1,683 matches
-
steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Satu Mare Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp argintiu, un ciocan negru cu coada roșie avînd la bază o jumatate de roată dințata aurie și în dreapta o bobina textilă albă cu tubul roșu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o mină deschisă
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL SIBIU Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un turn de cetate argintiu, din care ies în partea superioară șase spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o sondă argintie avînd la bază o flacăra aurie și un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Sibiu Scut tăiat în partea superioară, cîmpul inferior împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp roșu, cetatea Sibiului cu trei turnuri acoperite și cu porțile închise, totul în argintiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, o balanța cu brațe egale avînd la bază un segment de roată dințata
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
un segment de roată dințata, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte deschisă albă cu marginile aurii avînd deasupra o stea argintie care radiază nouă raze aurii; în cartierul inferior, în cîmp roșu, un delta răsturnat de aur cu colțurile terminate în formă de inimă, străpuns de două spade încrucișate, cu vîrful în jos, în argintiu și deasupra o coroană aurie. În partea centrală a stemei este așezat un scut maț mic avînd stema Republicii Socialiste
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL TULCEA Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, o cetate crenelata cu două bastioane și poartă deschisă, în argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp verde, un spic de grîu așezat pe verticală, peste care se suprapun două ciocăne încrucișate
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Tulcea Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, monumentul eliberării Dobrogei de sub jugul otoman, avînd pe soclu, în dreapta, un vultur, iar în stînga un dorobanț, care ține în mîna dreaptă o goarna, iar în cea stînga o armă, totul în
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL VÎLCEA Scut tăiat în partea superioară; cîmpul inferior despărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp albastru, stînci argintii avînd la bază o fascie ondulata argintie, central suprapunindu-se o turbină cu cupe, aurie; în partea de sus a cîmpului inferior, pe roșu, o fascie argintie avînd deasupra patru turnuri crenelate, iar
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL VRANCEA Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, profilul argintiu al unei fabrici de prelucrarea lemnului; în cartierul din stînga, în cîmp argintiu, șapte brazi verzi; în cartierul inferior, în cîmp roșu, un butoi argintiu privit din fața înconjurat de struguri aurii cu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
1. Fiecare pluta de salvare trebuie să fie astfel construită încât umflată și plutind cu tenda ridicată să fie stabilă pe mare agitată. 4.2.5.2. Stabilitatea plutei de salvare trebuie să fie astfel încât, dacă se află în poziție răsturnata, să poată fi redresata de o singură persoană atât pe mare agitată, cât și în apă calmă. 4.2.5.3. Stabilitatea plutei de salvare trebuie să fie astfel încât, atunci când este încărcată cu numărul său de persoane și cu echipamentul
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
1, și capacității maxime de încărcare recomandate de producător, conform pct. 3.6. Toate ambarcațiunile cu mai multe corpuri locuibile vor fi proiectate astfel încât să aibă suficientă flotabilitate care să le permită să rămână în plutire, chiar și în poziție răsturnata. Ambarcațiunile cu o lungime mai mică de 6 metri, la care există pericolul inundării atunci când sunt utilizate conform categoriei lor de proiectare, vor fi prevăzute prin construcție cu mijloace de flotabilitate adecvate care să le mențină în plutire după inundare
HOTĂRÂRE nr. 312 din 4 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a ambarcatiunilor de agrement. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141407_a_142736]
-
dobândirii bunului se prezuma. Totodată, potrivit art. 41 alin. (8) din Constituție, "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii", situație în care prezumția instituită prin alin. (7) al aceluiași articol este răsturnata, iar bunurile pot fi confiscate în condițiile legii. De asemenea, în conformitate cu prevederile constituționale ale art. 41 alin. (1), invocate chiar de autorul excepției, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar potrivit art. 49 alin. (1) din
DECIZIE nr. 23 din 23 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132975_a_134304]
-
i-am mai auzit ce spun.” (N.D.Cocea,256) șcircumstanțial modalț, „Locuia în două odăi într-o curte pe șoseaua Ștefan cel Mare, nu prea mari dar cu tot confortul.” (M. Preda, Viața..., 259) șatributț, „... Am găsit copila teafără însă răsturnată cu albiuța de niște porci.” (I.Creangă,15) școmplement predicativț Coordonarea adversativă se dezvoltă de obicei între doi termeni. Când intervin mai mulți, aceștia sunt cel mai adesea grupați, prin coordonare copulativă, opozitivă sau disjunctivă, în raport cu compatibilitatea lor semantică: „Trist
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și gheața, De jos până în nor. Dragă săniuța, Măi fă un popas. De-oi cădea drăguță, Rămân fără nas. Omul de zăpadă de I. Sebastian Sprijinit într-un toiag Stă-n ograda un moșneag Poartă-n cap o oală veche Răsturnata pe-o ureche. Ochii negri și lucioși Sunt cărbuni din vatra scoși Nu-i lipsește nici lulea Parcă pufăie din ea. Iar pe piept, perechi, perechi Are mosul nasturi vechi. Și mai are un nas ros, Ca o creasta de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lacrimal). Funcția analizatorului vizual este optimă dacă există în jur lumină artificială sau naturală. Ochiul primește razele de lumină reflectate de un obiect oarecare. Lumină trece prin pupila și este focalizata de cornee și cristalin, formind pe rețină o imagine răsturnata. Deoarece cimpurile vizuale se suprapun la nivelul scoarței cerebrale apare o imagine unică. 38 39 Celulele retinei sesizează lumină și culorile transformind imaginea în semnale electrice pe care le transmit la creier prin intermediul nervului optic. O problemă, o formează intensitatea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
betonare să supravegheze îndeaproape turnarea betonului în peree, omogenizarea și vibrarea corespunzătoare. 3. La un bazin de liniștire a unei centrale de derivație, construit pe balast, radierul executat din pereu de 15 cm grosime, a fost deteriorat plăcile subspălate și răsturnate. La cercetarea cauzelor s-a constatat că plăcile au fost proiectate și subdimensionate ca grosime, pentru vitezele mari ce se creează la ieșirea apei din aspiratori. Constructorului i s-a adus învinuirea că nu au fost executate corect barbacanele în
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
parte și de alta și la egală distanță, încât distanța focală se va calcula cu formula: pentru cazul când lentil se află în aer sau vid. formarea imaginilor în lentil: a) lentile convergente: − Lentilele convergente dau atât imagini reale și răsturnate, cât și imagini virtuale și dreapte, în funcție de poziția obiectului luminos față de lentile. b) lentile divergente: Lentilele divergente dau numai imagini virtuale și dreapte ale obiectelor luminoase. convergența lentilei: inversul distanței focale: C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unul de altul și pe aceiași axă principală. schema optică a microscopului: Obiectul AB se află în exteriorul focarului F1, însă foarte aproape, iar imaginea dată de sistemul obiectiv este reală, inversă și mărită. Sistemul ocular formează o imagine virtuală, răsturnată și mult mărită. distanță focală: , unde f1 și f2 sunt distanțele focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
principale: un tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe mare, între obiectiv și ocular se așează o lentilă convergentă, numită lentilă vehicul sau înlocuind ocularul cu o lentilă divergentă, așa cum a făcut
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
financiară; cultura și-a pierdut influența și, dacă în trecut respectul celor din jur nu o excludea, astăzi stima se măsoară în valoarea lucrurilor, în aparențe, fără a se intersecta cu minima cultură generală. Trăim într-o lume a valorilor răsturnate, desemantizate, unde societatea de consum își dezvăluie tot mai mult pervertirea. (Diferența dintre vremurile pe care le trăim și Evul Mediu este frapantă din multe puncte de vedere; în beneficiul nostru, tehnologia a evoluat în același timp cu spiritul uman
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se răsfrâng tensiuni precum globalizarea culturală versus tradiția națională, multiculturalism versus primatul unei singure culturi, etnoestetica reprezintă pentru cultura europeană un fundament conceptual imposibil de eludat. În interiorul universului creației populare, urâtul își depășește condiția de categorie estetică devenind un simbol răsturnat al dorinței creatorului popular de a vorbi despre viață. Creațiile populare au dreptul la analize din perspectiva unor principii estetice proprii, de regulă moștenite odată cu deprinderile de exprimare prin intermediul unui anume tip de expresie artistică. Sensibilitatea și creativitatea artiștilor vor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și se ia la trântă cu un urs, care-l întruchipa pe unchiul bătrân de „999 de ani și 52 de săptămâni” al lui Dănilă. Este sarcastic modul în care este introdusă viziunea unei „lumi pe dos” și redarea imaginii răsturnate a cifrei 999, însemnul simbolic al diabolicului, dar și o sugestie pentru devenirea la scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într un joc semantic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dacă nu pot spune nimic ar trebui măcar să scriu, sau să fac ceva cu straturile de gânduri pe care le fierb în mine. Așa se pot naște nebunii nevindecabile, dar se pot naște și din prea multe idei scrise, idei răsturnate afară, poate nu în cea mai corectă formă și care au un efect de bumerang. Oricum lucrurile astea nu depind de mine, dacă e să înnebunesc oricum se va întâmpla asta, ori eu nu cred că e posibil. Se pare
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
echilibru cât și forță. Echilibrul corpului va fi mai stabil cu cât: poligonul de susținere va fi mai mare; centrul de greutate mai apropiat de baza de susținere; proiecția centrului de greutate cade mai aproape de centrul poligonului de susținere. Pozițiile răsturnate (stând pe omoplați, stând pe cap, stând pe mâini, etc.) sunt neobișnuite și solicită contracții musculare pentru a se evita oscilațiile corpului. Sunt solicitați în special mușchii brațelor dar și ai spatelui și abdomenului. Ele se pot executa de pe loc
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
pe aparat. Corpul plutește în aer descriind o anumită traiectorie a celor două forțe: orizontală și verticală. Corpul se menține întins și încordat, brațele sus, privirea înainte. Corpul trece treptat de la o poziție apropiată de verticală la una orizontală sau răsturnată, rotindu-se în jurul axei sale transversale. Lungimea și înălțimea zborului depinde de: structura săriturii; înălțimea aparatului, distanța dintre trambulină și aparat; locul de sprijin al mâinilor pe aparat. SPRIJINUL MÂINILOR PE APARAT Este faza importantă deoarece determină amplitudinea celui de-
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
împingere energică și scurtă pe suprafața aparatului din articulațiile radiocarpiene și ale umărului. Terminarea împingerii trebuie să se realizeze cel mai târziu când umerii ajung deasupra sprijinului cu mâinile. Dacă împingerea întârzie, zborul al doilea va fi scurt și prea răsturnat. Sprijinul mâinilor pe aparat se manifestă diferit la săriturile directe de cele cu răsturnare. La săriturile directe se manifestă prin schimbarea sensului rotației iar cele cu răsturnare prin blocare, impulsul fiind, realizat mai mult din umeri. La săriturile cu întoarceri
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]