rapid] de înmulțire, trebuie vânate de alte specii pentru a menține s]n]tatea sistemului biologic. Astfel, omorârea unei ființe senzitive nu este un r]u în termenii utilitariști. Dar ar fi reprobabil din punct de vedere moral s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
planuri de viitor și care sunt bântuite de teama unei morți premature. Poate c] acest lucru semnific] faptul c] viețile persoanelor valoreaz] mai mult pentru posesorii decât în cazul ființelor senzitive care nu sunt persoane. Dac] acest lucru este adev]rât, atunci uciderea unei persoane este, din punct de vedere moral, un r]u mai mare decât omorârea unei ființe senzitive care nu este o persoan]. Dar este, de asemenea, posibil că lipsa fricii fâț] de viitor s] fac] viața ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
manipulate și folosite. Unul dintre cele mai rele acte pe care cineva le poate s]vârși asupra altcuiva este acela de a-l vedea și a-l trata pe cel]lalt că pe ceva inferior a ceea ce este cu adev]rât: a-l vedea pe cel]lalt nu ca pe un scop în sine, nu ca pe un subiect egal al experienței. R]mane ins] de discutat în acest caz dac] a trata atribute importante ale personalit]ții umane că simple
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un consimt]mânt informat, deoarece acestea au fost persecutate prin condiționarea extins] a societ]ții dominate de b]rbați. Totuși, aceast] concesie, pare prea larg] și ar putea fi folosit] că o justificare pentru paternalism: dac] femeile sunt cu adev]rât incapabile de un consimt]mânt informat, atunci de ce nu ar fi supuse aceluiași tratament paternalist acordat altor grupuri, precum copiii, c]rora le lipsește aceast] capacitate? Mai mult decât atât, dac] o femeie recunoaște satisfacția și împlinirea rezultate din relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar acestea presupun vulnerabilit]ți emoționale speciale, aceasta nu dovedește c] sexul nu este contractual, ci confirm] mai degrabă faptul c], adeseori, cele mai importante acorduri pe care le încheiem sunt contractele sexuale. Mai mult decât atât, deși este adev]rât c] întâlnirile sexuale nu sunt de obicei atât de explicite precum înțelegerile de afaceri, noțiunea de așteptare rezonabil], bazat] pe un context specific, ar trebui s] ne ghideze. Aceast] ghidare ar putea fi suplimentat] de un principiu de precauție: dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suplimentat cu o teorie politic] și social] mai general]. Criticii au dreptate s] cread] c] adepții kantianismului utilizeaz] prea des astfel de fraze drept incantații talismanice ale c]ror înțelesuri sunt evidente în mod intuitiv pentru toți. Desigur, poziția ap]rât] aici consider] urm]toarele cazuri ca fiind exemplificatoare pentru exploatare: a te folosi de alternativele limitate, de situațiile disperate și de nevoile stringențe ale celuilalt; manipularea celuilalt înspre un consens prin folosirea unei inegalit]ți de putere; subminarea consensului voluntar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situații în care ele se sprijin]: 1) relațiile personale apropiate ne ofer] posibilitatea de a dezvolta o moral] impersonal]; 2) relațiile apropiate se dezvolt] într-un cadru care acord] atenție egal] cerințelor impersonale ale tuturor. Dac] acest lucru este adev]rât, atunci tensiunile dintre cerințele morale impersonale și relațiile personale apropiate vor continua s] existe, dar ele vor fi mai usor de rezolvat. Relațiile personale sunt materialul moralei. Unii teoreticieni etici au p]reri diferite în leg]tur] cu extinderea sferei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de câini ar trebui aruncați peste bord pentru a salva patru oameni (1983, pp. 324-325). Regan susține c] uciderea unei ființe umane este un r]u mai mare decât uciderea unui câine, indiferent cine este câinele sau omul. Este adev]rât c] oamenii pot aspiră c]tre anumite lucruri (că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau reducerea efectului de ser]), iar animalele nu, dar nu este evident faptul c] valoarea acestor aspirații joac] un rol semnificativ din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în popularitate, discriminarea bazat] pe specie a devenit sinonim] cu bigotismul. Aceasta este o simplificare periculoas]. Discriminarea nu este întotdeauna nedreapt]; de fapt, în unele cazuri, este crucial]. Dup] cum sublinia Mary Midgley (1983, p. 98),...nu este niciodat] adev]rât c] trebuie s] cunoști mai întâi rasă cuiva pentru a ști cum s] tratezi aceea persoan]... Dar în cazul animalelor, s] cunoști specia c]ruia îi aparține este absolut esențial. Diferența dintre un african și un cimpanzeu nu este aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
continua s] trat]m animalele așa cum o facem acum. Suntem foarte rar puși în situații precum cea din exemplul cu barca de salvare; deciziile noastre morale nu sunt luate de obicei în situații extreme. Nu este pur si simplu adev]rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile și intuițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în aceste cazuri conteaz] satisfacția adus] de victorie și nu profiturile ca atare. O alt] imagine mai sofisticat], dar nu diferit], susține c] managerii unei afaceri au o singur] obligație, aceea de a maximaliza profitul acționarilor lor. Nu trebuie neap]rât s] analiz]m motivele reale ale deciziilor managementului superior pentru a ar]ta c], desi managerii recunosc c] rolul lor este definit în primul rând prin obligații, măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea neflatant] a fost, pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a ar]ta c], desi managerii recunosc c] rolul lor este definit în primul rând prin obligații, măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea neflatant] a fost, pur și simplu, transferat] asupra acționarilor, adic] a „proprietarilor”. Este oare adev]rât c] acționarii sau proprietarii se gândesc numai la maximalizarea profiturilor lor? Este oare adev]rât c] acționarul este incarnarea acelui inuman homo economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev]rât c] el nu are nici o preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin obligații, măi degrab] decât prin „c]utarea profitului”, imaginea neflatant] a fost, pur și simplu, transferat] asupra acționarilor, adic] a „proprietarilor”. Este oare adev]rât c] acționarii sau proprietarii se gândesc numai la maximalizarea profiturilor lor? Este oare adev]rât c] acționarul este incarnarea acelui inuman homo economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev]rât c] el nu are nici o preocupare pentru virtuțile companiei pe care o deține, cu excepția acelor responsabilit]ți care l-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]