2,886 matches
-
pictezi în galben răni Ce galben sângerează în vitralii Și sfinții s-au îngălbenit sărmanii De-atâta apă galbenă din căni... Un trandafir prea auriu mă doare Că mi l-ai smuls din inimă, dușman Stă aruncat pe dale, la răcoare Până la moartea lui peste un an... În fiecare zi mă-ngropi în moarte Cu fiecare altă rază de -auriu Astăzi, acum este deja târziu Să mai păstrez speranțele deșarte Referință Bibliografică: Galben / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GALBEN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356130_a_357459]
-
în adormire! În ciuda veștii bombă cu udreniana. Să fim serioși! Mai e până la sentința definitivă. Cine știe pe cine mai toarnă și scapă de pedeapsă! Rechinii cei mari sunt, în continuare, la adăpost. Alții au plătit cu câteva luni de răcoare maltratând biata hârtie și acum dau sfaturi nației! De râsul planetei! Deja, trimestrul I al noii guvernări a trecut. Ceața, emanată de marijuana electorală mioritică, se risipește. Vedem că împăratul e gol. Pardon, visteria! Gogorițele guvizilor-promotori tv se sparg cu
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
pași de casa lui și o nouă dorință se alătură cuminte și irealizabilă, celei cu cafeaua: o baie lungă și purificatoare în apele răcoroase ale mării. Închise ochii deranjat de lumina intensă a soarelui și adormi instantaneu. Când se trezi, răcoarea serii se străduia să usuce trupul lac de sudoare, ce fusese expus cu nepăsare razelor fierbinți și lacome și care-l arseseră ca pe o bucată de friptură uitată pe grătar. Complet înțepenit, cu capul vâjâind și stomacul chiorăind înfiorător
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
se rostogolea jucăușă sub brațele lui viguroase și înotă din ce în ce mai revigorat de senzația de bine ce se reinstaura în mintea greu încercată de agresiunile viciului. Pe plaja întunecată, doar pescărușii gângureau domol, cuibărindu-se somnoroși în nisipul cald și umed. Răcoarea serii și limpezimea apelor unduioase contribuiră incontestabil la bunăstarea fizică și morală a bărbatului, care își recăpătă cumpătul și luciditatea, cu ajutorul neprețuit al naturii. ,,Gata cu prostiile! se decise el. Dacă așa vrea ea, așa să fie! Voi accepta că
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
ai cartierelor, care mi-au amintit adevărata noblețe. Mai fumează, mai atîrnă-ți piciorul pe geam, la etajul tău superior, ca pe fereastra unui castel spaniol cu fîntîni și sunet de chitară. Mai lasă-mă să te privesc cuminte, dimineața pe răcoare, mai ucide-mi zăpezile din mine cu un foc de întreținere, discret ca al aborigenului de la Muzeul Antipa; sălbaticul din peșteră, cu care stăteam pe jos, la discuții, dupa ora închiderii, cînd devenea comunicativ. Sînt în stare să gust încrîncenarea
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
Acasa > Literatura > Proza > LEANA Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Leana Era o toamnă încă timidă, doar dimineața și seara se lăsa răcoare, la prânz soarele era încă sus și încălzea, de parcă voia să-și epuizeze toată rezerva de căldură, pe care vara cam ploioasă, nu-i permisese să o folosească la maximum. Totuși, pe cer, berzele și cocorii scriau cu trupurile lor
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
dulceața strugurilor copți - verzi, roșii, negri, de amarul - dulce-al nucilor verzi; de florile toamnei zâmbitoare de explozia culorilor strălucind în soare - crizantemele albe, mov, cu petale săgetate, garofițele liliachii, tuberozele parfumate, trandafirii catifelați, garoafele roșii mirosind a iubire -, de răcoarea plăcută a serilor de toamnă, de arcul lunii crescătoare, de zborul naiv al gândului printre stele în nopțile reci, fermecătoare; de fiorii trupului, de melancoliile sufletului, de acel spațiu... mi-e dor! Prea - naltă-i bolta cerului, prea lung drumul
MI-E DOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369074_a_370403]
-
voia să meargă pe jos pe munte urcând pe Valea Jepilor și odată ajuns pe platou avea să hotărască unde îl vor duce pașii. O simplă plimbare prin ”împărăție” cum obișnuia el să spună. Știa că plecase dis-de dimineață, prinzând răcoarea și aerul proaspăt ce face urcușul mai ușor. Trecuse de cota 190 și ieșise în poiana la capătul căreia se afla o porțiune unde trebuia să te sprijini de un cablu montat pe stâncă cu ajutorul unor suporți care îl susțineau
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
miel, aripioarele și ceafa de purcel și cârnații flamanzi, precum și micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând pe balcon, în curent, fiind expuși direct aerului primăvăratic de afară, am constatat imediat că în partea flamandă era ceva mai răcoare decât în cea valonă, dar după câteva păhăruțe de țuică de patruzeci de grade, nu se mai simțea frigul chiar atât de tare. În timp ce noi aveam grija produselor de pe grătar și să ne mai cinstim din când în când cu
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
buchete buchetele că și visele mele răscolind trăiri amintiri în culori de violet ce mi-au luat sufletul amanet... nu vrei să vii în ospeție să te adorm într-o beție a dulcelui parfum de floare în miazăzi sau pe răcoare? hai, vino să dăm norocului noroc în două, trei sau cinci petale tăcerea fie prooroc când noi ne risipim pe cale. Referință Bibliografica: A înflorit liliacul... / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi
A INFLORIT LILIACUL... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370808_a_372137]
-
care stătea în picioare lângă el. - Adu! După masă, așa cum era orânduit, Alexandru a fost condus în camera lui, pentru somnul de după-amiază. Afară vipia verii juca în aer. În conac, între zidurile groase, ca de cetate, era plăcut și răcoare. S-a trântit în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
și poate tristă Ținînd pe genunchi o carte Răsfoind poate-o revista Ești atît de pură, dulce Mi-e și teama să respir Ca să nu te pierd, iubito, Risipită-ntr-un zefir 2 Se strecoară vîntul Vesel pe sub fuste Fetelor răcoarea Dîndu-le-o s-o guste Fetele bronzate Sînt mai mlădioase Mîngîiate tainic Vară peste coapse Și plutesc frumoase Crude păpădii Cu priviri sfioase Și trupuri mlădii & Tu erai ... te-am zărit de departe, Tu erai ... te-am zărit de departe, Silueta
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
zilei de mai. Ea trebuia să se întoarcă la București chiar în seara aceea, ca să nu creeze griji părinților. Am condus-o la gară. Întunericul se lăsa din ce în ce mai dens. Până la sosirea trenului mai era aproape o oră. Începuse să fie răcoare, de aceea ne plimbam pe peron, povestind multe lucruri și îmbrățișându-ne cu căldură. Iată, sosi trenul. Adelina urcă în vagon, însă privirile și inima ei rămăseseră alături de mine. Ajunsă în compartiment, veni repede la geam, îl deschise și-mi
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
Dar cineva tot zgâlțâie de el, Nu vrea să-l lase nicidecum în pace... E mâna ta, ori duhul tău? nu știu, Se-aud cum cad zdrobitele zăvoare, Afară parcă s-a făcut târziu Și trupul meu se umple de răcoare... Și uite-așa, da, știu că nu e bine Cu gândul tău în brațe-acum să tac, În seara asta vreau să fiu cu tine, Eu, ca un rob supus, ce pot să fac? Nicolae Nicoară-Horia Pictura Ken Hamilton Referință Bibliografică
ÎN SEARA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370894_a_372223]
-
mă poartă Atîtea vorbe bune, scrîșniri, dureri atroce Necazuri și tăcute, înnăbușite uri Mă fac să-i dau dreptate lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie ce blîndă este floarea Apoi păstrați în suflet o pajiște cu mure & POEME HOMERICE Mercredi, 4 novembre 2009 4-nov.-09 POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA (Apendice: “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
mă poartă Atîtea vorbe bune, scrîșniri, dureri atroce Necazuri și tăcute, înnăbușite uri Mă fac să-i dau dreptate lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie ce blîndă este floarea Apoi păstrați în suflet o pajiște cu mure & POEME HOMERICE Mercredi, 4 novembre 2009 4-nov.-09 POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA (Apendice: “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
mă poartă Atîtea vorbe bune, scrîșniri, dureri atroce Necazuri și tăcute, înnăbușite uri Mă fac să-i dau dreptate lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie ce blîndă este floarea Apoi păstrați în suflet o pajiște cu mure & POEME HOMERICE Mercredi, 4 novembre 2009 4-nov.-09 POEM HOMERIC 1 CIORB(E)A HOMERICA (Apendice: “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
o dimineață, dar dimineața nu se trezise... în mine zorii-și făceau de cap alunecând și dezgolind noaptea de-mbrățișarea-mi caldă; M-am gândit: noaptea este tandră și somnoroasă doar lumina mai are-n grijă să ne despartă cu răcoarea ei repetat de albă, cu clipirea de gene false, grele de atâta mascara...dă. M-am adăpostit în geana de lumină care-mi fura visul și... iubirea. Referință Bibliografică: O dimineață pierdută / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
O DIMINEAȚĂ PIERDUTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369872_a_371201]
-
elegantă dar dânsul: Nu e meritul meu, ci al lui Valentin Lipatti, am cumpărat-o de la el. Îi spusesem că mi-am construit și eu casă, urârea dumnelui Casă de piatră! Nu prea am înțeles-o, știam ca piatra ține răcoare dar așa e expresia consacrată pentru »casă rezistență ».Și eu vrând să-i demonstrez ceva, am arătat din mâini și, fiind răcit, am rămas cu stânga spânzurata. A trebuit sa apuc cu mâna dreaptă să trag în jos de stânga
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „ ... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește Virgil Stan 9 aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
M-am risipit mereu, dar nu regret nimic din ce am dat în dar, sau am pierdut în viață, atâta vreme cât, în universu-mi mic , mă bucur când respir o nouă dimineață. Mă-ncânt privind vrăjit imaculații zori, sorbindu-le-nsetat mirabila răcoare, de tinerețea lor se-mbată ai mei pori și propriu-mi sfârșit un început îmi pare. Nu pot pleca acum, mai am atâta rost, mai e rod necules, ce-nfrigurat așteaptă să nu mai rătăcesc prin locuri unde-am fost și
M-AM RISIPIT MEREU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369957_a_371286]
-
fin, cobor palmele mai la vale. Acum, sângele începe să-mi fiarbă-n vene, Adulmecându-ți pielea ta cea fină, cu alene, Mă înfierbânt și mintea mi-o cam perturbă, Te iau de mână și mergem undeva la umbră. La răcoarea unui pom, noi facem cu drag amor, Te pătrund, la dorința ta, cât mai adânc, cu dor, Aici mi-ar place să stau, atâta timp cât mai sunt. Chat-Poezie, cu o frumoasă doamnă! Referință Bibliografică: Zău că mi-ar place.... / Ilie Popescu
ZĂU CĂ MI-AR PLACE.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370030_a_371359]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Purificare Când te privesc sunt răscolit de febre, erup și mă cutremur în extaz, se-nveselește brusc orice necaz, se luminează-adâncile-mi tenebre. Pătrund în codrii tăi sorbind răcoare și-ascult vrăjit al păsărilor cânt, mă culc în iarba-ți verde și mă-ncânt de susurul zglobiilor izvoare. Când glasul ți-l aud sângele-mi fierbe, ca-n tinerețe sar orice pârleaz și nopți la rând stau lângă tine
PURIFICARE DE-AR FI POSIBIL... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370104_a_371433]
-
Nu vroiam ca Miruna să facă vreo comparație și să rămână cu impresii greșite, între ceea ce văzuse la mine prima dată, când venise pe neașteptate și ceea ce vroiam, de fapt, să fie acum în ochii ei. În frigider stătea la „răcoare”o sticlă de Murfatlar Cabernet Sauvingnon de colecție, cu o vechime de peste 15 ani. Chiar dacă cinasem pe faleza din Saturn, nu am uitat să așez un mic platou rece diversificat, care să se asocieze cu vinul, în cazul că iubita
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pe baltă. Totul era pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]