1,102 matches
-
dacă avem „autorizație”, ne legitimează, așa cum s-a întâmplat la toate acțiunile publice gLOC. Când aud că ducem memoriul la primărie, ne însoțesc pentru „protecție”. [caption id="attachment 817" align="aligncenter" width="300"] Trecător și manechin[/caption] În ciuda speranțelor noastre, Pată Rât înflăcărează imaginarul extremist, astfel receptarea demersului în media este preponderent rasist, iar publicațiile locale nu cenzurează injuriile pentru a creste traficul pe site. În Ziua de Cluj, apar 5 comentarii anonime, fără diacritice, toate rasiste, dintre care spicuiesc două. Un
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
2012, p. 11. [9] John D. Stool, How Much Is That Jobless Dane în the Window, The Wall Street Journal, May 8, 2013 http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324266904578456802219748808.html. [10] Autor nesemnat, Locuri de muncă pentru romii din Pată Rât printr-un parteneriat cu prima<i>ria Cluj</i>, în <i>Ziua de Cluj</i>, 17 martie 2013 http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/locuri-de-munca-pentru-romii-din-pata-rat-printr-unparteneriat-cu-primaria-cluj--108259.html. [11] Autor nesemnat, Romii de la Pată Rât au încercat să „angajeze” un manechin în haine
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
nesemnat, Locuri de muncă pentru romii din Pată Rât printr-un parteneriat cu prima<i>ria Cluj</i>, în <i>Ziua de Cluj</i>, 17 martie 2013 http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/locuri-de-munca-pentru-romii-din-pata-rat-printr-unparteneriat-cu-primaria-cluj--108259.html. [11] Autor nesemnat, Romii de la Pată Rât au încercat să „angajeze” un manechin în haine de muncitori la magazinele s<i>i b</i>a<i>ncile din centrul Clujului</i>, în <i>Știri de Cluj</i>, 18.03.2013, http://www.stiridecluj.ro/social/romii-de-lapata-rat-au-incercat-sa-angajeze-un-manechin-in-haine-de-muncitori-la-magazinele-si-bancile-din-centrul-clujuluivideo-1. [12
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
muncitori la magazinele s<i>i b</i>a<i>ncile din centrul Clujului</i>, în <i>Știri de Cluj</i>, 18.03.2013, http://www.stiridecluj.ro/social/romii-de-lapata-rat-au-incercat-sa-angajeze-un-manechin-in-haine-de-muncitori-la-magazinele-si-bancile-din-centrul-clujuluivideo-1. [12] Dana Țirlea, Întreprindere socială <i>pentru romii de la Pată Rât</i>, în <i>Foaia Transilvan</i><i>a</i>, 17.03.2013, http://www.ftr.ro/mobile/index.php?stiri id=64940. [13] Radu Marinas, Primarul care a mutat romii a fost reales cu un scor foarte mare, http://stiri.tvr
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
asociere cu insuline cu ac iune prelungit . Pentru incompatibilit i vezi pct . 6. 2 . m Dozajul este individual i stabilit de medic în concordan cu necesit ile pacientului . În mod obi nuit , 40- 60 % din doză zilnic este administrat în rât bazal conținu i diferen a de 40 - uș În general , cănd pacien îi sunt transfera i de pe tratament injectabil pe tratament perfuzabil , se poate recomanda reducerea dozajului prin ini ierea pacientului la 90 % din doză zilnic anterioar cu 40 % că
Ro_1127 () [Corola-website/Science/291886_a_293215]
-
Interviu cu Enikő Vincze În decembrie 2010, 76 de familii de pe strada Coastei (cea mai mare majoritate familii rome) din Cluj-Napoca au fost mutate lângă rampă de gunoi de la Pată Rât, în apropierea altor comunități ghetoizate: comunitatea din Dallas, rampă și comunitatea de pe strada Cantonului. La scurt timp, casele de pe strada Coastei au fost dărâmate în așa fel încât existența lor în acel loc să-și șteargă orice urmă. La sfârșitul
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
trai din aceste locuințe astfel: câte 2.000 Euro pentru fiecare reclamant”. Despre abuzurile statului represiv și acțiunile militante de desegregare puteți citi în interviul cu Enikő Vincze, activistă și autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoizării de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată Rât. Puteți să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
și autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoizării de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată Rât. Puteți să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre relevanță lor politică? Personal, am învățat să articulez în practică critică sistemului represiv față de oamenii sărăciți de către el însuși, prin protestele cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
față de oamenii sărăciți de către el însuși, prin protestele cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. Am militat pentru drepturi locative și pentru desegregare. Doresc să accentuez: participarea mea la acest proces a devenit posibilă în compania Cristinei Rât și a lui Adi Dohotaru. Primul protest - Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate[1] - a venit, din păcate, după evacuarea forțată din decembrie 2010, în ianuarie 2011, si a atras atenția asupra celor întâmplate prin accentul pus pe
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
20final commEV.doc# ftn3"><b>[3]</b></a></b> -,<i> </i>prin protestul din fața primăriei, organizat împreună cu Amnesty Internațional și European Romă Rights Center - a preluat simbolic, prin imaginile proiectate pe clădire, puterea administrativă timp de 10 minute, în favoarea zonei Pată Rât. Linda Greta din comunitatea Coastei, care anul acesta a primit premiul „Galei Femeilor Rome” pentru activism civic, s-a implicat puternic (și) atunci în organizarea și derularea acțiunilor. Cu ocazia a trei ani de la evacuări ne-am retras în spațiul
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
premiul „Galei Femeilor Rome” pentru activism civic, s-a implicat puternic (și) atunci în organizarea și derularea acțiunilor. Cu ocazia a trei ani de la evacuări ne-am retras în spațiul caselor modulare, trimițând mesajul <b>„SOS! Scoateți-ne din Pată Rât”</b><i>, </i>care, datorită imaginii capturate printr-o drona, a putut să se fixeze în imaginarul orașului. În perioadele dintre aceste proteste, am participat la articularea și facilitarea câtorva acțiuni protestataro-culturale, derulate cu ocazia unor evenimente internaționalizate, cum ar
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
am manifestat împotriva rasismului de mediu<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn4">[4]</a> sau ziua locuirii, cu ocazia căreia am pus problema condițiilor locative inumane ale familiilor majoritar rome din Pată Rât, în termenii drepturilor universale legate de locuire<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn5">[5]</a>). M-am implicat și în alte tipuri de manifestări stradale care au avut caracter protestatar, precum: <b
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
a prestă servicii utile locuitorilor din Cluj. Toate aceste proteste laolaltă, și modul în care ele au construit mesajele au urmărit, si cred că au reușit, să transforme o problemă neglijată/uitată de autoritățile locale (situația comunităților marginalizate din Pată Rât și contribuția directă a primăriei la crearea acestei situații) într-o problemă care azi nu se mai poate exclude de pe agenda publică. Desigur, nu am descoperit primii „problemă Pată Rât” - au existat și continuă să existe diverse eforturi punctuale, umanitare
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
neglijată/uitată de autoritățile locale (situația comunităților marginalizate din Pată Rât și contribuția directă a primăriei la crearea acestei situații) într-o problemă care azi nu se mai poate exclude de pe agenda publică. Desigur, nu am descoperit primii „problemă Pată Rât” - au existat și continuă să existe diverse eforturi punctuale, umanitare sau de altă natură, care nu doar o sesizează, ci și încearcă să facă lucruri prin care să îmbunătățească viața oamenilor care trăiesc acolo. Față de aceste inițiative, semnificația acțiunilor noastre
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
că ele au politizat o temă (excluziunea socio-teritorială justificată prin rasism) care, în măsura în care se punea în viața publică înainte ca noi să ne fi implicat, se punea în limbajul criminalizării și blamării celor excluși în raport cu excluziunea lor. <i>Politizarea Pată Rât</i> (ca simbol al excluziunii caracterizate de cumularea dezavantajelor materiale multiple cu stigmatizarea culturală) înseamnă pentru mine responsabilizarea diverselor forme ale puterii politico-administrative și revendicarea unor programe de dezvoltare incluzive, care sunt în măsură să rebalanseze inegalitățile produse de economia
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
elimine rasismul instituțional pe care aceasta se bazează. [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate! Sursa: Arhiva gLoc[/caption] Care sunt efectele ghetoizării și rasializării excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și cum definiți „proiectul de segregare” care s-a produs odată cu dislocarea? Primăria a anunțat intențiile sale de a muta familiile rome din Coastei și/sau de pe strada Cantonului[6] în Pată Rât încă din primăvară lui 2010. Aceste anunțuri
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și cum definiți „proiectul de segregare” care s-a produs odată cu dislocarea? Primăria a anunțat intențiile sale de a muta familiile rome din Coastei și/sau de pe strada Cantonului[6] în Pată Rât încă din primăvară lui 2010. Aceste anunțuri, respectiv deciziile aferente ale Consiliului Local nu au fost niciodată explicite, nici atunci când solicităm informații și, înainte de toate, oprirea acestui plan prin petiții și sesizări trimise la diverse forumuri de către Fundația Deșire și
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
solicităm informații și, înainte de toate, oprirea acestui plan prin petiții și sesizări trimise la diverse forumuri de către Fundația Deșire și Asociația Amare Prhala. Am semnalat de pe atunci: o eventuală relocare dintr-o altă zonă (chiar centrală) a Clujului în Pată Rât - care se adaugă la cazurile de relocări făcute pe strada Cantonului din mai multe părți ale orașului, cu începere din 2002, sau un pic mai tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
cu începere din 2002, sau un pic mai tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al excluziunii constă, pe de o parte, în faptul că marea majoritate a persoanelor care trăiesc în Pată Rât și/sau au fost mutate în Pată Rât sunt de etnie romă (o etnie care, în peisajul multicultural românesc, este rasializată, adică percepută prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus „fiziologice”); iar pe de altă parte, înseamnă că discursul
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al excluziunii constă, pe de o parte, în faptul că marea majoritate a persoanelor care trăiesc în Pată Rât și/sau au fost mutate în Pată Rât sunt de etnie romă (o etnie care, în peisajul multicultural românesc, este rasializată, adică percepută prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus „fiziologice”); iar pe de altă parte, înseamnă că discursul justificator al relocării familiilor în cauză în Pată
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
sunt de etnie romă (o etnie care, în peisajul multicultural românesc, este rasializată, adică percepută prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus „fiziologice”); iar pe de altă parte, înseamnă că discursul justificator al relocării familiilor în cauză în Pată Rât face apel la idei rasiste despre de ce și cum anume „merită romii să fie toți mutați într-un mediu care este mediul lor natural” (adică mediul poluat, izolat și stigmatizat al rampei de gunoi). Efectul acestui proces de ghetoizare pe
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
depărtate era rampă de gunoi fumegânda datorită elementelor toxice cumulate decenii de-a rândul. Din fericire, și sper ca la acest lucru am contribuit și noi prin acțiunile noastre de solidaritate și sprijin, cei mai noi locatari ai zonei Pată Rât încă pot să creadă că pot să facă o diferență și că lupta lor pentru reîntoarcerea în oraș are sens. Cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi Ce v-a deranjat cel mai mult la
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi Ce v-a deranjat cel mai mult la reacțiile reprezentanțiilor primăriei și în reacțiile Bisericii Ortodoxe Române? Modul în care au încercat să justifice evacuarea forțată, precum și relocarea în zona Pată Rât și felul în care au divizat cetățenii Clujului între cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi (un spațiu stigmatizat și de-umanizant) și cei care merită privilegiul de a-și duce viața în spații adecvate. Pe
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă și pentru firmele din zonă,</i><i> și pentru tot ce însemnă orașul. Ulterior, ei au fost mutați într-o zonă din Pată Rât</i><i> </i>(primarul Sorin Apostu)<i>.</i><i> </i><i>„</i><i>Campusul răspunde cerințelor vremurilor noastre. Orașul Cluj merit</i><i>a</i><i> să aibă un asemenea campus teologic, pentru că cele două școli de teolog</i><i
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
asumat acest rol de „<i>bad guy</i>” și acțiunile voluntare aferente. Îmi permit să observ - fără nici un reproș, căci sigur este nevoie de bună muncă bine plătită a multora pentru că schimbarea efectivă să se întâmple în direcția desegregării Pată Rât - că, într-un fel, prin acțiunile noastre, am făcut loc pentru alte și noi persoane care încep să devină active, fiind „oamenii curați și albi” care intră în joc în perioada proiectelor finanțate. Dar probabil (și) acest rol ține de
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]