4,129 matches
-
pref. edit., București, 1994; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1994; Cezar Petrescu, Carlton, pref. edit., București, 1994; E. Lovinescu, Mite. Bălăuca, pref. edit., București, 1995; Jean Bart, Jurnal de bord, pref. edit., București, 2000; Liviu Rebreanu, Răscoala, pref. edit., București, 2000; Mihail Kogălniceanu, Scrieri literare. Discursuri, postfața edit., București, 2001; Marin Preda, Întâlnirea din pământuri, postfața edit., București, 2001; Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, tr. Titu Maiorescu, București, 2001; Grigore Alexandrescu, Poezii. Memorial de călătorie
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
D. Popescu, Ioan Adam, Jean Boniface Hétrat, H. G. Lecca, George Murnu, Petre Dulfu, C. Xeni, N. Iorga, C. Spiru-Hasnaș, Ion Păun-Pincio, Panaite Zosîn, Virgiliu N. Cișman, T. Duțescu-Duțu. V. apare într-o epocă de încordare politică și socială dominată, după răscoalele din 1888 și 1894, de problema țărănească și, în contextul frământărilor din Ardeal, al procesului intentat de stăpânirea austro-ungară memorandiștilor, de problema națională. De aceea, revista, preocupată de eficiența socială a literaturii, își centrează programul în jurul ideilor de tradiție și
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
lirica lui nu se construiește totuși în afara acestora. Problematica existențială respiră în multe poeme, dar V. refuză să o clameze și o supune unei atenuări voluntare. Și aici rostul poeziei se arată a fi acela de a exprima umbra marilor răscoale lăuntrice și a marelui impact cu lumea. Stările ca atare rămân în urmă, zguduiri producătoare de falii pe care autorul le cercetează detașat, silind cuvintele să le descrie sau să le evoce. Moartea, însingurarea, prăbușirile interioare, absurdul, divorțul de lume
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
studiul de sinteză (Începuturile romanului românesc, Nuvela românească), pentru abordarea micromonografică a operei unui scriitor (Duiliu Zamfirescu, I. Al. Brătescu-Voinești) și, de asemenea, preocuparea specială pentru viața literară din Transilvania (Caragiale și Transilvania, „Convorbiri literare” și Transilvania, Scriitorii ardeleni și răscoala din 1907, Centenarul Astrei), revenind adesea, uneori nu fără a-i suprasolicita, asupra lui Ion Agârbiceanu, Emil Isac, Al. Ciura, Aurel P. Bănuț, Victor Papilian, Teodor Mureșanu ș.a. Monografia consacrată lui Agârbiceanu are o construcție clasică, îmbinând descrierea minuțioasă a
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
I. Deși se abordează Instituirea dinastiei Hohenzollern În România și se menționează faptul că Carol I a fost un sprijinitor al culturii, autorii evidențiază că „În țară noul domnitor nu era acceptat de toți”, fapt care a fost urmat de răscoala grănicerilor și demonstrația de la Iași . Textul lecției este construit pe un demers abrupt cu fraze generale care nu au legătură Între ele. Mesajul este În general unul negativist, spre exemplu autorii referindu-se la situația politică din România „ca răspuns
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
structurale ale societății: este vorba despre încorporarea ideii sale asupra structurii de clasă într-o concepție cuprinzătoare a revoluției sociale, alcătuită din trei secvențe: „revoluția-program”, „revoluția-mijloc” și „revoluția-organ”. Elementele ce conferă identitate unei revoluții sociale și o diferențiază de reformă, răscoală, conspirație etc. sunt implicarea clasei sociale care nu a avut până atunci puterea, promovarea unui program de transformare socială și cucerirea puterii de către clasa respectivă. Sunt relevatoare precizările pe care le face Ralea cu privire la „constituirea proletariatului sub formă de clasă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de garduri. După cum bine se știe, populațiile agricole muncesc mult mai mult decât cele pastorale. Combinat cu faptul că păstorii și, în general, populațiile seminomade îi disprețuiesc pe cei angajați în agricultură, în rândul grupului-țintă s-a dezvoltat o veritabilă răscoală. Câteva mii de oameni au invadat fermele comerciale, au doborât gardurile ce separau fostul teritoriu comun folosit pentru pășunat, au ars fânul stocat în aceste ferme și au furat vacile. Inovația excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost solicitați să găsească și un titlu potrivit pentru ceea ce au audiat. Termenii - cheie inițiali este o tehnică menită să stimuleze elevii să reactualizeze unele dintre cunoștințele anterioare ce au o anumită legătură cu tema. Astfel, la istorie, la lecția ,,Răscoala de la 1848”, am ales 5 noțiuni - cheie dintr un text: ,,petiții”, ,,adunare populară”, ,,cereri”, ,,proclamarea drepturilor”, ,,luptă cu arma în mână”. Elevii, în perechi, au decis, prin discuție sau prin brainstorming, desfășurate pe durata a 4-5 minute, ce relație poate
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
pentru partea română - a fost considerată de Carol I drept un succes al diplomației noastre, chiar „germenele independenței României” <ref id="22"> 22 Memoriile Regelui Carol I, vol. II, p. 379.</ref>. Izbucnirea „crizei orientale”, În vara anului 1875, prin răscoalele din Herțegovina și Bosnia <ref id="23">23 Vezi detalii asupra răscoalelor În lucrarea recentă a lui Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor, 1804-1945, Iași, 2002, p. 108-109. </ref>, avea să impună multă circumspecție și discernământ din partea lui Carol I și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
al diplomației noastre, chiar „germenele independenței României” <ref id="22"> 22 Memoriile Regelui Carol I, vol. II, p. 379.</ref>. Izbucnirea „crizei orientale”, În vara anului 1875, prin răscoalele din Herțegovina și Bosnia <ref id="23">23 Vezi detalii asupra răscoalelor În lucrarea recentă a lui Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor, 1804-1945, Iași, 2002, p. 108-109. </ref>, avea să impună multă circumspecție și discernământ din partea lui Carol I și a cercurilor politice de la București. Dincolo de sentimente, prudența și tactul trebuiau să
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Petersburg. Contacte Îndelungate cu liderii partidei naționale a românilor basarabeni le-au avut, În perioada domniei lui Carol I, M. Kogălniceanu, cel care l-a sfătuit pe Nicolae Ștefan Casso să renunțe la planul său de a ridica la o răscoală țăranii de pe moșiile sale; revoltă care urma să se extindă și să conducă, În cele din urmă, la eliberarea Basarabiei de sub ocupația străină și la reîntregirea acesteia cu România, profitându-se de circumstanțele favorabile pentru realizarea unui atare proiect, create
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
românilor basarabeni <ref id="3">3 Ștefan Ciobanu, Basarabia. Populația, istoria, cultura, Chișinău, 1992, p. 58. </ref>. Aceste evenimente au inspirat Încredere nobilimii basarabene În reușita suprimării nelegiuirii ce fusese comisă În 1812. Înfrângerea Imperiului Rus În Războiul Crimeii și răscoala antițaristă din Polonia (1863), ce agravaseră situația externă și internă a Rusiei, erau considerate de fruntașii basarabeni un moment favorabil pentru realizarea idealului național. Partida națională din cadrul nobilimii basarabene de origine română, ce opta pentru o atare idee, a Încercat
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
tuturor efectivelor sale militare și Întregului potențial economic și uman, În caz de război Împotriva Imperiului rus, care, la un anumit moment, părea a fi inevitabil datorită atitudinii intransigente a guvernului francez față de reprimarea sângeroasă de către armatele rusești a marii răscoale poloneze și dorința acestuia de solidarizare hotărâtă cu aspirația nestrămutată a poporului polonez de a-și redobândi independența națională și integritatea teritorială a statului polonez. Participarea României la acest război, alături de Franța și poporul polonez, urmărea un singur scop - recuperarea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
însă minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, aceasta fiind numită adesea astfel în timpul interogatoriilor; termenul răscoală spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale până atunci presupusă a fi aliata PCR. Ruperea minerilor de partid luase prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, aceasta fiind numită adesea astfel în timpul interogatoriilor; termenul răscoală spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale până atunci presupusă a fi aliata PCR. Ruperea minerilor de partid luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
corespondează cu renumiții inventatori americani Th. A. Edison și Henry Ford). Începe să scrie de foarte tânăr (debutează în „Gazeta țăranilor”), ia contact cu B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale și frecventează cercurile socialiste. Arestat în 1907 ca instigator la răscoală și condamnat la moarte, scapă cu greu, la intervenția lui I.G. Duca, deputat liberal. După ce un prieten îi încredințează lui N.D. Cocea nuvela Nevestele lui Moș Dorogan ca să i-o publice, acesta îl angajează redactor la „Rampa” și „Flacăra”. În
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
militant pentru ridicarea spirituală a satului: I.C. Vissarion, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 9; Victor Petrescu, Date noi asupra nașterii și activității literare a lui I.C. Vissarion, „Acta Valachica”, 1972; Rotaru, O ist., II, 138-139; Ștefan Popescu, Cu armele lor au susținut răscoala, „Albina”, 1973, 2; Alex. Ștefănescu, „Lupii” (1915), LCF, 1977, 10; Victor Crăciun, I.C. Vissarion. 100 de ani de la naștere, LCF, 1979, 7; Victor Crăciun, Confesiuni sonore, București, 1980, 180-182; Tudor Arghezi, I.C. Vissarion, MS, 1983, 1; Mitzura Arghezi, Un oaspete
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată trena lui de pitoresc, nu e neapărat un erou simpatic. Nuvela Rătăcirea din Stoborăni prevestește romanul Răscoala al lui Liviu Rebreanu. G. Călinescu o consideră chiar „un strălucit izvor”. E o narațiune vie, cu un ritm bine susținut, respirând un adevăr care ține de realismul psihologic. Din loc în loc, dramatismul se răsucește în comic, în grotesc. În
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
cărând acasă tot ce nu sfărâmă. E o „rătăcire” care nu îi antrenează în vârtejul ei pe toți. Unii se codesc să participe, alții ar vrea să-și obțină drepturile într-alt fel, cu vorbă bună. Dar, și fără ei, răscoala își continuă iureșul devastator până ce intervine forța de represiune. Capii mișcării sunt bătuți cu centiroanele și toți „rătăciții” vor trebui să repare ce au stricat și să dea înapoi proprietarilor mărfurile prădate. Răscoala se sfârșește prost. Nu asta - sugerează autorul
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
cu vorbă bună. Dar, și fără ei, răscoala își continuă iureșul devastator până ce intervine forța de represiune. Capii mișcării sunt bătuți cu centiroanele și toți „rătăciții” vor trebui să repare ce au stricat și să dea înapoi proprietarilor mărfurile prădate. Răscoala se sfârșește prost. Nu asta - sugerează autorul - era calea. În final, un personaj simbolic, Ion Tăcutu, invocă îngândurat, ca pe o soluție pasămite izbăvitoare, „legea”, legea reformei agrare, așteptată să vină mai degrabă. Cu firea lui blajină, P. nu avea
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
ampla construcție epică Plecarea Vlașinilor (1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) și de Urmașii Vlașinilor (1999). În locul analizei psihologice și al ambianței citadine, autoarea aduce o dramă zguduitoare din lumea oierilor sibieni în anii premergători răscoalei lui Horea. Evocând destinele strămoșilor săi, ca o adevărată urmașă a baciului Alexa Banu, conducător al Vlașinilor, P. asigură romanelor autenticitate și fior participativ. Comunitatea Vlașinilor este zugrăvită, într-un fel, din interior, fără a fi pierdute din vedere ritmurile
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
eclectică, însumează însemnări despre lumea filmului și a vedetelor sale, informații sportive, sfaturi practice, dar și comentarii pe teme literare (Între Bernard Shaw și Clément Vautel). La rubrica intitulată „Curier literar” intră semnale referitoare la apariții editoriale (de exemplu, romanele Răscoala de Liviu Rebreanu și Patul lui Procust de Camil Petrescu) sau la cărți aflate în acel moment în lucru: sunt anunțate volumul al treilea din Antologia poeților de azi de Ion Pillat („secondat de Z. Stancu”), romanul Mica publicitate de
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
imensă avere boierului scăpătat Boldur Iloveanu, sărăcit - loc comun sămănătorist - de arendași. Din epopeea lumii rurale românești a începutului de secol nu putea lipsi, pentru cel care își dorea o radiografie a ei, un eveniment cardinal, bulversant pentru conștiința contemporanilor: răscoala din 1907. Subiectul i se impune romancierului târziu, după marea reușită a lui Liviu Rebreanu cu Răscoala și după alte câteva scrieri de substanță. În trilogia 1907, alcătuită din Mane, tekel, fares, Noi vrem pământ!, Pământ... mormânt (1937-1943), P. nu
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
a începutului de secol nu putea lipsi, pentru cel care își dorea o radiografie a ei, un eveniment cardinal, bulversant pentru conștiința contemporanilor: răscoala din 1907. Subiectul i se impune romancierului târziu, după marea reușită a lui Liviu Rebreanu cu Răscoala și după alte câteva scrieri de substanță. În trilogia 1907, alcătuită din Mane, tekel, fares, Noi vrem pământ!, Pământ... mormânt (1937-1943), P. nu izbutește să treacă de locurile comune gazetărești decât prin câteva creații remarcabile în spațiul galeriei tipologice a
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
îl forma o dramă individuală, Setea aduce în prim-plan nu unul, ci mai multe personaje care participă, în roluri diferite, la aceeași mișcare pentru pământ. Raportul dintre cele două cărți e analog, într-o măsură, celui dintre Ion și Răscoala, romanele lui Liviu Rebreanu. Prezentând, în viziune comunistă, reforma agrară din 1945, ca o reformă de un tip aparte, prozatorul descrie confruntarea dintre două forțe care, în interpretarea dată conform orientării propagandistice a momentului, nu își dispută doar o anumită
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]