988 matches
-
stea până dimineața și, datorită plumbului topit, în atelier e cald, nu ca în redacție. 14 octombrie După o oră de stat în ploaie într-o curte interioară de pe Republicii (femeie energică, cu o pungă de plastic pe cap, se răstea la vânzători: „N-ați auzit ce-a zis Tovarășu’ la teveu? Să desfaceți cum trebuie, să ajungă la toți!“), vin acasă triumfătoare cu 30 de ouă. Mama se bucură: „Acum suntem asigurați“. Culmea e că și eu am satisfacția unei
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dirigintei s-a auzit scurt, ca un pumnal care se înfige în mine: „tu, stai jos!” Și m-am așezat. Desigur că în sufletul meu parcă nu îmi picase bine acest lucru. M-a durut felul în care s-a răstit la mine, deși știam că așa se va întâmpla, dar cum totul e trecător, mi-a trecut și mie repede. Dar există și minuni. Eram deja în a doua săptămână de vacanță când, într-o zi, după masa de prânz
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
puțin și nicidecum întrun mod provocator. Dacă bărbatul de lângă ea i-ar fi prețuit priceperea în tot ce făcea, cu siguranță nu ar mai fi existat încruntarea și nedumerirea aceea. Închipuiți-vă că atunci când vă vine soțul acasă și se răstește la tine din te miri ce, tu nu trebuie să rămâi pe poziție și să taci, ar trebui să spui ceva, să-i abați mânia, dar când el este atât de răutăcios cu tot ceea ce faci tu și atât de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și Ițic Ștrul, de data aceasta protagonistul unei nuvele de Liviu Rebreanu (Ițic Ștrul, dezertor, 1920). Inițial, și el pare că suferă de o spaimă atavică : „Viteaz nu se născuse Ițic Ștrul, ci fricos și bănuitor. Un copil de se răstea la dânsul, Începea să-i joace barba și să-i ticăie inima. În Fălticeni lumea Îl poreclise «iepurele». În clipa când doctorul comisiei de recrutare a zis «slăbuț, dar tot bun», Ițic a leșinat. Numai gândul că va merge la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
calmă, însă s-a remarcat printr-o răbdare ca cea a sfinților. Tata era omul care ținea casa, care aducea banii în casă și întotdeauna îmi spunea să fac același lucru. Însă nu îmi plăcea când vorbea dur sau se răstea la mama. Și ceea ce nu mi-a plăcut, aceea am moștenit si eu. Tare m-am luptat cu firea mea, m-am rugat la Dumnezeu ca să mă tempereze, atât în viața de familie, în comunitate, cât și în societate. Doresc
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
vacanță, iar eu aștept... limpezirea apelor. La două săptămâni după anchetarea cazului sunt chemat la Comitetul de Partid Bârlad. Aceiași oameni, care călcaseră peste mine judecându-mă strâmb se aflau în aceleași fotolii moi, capitonate. Același secretar acuzator, care se răstise la mine trimițându mă la mama C.C. în bătaie de joc, acum spune că mi s-a făcut dreptate conchizând: „Veți rămâne director la Școala 2, fiindcă ați redobândit calitatea de partid, veți fi numit profesor examinator la prima comisie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Santo Loquasto În pragul disperării, căci, Încercând să construim decoruri diferite pentru cele cinci acte ale operei, de fiecare dată eram nevoiți să facem o prezentare a machetei, ca și cum am fi fost În fața unei comisii de vizionare. Volpe s-a răstit la noi ca un caporal la soldați nătângi: „Măi, voi n-ați citit Faust? De ce decorul nu reproduce Evul Mediu?!“. Aveam răspunsul dinainte pregătit: „Mi-am dat seama de următorul anacronism: pentru actul II, Gounod a compus o muzică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
în adunare. Îi sărută mâna: Doamnă, nu mă uita în rugăciunile tale. Maria se înclină ușor și iese. În urma ei, Ștefan strigă cu o nuanță de poruncă: Și, nu uita! Simplu! Fără podoabe! Pușcile bubuie pe metereze... Bre, Neamțule! se răstește Ștefan. Suntem sătui de bubuială! Ne e dor de liniște! Jawohl! sare Herman un tânăr blond, roșcovan, grăsuliu, luând poziția de drepți. Rogu-te, spune moale Ștefan, zi pușcilor să tacă. Și-apoi, curând-curând, ne va crăpa buza după fiece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răboj! îi poruncește apoi lui Tăutu. A luptat ca Arhanghelul Mihail cel cu sabie de foc! Tizul lui! Mihail, îmbujorat, copleșit de rușine, bolborosește: N-am trebuință... Zău, Măria ta! Ce să fac cu pământul? Mai mare beleaua... Gura! se răstește Ștefan. O să ai muiere, copchii! Știi cum sunt muierile: de nu le dai, te lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Aduni ceata lui Asaftei! Astăzi chiar! Acu chiar! Trageri cu arcul! Călare! Pe jos! La sânge! Ai înțeles?! La sânge! Lasă-i pe mâna mea, Doamne! Mihail se apropie, întinde mâna să-i scoată bolovanul din spinare. Ce vrai?! se răstește Ștefan. Bo... bolovanu'... bâiguie el cu mâna întinsă. Lasă-l! se stropșește Ștefan. Mâna lui Mihail, întinsă, cade... Ștefan dă roată, cu pași domoli. Tușește ușor. Furtuna a trecut. Își scoate bolovanul. Și cu 'talienii ceia ce veste-poveste-i, pârcălabe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rupând-o la goană spre împlinirea poruncii. Îi belesc! Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am decât unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund jignit, sufocat de revoltă, se bâlbâie: Io... io sono... magister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu rogojina, zici?... De trei zile?... Vezi de moșneag, o fi lihnit. S-o găsi câte ceva pe la cuhne... Altă pricină? schimbă el repede vorba. Alta. Auzi, "săcurea nepotului"! râde Ștefan din nou. Al naibii broscar!... Altă pricină! Altă pricină! se răstește el. Un mârșav a necinstit două fecioare, două surori... S-or fi jucat și ele: "Du-te-ncolo, vino-ncoace"... Și-apoi, țipă: "Ia-l de pe mine!"... Silnicia-i dovedită?! întreabă el sever. Dovedită! Fătucile erau neîncepute. Nu se lăsau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
venit Domnul! strigă și, agitată, aruncă cartea de pe măsuță. Punem masa aici! Trebuie să fie tare flămând! Și nu uita de vin! Să fie din cel ce-i place. Să fie rece și... și cât mai tare! Ce stai?! se răsti la Haricleea, copleșită de porunci. Dă fuga! Stai! Vezi și de niște lumânări! Cât mai multe! Aprindem peste tot! Să fie sărbătoare! Fugi! îi spuse din nou Haricleei, care, iute de picior, a și dispărut. A venit Ștefan, șoptește ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Acu, ce facem? rostește Luca Arbure. A tăcut, n-a ridicat ochii din pământ. Ștt!... Vine!... Boierii, cu capetele plecate, așteaptă într-o tăcere apăsătoare... Ștefan se apropie șchiopătând, gârbovit, urmat de câțiva boieri. Îi privește lung, crispat, stacojiu... Se răstește: Ce-mi stați ca niște curci plouate?! Ați aflat și... și v-a căzut nasul în gură! Mă întreb și eu, ca prostu' fie-mi iertată obrăznicia -, replică Stanciu, unde o fi căzut nasul Măriei tale? Nasul meu?! Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el încruntat. Da! Am jurat! strigă Voichița. I-am spus și Sfintei Fecioare!... Din cel mai înalt turn al cetății, îmi voi lua zborul spre... spre înaltul Ceriului! Și vom fi împreună până la sfârșitul veacurilor! Împreună! Am jurat! Voichiță! se răstește el sever. Ce gânduri nebune-s aistea? Voichița îl vedea tulbure prin lacrimile ce stăteau grele să se prăvălească. Și eu?! Eu ce să fac?! Eu cum să trăiesc?! Să trăiesc numai și numai ca să-ți ud lespedea cu lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cerșește Isaia. Ștefan se întoarce către Sora ce plânge în brațele Mariei. Mă doare durerea ta, Sora... Te rog să mă ierți... Spune! Pot să fac altfel? Sora hohotește, dar din gura ei cuvânt de îndurare nu iese... Isaia se răstește la ea cu brutalitate: Spuneai că mă iubești!... Că sunt "Soarele tău"!... Îi ești doar soră! Aruncă-te la picioarele lui! Imploră-l! Blesteamă-l! Fă ceva! Vrei să rămâi vădană?! Vorbește-i! În numele tău! Al pruncilor! Al lui Dumnezeu! Al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sprâncenele a mare mirare, zicând: - Dar știu că ai luat câte ceva cu tine, nu glumă! Case, odăi, străzi, biserici, teatre, stadioane, ținuturi! - Spații... - Spații!?! - Spații ocrotitoare, explică noul venit, cu modestia cuvenită, smerit. - Dar cu fumul ăsta ce-i?!, se răstește, scandalizat, strâmbând din nas, reprezentantul autorității. Poluarea paradisului este interzisă prin lege! - E fumul focurilor de toamnă, de prin curți, care-mi plăceau așa de mult, bâiguie, intimidat, pasagerul ajuns la destinație. „Bagajele” reprezintă clipele fericite și spațiile faste - drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
adăugă: "Păcat. E ministrul de finanțe"... Asemenea cuvinte erau adesea capcana întinsă cu un pic de sadism, diplomaților care nu mai erau personae gratae, capcane în care Ferdinand spera să-i facă să cadă pentru a putea apoi să se răstească la ei. Ministrul Maurice Paléologue 104 a fost ținta unui asemenea potop de insulte pus la cale de suveran. Romancier cu o bogată imaginație, acesta considerase că Țarul bulgarilor, în mediul său oriental, părea unul dintre acei prinți ai Renașterii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
încurajează, îl bat pe umăr și-i spun: „Nu-i nimic, Marius, tu n-ai nici o vină“. Cînd rănile se vor mai închide, vocea de bici a antrenorului va continua să spargă tăcerea antrenamentelor. Probabil că, atunci cînd se va răsti la alți jucători, lui i se va adresa mieros, să-l menajeze. În clipa aceea, inima lui Marius va sîngera după al o mielea pumnal înfipt, pentru că își va aminti a mia oară de clipa blestemată. Contează extrem de puțin acum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
morală, strângând băietul de pe drumuri, "societatea bună" din oraș, privată de o "plăcere", găsește în procuror, privat și el de această plăcere, unealtă prin care să se răzbune împotriva popei că le-a răpit această distracție. Și procurorul, în numele legii, răstindu-se la popă, cât pe ce să "scape" pe Mitu de abuzul ce-l făcuse popa, răpindu-i libertatea de a muri beat sub un gard, dacă cumătrului Cuțitei, om cunoscător cum stau lucrurile la târg, nu i-ar fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ți-a încolțit în minte ideea că am putea scăpa toți trei. Dar nu se poate. Oamenii fără umbre nu pot trăi în afara acestui oraș. — Da, știu. De ce nu vrei să pleci singură? Te ajut eu. — Chiar nu înțelegi? se răsti ea. Dacă te las aici și plec fără tine, viața ta va fi un adevărat dezastru. Cel puțin așa m-a lăsat Paznicul să înțeleg. Umbrele mor aici. Absolut toate. Până și cele exilate se întorc să-și dea duhul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cei perfecți locuiesc în oraș și n-au voie să intre în pădure. O să rămâi singur. Singur de tot. Nici acum nu înțelegi că n-are rost să rămâi aici? — Unde se duc sufletele? am întrebat. — Doar ești cititor-de-vise, se răsti ea. Cum de nu ți-ai dat seama până acum? Nu mi-am dat și gata. — Bine, îți spun eu. Sufletele oamenilor sunt transportate dincolo de Zid de către animale. Asta am vrut să zic eu prin „luarea spumei“. Animalele nu fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
avut aproape nici un rezultat concret, în ochii electoratului situația stă exact pe dos. Primul moment cu un real impact negativ la populație al lui Tăriceanu a fost la câteva luni de la instalare, când, în perioada inundațiilor din Banat, s-a răstit la o doamnă, altfel sâcâitoare, cu vorbele: „Ce vreți, să vă fac hotel?“. Replică stupidă pentru un om politic, într-adevăr, dar parcă mai puțin dură decât băsesciana: „Ce insistentă era țiganca asta împuțită!“. Sigur, cazurile diferă, chiar dacă în ambele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nu limite arbitrare! Spune MOTIVELE și EXPLICĂ de ce! Pe cât posibil, LASĂ-I SĂ AJUTE, SĂ CREEZE REGULI și să stabilească consecințele dacă încalcă aceste reguli. Dă-le EXPLICAȚII COMPLETE la un nivel pe care îl pot în țelege! NU TE RĂSTI la ei! Nu spune niciodată „Pentru că așa spun eu!” Fii CINSTIT cu copilul tău. Spune ADEVĂRUL. Vor ști dacă nu e așa. Evită să dai ordine în loc să le CERI COLABORAREA în rea lizarea sarcinilor. NU ÎNCERCA SĂ-L MANIPULEZI! Nu
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
ține în frîu paraponul. Faptul că printr-un mesaj transmis prin Agenția de știri Mediafax, Năstase și-a pus cenușă în cap pentru "reacțiile emoționale", a se citi bădărănia de a bate cu pumnul în masă și de a se răsti la o ziaristă care i-a cerut să precizeze în ce măsură Raportul Armagedon 2 pune în primejdie siguranța națională, n-a convins nici un ziar important. * Nu același lucru s-a întîmplat la posturile de televiziune, mai slabe de înger sau mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]