1,080 matches
-
nu mai știi ce anume. Că ai iubit? Că ai fost iubit? Că ai visat privind de nenumărate ori zborul marelui fluture? Că ai simțit, adeseori, cum te-a furat în rotocoalele lui înalte, ducându-te amețitor de aproape de seninul râvnit? Că ai trăit? Încercările mele repetate de a rescrie acea povestire, cărțile adunate, toate ce au urmat nu au făcut decât să-mi perpetueze amărăciunea de demult. Am dat neputinței mele literare de mai târziu o aură falsă de oarecari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dragoste minimală care începe cu sfârșitul. * Ne îndrăgostim fără să fim conștienți că o facem cu zestrea de vicii și de apucături pe care o purtăm în noi pretex tând tot felul de „bucurii“ debile. Ajungem apoi să posedăm trupul râvnit și să-i descoperim înfometați cotloanele, care nu ascund extazuri cu mult diferite de ungherele altui trup, străin de trupul subjugat prin „afinitate“, iubit... E prea puțin ca să îți strălucească în ochi bronzul inteligenței, e prea mult ca să nu adie
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
să ne scoată din eternitate. Mai puteam rămîne așa pe plan de cultură ? Mai puteam îndrăgi numai ceea ce sîntem de totdeauna ?”. Uneori, această figură mitică a Țăranului a fost trăită deci și ca o tiranie, o prăpastie în calea prefacerii rîvnite sau necesare. După război, în plin comunism, Noica a încercat să scape de această eternitate sătească transfigurînd-o întru ființă - adică în altă eternitate. La vremea respectivă nu-mi puteam imagina ceva mai înălțător !... și, într-adevăr, Noica a înălțat, într-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În artă încape și cârciuma și altarul. Nimeni nu poate defrișa munții de doine. Poezia poate face dintr-un instinct o aripă de curcubeu. Orice debutant are în barbă firimituri din operele înaintașilor. Capodoperele - aceste creații fără rest. Cel mai râvnit post rămâne cel de secretar general al literaturii contemporane. Cărțile sunt niște scrisori dintre care doar câteva ajung la adevărații destinatari. Arta este hârtia de turnesol care măsoară, la un momentdat, starea de normalitate a condiției umane. Nimbul valorilor intră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu te lași invadat. Ce echilibru îi putem asigura tumultosului suflet încarcerat în această trestie de trup ? Ne iubim și ne ucidem sub indiferenta lumină a astrelor. Dacă nu de șapte, măcar de două vieți tot beneficiem : una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este, asemenea unei păduri, un amestec de arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei face din agresor un arogant, ori un mielușel. Corsetul este singurul în stare să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dezertorii și geniile.. Ce echilibru îi putem asigura tumultosului suflet încarcerat în această trestie de trup? Ne iubim și ne ucidem sub indiferența lumii si a astrelor. Dacă nu de șapte măcar de două vieți tot beneficiem: una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este asemenea unei păduri, un amestec de arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei face din agresor un arogant, ori un mielușel. Corsetul este singurul în stare să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
veseli și mai vioi. Nașterea unui copil bine dispune și pe cei mai posomorâți telurici. În vagon căldura se instalase. Era aproape aceeași arșiță ca înainte de furtună. Picuri de transpirație curgeau de pe frunțile tuturor. Din acest motiv, locurile cele mai râvnite erau cele de pe coridor, de lângă ferestrele deschise, însă în preajma lor se lăfăiau bărbații-fumători. Ceilalți erau mai dezavantajați. Nemișcați pe locurile lor, suportau cu stoicism consecințele nefaste și ale căldurii excesive și ale fumului de țigară. Pentru câteva minute, în compartiment
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
când și pe unde. Pentru a coborî, trebuia să străbată întreaga garnitură, să treacă dintr-un vagon în altul și tot așa și tot așa... până în ultimul, spre care se îndreptă toți, dar care devine din nou primul mult mai râvnit, mai confortabil și mai comod numai atunci, când se naște cineva... Nu a vrut să strice măreția momentului și nici buna dispoziție a celorlalți. Nu avea nici capacitatea și nici îndemânarea necesară să exprime în cuvinte, explicând și altora ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
împărăția ei un strat de omăt peste care să poată zbura calul înaripat al lui Moș Neculai și mai apoi, să poată aluneca, cu ușurință, nenumăratele sănii ale lui Moș Crăciun. Asta înseamnă că și ea ajută la împărțirea mult râvnitelor daruri. Dacă ar fi copil și el s-ar întreba: Unde o fi Moș Neculai acum? După toate probabilitățile e pe drum. Ce-ar fi să se considere copil, să rămână treaz, să îl surprindă când intră în camera nepoților
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care l-ar fi prețuit pentru totdeauna și care iar fi adus cu adevărat împlinirea. Când se gândea la toate astea, dintr-odată devenea nerăbdător. Însă, în viață, uneori se întâmplă a se ivi piedici în drumul spre atingerea scopului râvnit, care, puse laolaltă în balanță, cântăresc mai mult chiar decât însuși scopul! Cu alte cuvinte și fără să mă mai lungesc, voi spune că piedica respectivă era că Eugen fusese botezat în sânul Bisericii Catolice, fusese crescut de familia sa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mâna de matematician a contabilului creionul și să-i 1 Cuvinte atribuite lui Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord. 102 Rareș Tiron pui în loc condeiul artistic al poetului. Ar fi o utopie! Așa că, însuflețit de aceste gânduri, care îi reînviară în întregime țelul râvnit și care îi goniră norii negri, ce îi întunecaseră lui sufletul, Osvald porni din nou, cu un avânt și mai puternic parcă, să scrie, căci această nobilă și mistuitoare îndeletnicire se dovedea a fi perfect croită pe firea lui înnăscută
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sora sa, luându-l peste picior mai tot timpul, exprimându-se într-o ușoară batjocură, îl și întrebă odată curioasă: - Și, mă rog, cam cât timp va mai trebui s-așteptăm noi, o, preacinstite demiurg, pentru ca s-atingă Domnia Ta perfecțiunea râvnită? - Ce întrebare prostească!, făcu el surprins, trecând repede peste ironie. Ei bine, Mihaela, o eternitate, căci perfecțiunea nu există printre muritori. Iar ăsta-i un lucru deja știut și reține-l. De aceea, de fiecare dată, când omul se referă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și nenea Epa țineau neapărat să le urmărească împreună cu părinții mei în cea mai profundă liniște. Dacă îndrăzneai cumva să scoți vreo vorbă pe parcursul spectacolului, oricare ar fi fost motivul, sau chiar pe parcursul unui film de epocă cu vedete mult râvnite mai ales de doamne, d-na General (o numeam așa numai când voiam să atrag cuiva atenția asupra autorității și respectului de care dădea ea dovadă) afișa scurt, de după ochelarii cu rame aurii, doar o sticlire de privire într-un
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nenea Epa și Tata căutau impacientați și în șoaptă, pe o scărișoară de sticlă pe care fugea încolo și încoace un cursor de culoare roșie, diferite posturi radiofonice foarte greu de prins. Când prindeau, în sfârșit, postul atât de mult râvnit, îi auzeai șfichiuind din degete, de bucurie, sau chiar exclamând în forță, dar cu vocea totuși, controlat coborâtă: L-am prins!, în timp ce-și plesneau intermitent palmele a bucurie, de pulpele picioarelor. După care auzeai: Mama măsii! Ia te
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și pământul, acoperind de cicatrice ca de vărsat chipul deșertului, pentru ca apoi apa să sosească în valuri, îmbătându-i simțurile când auzea dulcele răpăit transformându-se în vuiet, simțea pe piele mângâierea călduță și în gură prospețimea limpede, și respira râvnitul parfum al pământului îmbibat de apă, din care se înălța un abur gros și tulburător. Iată, în sfârșit, miraculoasa și fecunda unire, și în curând, cu soarele din aceeași după-amiază chiar, adormitele semințe ale acheb-ului se vor trezi dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
nobilei familii Tetuanúi și că hotărâse să nu se afilieze sectei Arioi sau vreunei alte societăți secrete de acest fel. Tapú avea să fie un om liber și independent, al cărui antebraț avea să demonstreze, într-o zi, ca atinsese râvnitul rang de Căpetenie a Războinicilor, Constructor de Nave, sau chiar legendarul titlu de Mare Navigator pe Infinitul Ocean. Se lasă seară. O briză ușoară agită apele transparente ale imensei lagune, bătând dinspre Raiatea, a cărei silueta se profila la douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care i l-au acordat nu se pripiseră. Noaptea se lașase complet, iar stelele puteau fi admirate în toată splendoarea lor, întrucât era începutul lui octombrie, iar atmosferă era mult mai limpede că de obicei. Tapú aștepta de mult sosirea râvnitei luni octombrie, pentru că bătrânul artist să accepte să-l tatueze, dat fiind că nici un kahuna experimentat nu acceptă clienți decât în perioada octombrie-ianuarie, nu din superstiție, ci fiindcă în această perioadă rănile se infectează mult mai puțin. — Din cauza muștelor, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
era prea tânăr ca să aibă drept de vot, însă, instinctiv, brațul sau se alătură pădurii de brațe care se îndreptau către cer. Tevé Salmón, un omuleț îndesat, cu ochi micuți și cu fata de broasca-țestoasă, primise cu ani în urmă râvnitul titlu de Mare Maestru Constructor al insulei Bora Bora și probabil că nu mai există în tot restul arhipelagului, nici în Australe sau în Taumatou, cineva care să se poată compară cu el când era vorba de construirea unei agresive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sectă, ultimele îndoieli i se risipiră când simți tristețea din inimă uneia dintre persoanele cele mai bune și mai inteligente pe care le cunoscuse vreodată. Își dădea seama că în acest fel îi va fi mult mai greu să capete râvnitul titlu de Mare Navigator, dar era evident că Miti Matái îl obținuse, iar cei patru băieți ai lui reprezentau dovadă că n-a făcut parte niciodată din temută sectă. O oră mai tarziu trebui să asiste răbdător la lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dușmanilor, înaintând milă după milă, reprezenta, pentru el, o experiență pe care nici un băiat de vârsta lui n-o mai trăise până atunci, si nu o dată se gândise că, chiar dacă la sfârșitul acestei călătorii memorabile Consiliul nu-i va acorda râvnitul titlu de navigator, nu-iva părea rău că a luat parte la o aventură atât de palpitanta, căci amintirilecu care va rămâne nu se vor șterge niciodată. Când i se încețoșa privirea din cauza că studia atât de mult cerul, închidea ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
celebre“ pe care Îl citise pe nerăsuflate În copilărie ascunzîndu-l Între coperțile manualului de istorie. Cu cîtă Înfrigurare trăise În acele zile aventurile curtezanei și ce mult Își visase viața acelei femei, PÎnă și sfîrșitul ei violent, fără de care destinul rîvnit nu i s-ar fi putut Împlini, i se cuibărise acolo În subsolul memoriei și o trezea noaptea din somn cu insistența unei dorințe nedesăvîrșite care Își cerea dreptul la finalitate. Din clipa În care și-a explicat mecanismul, coșmarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
prima oară că dispare, spunea nebunul ăla. Dar el era de mult dispărut din atenția celorlalți, din interesul lor, din tot ceea ce numim viață, competiție. Auzi, Marceline de Navarre, poetessă, strănepoata Marguerittei de Navarre! Ce ironie, să-și Împlinească destinul rîvnit În amintirile unui nebun... o să aștepte, o să fie cuminte, o să cumpere pîine, o să ia metroul. Iată-mă prinsă Între două forțe care mă trag În direcții opuse. SÎnt ca tîlharul legat de două cămile, una gonind spre răsărit, alta spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
plasă din sârmă, va face eforturi din ce În ce mai frenetice ca să treacă prin această Împrejmuire. Totuși, puțin câte puțin, acest comportament va fi Înlocuit cu altul, aparent lipsit de obiect. Astfel, porumbeii ( Columba livia) ciugulesc frecvent solul atunci când nu pot obține hrana râvnită, chiar dacă pe sol nu există nimic comestibil. Și nu doar că ciugulesc fără noimă, dar adesea Încep să-și netezească aripile; un asemenea comportament aberant, frecvent În situațiile ce comportă o frustrare sau un conflict, este numit activitate de substituție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un gând perfid Își făcu loc În mintea mea ascuțită de cocaină și gândul ăsta mă strecură În spatele țigăncii dansatoare. Am Început și eu să mă bâțâi, palid și cu fălcile Încleștate, proptindu-mi bărbia de umărul dezgolit al mult râvnitei. Ca să-i șoptesc la ureche toate tâmpeniile pe care i le Înșira negrul. Ca să fiu mai limpede: traduceam chiar numai tâmpeniile, doar frazele În privința cărora eram sigur că nu-și vor găsi ecou În suflețelul zbuciumat al stripteuzei. Aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
avansa împleticindu-se spre mare, apa îl cuprinse repede până la subțiori, îi linse umerii, părul lung, auriu. Se înveli în armura fluidă. Coborî, coborî mai mult, se destinse... hohotul junglei se stinse, pieri, nu mai auzi, deasupra, decât zăngănitul valurilor. Râvnită regăsire, uitarea merita prelungită oricât. Se scutură, într-un târziu : mantia căzu, eliberând pletele, umerii, retrăgându-se de pe brațe, de pe genunchi. Tălpile reîntâlniră nisipul fierbinte. Ridică privirea spre gura de foc a cerului. Se culcă pe pânza aspră și fierbinte
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]