1,232 matches
-
mai perverși și mai ipocriți decât semi-virginele pe care le dau în vileag. "Semi-virgina" calomnie sau prevestire a apocalipsului? Orice s-ar spune, la momentul apariției sale, romanul lui Marcel Prévost a avut efectul unei bombe. A înregistrat un mare răsunet, datorat pe de o parte prestigiului autorului considerat în epocă drept un "expert" în psihologia feminină iar pe de altă parte conținutului său provocator. Romanul Les Demi-Vierges i-a scandalizat pe unii, i-a înspăimântat pe alții, i-a amuzat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
suflet. Acum aveam bani de plecat în străinătate, în Italia vroiam noi, Steriade, care a fost întotdeauna binevoitor cu tinerii, ne sfătuia să mergem în Franța, nu l-am ascultat și mai târziu am regretat. Expoziția noastră a avut un răsunet mare, era un debut strălucit. Toate gazetele s-au ocupat de noi. Toată gazetărimea din București a scris elogios. Toate s-au terminat cu bine și noi așteptam pașaportul pe care l-am avut pe la începutul lui februarie. Nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sentiment de tristețe. Eu, care am trăit și alte vremuri și care eram în măsură să pot face comparații, nu se putea să nu văd că astfel de manifestări nu-și mai aveau locul în lumea de acum, că alt răsunet ar fi avut înainte de 1944 și că acum lumea în care evoluăm nu mai poate avea gând și ochi pentru asemenea lucruri. Expoziția a avut mare succes pentru cei ce aveau ochi să vadă, dar a stârnit mari invidii ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
primul secretar personal! Când știm că Însăși tranziția În România a fost monopolul și gestiunea lui Ion Iliescu, protestele bucureștenilor În Piață Universității, Încercarea Societății Timișoara de a introduce În procesele de guvernare celebrul Punct opt din Proclamația de mare răsunet, desecretizarea dosarelor, procesul comunismului, deconspirarea securității etc., nu au fost decât valuri În marea cea mare a conspirației postcomuniste, alintata cu ipocrizie „capitalism de cumetrie”, cumetrie patronată de Însuși protectorul ei, ne dăm și mai bine seama unde și de ce
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care se va numi formalism sociologic. Deschide calea analizei sociologice a orașului, fiind astfel inițiatorul sociologiei urbane. Studiul său despre marile orașe și problemele lor din 1903, Die Großstädte und das Geistesleben, puțin receptat în Europa, a avut un mare răsunet în America, acolo unde a constituit unul din reperele de bază ale dezvoltării sociologiei urbane. * Capitolul IV(Der Streit) din Sociologie (1908), în care Simmel se ocupă de conflict, are o importanță deosebită pentru cercetarea sociologică ulterioară a conflictului social
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
parte dintre aceste mutații activează însă protooncogenele și/sau inactivează genele supresoare ale tumorigenezei. Așa se face că una din caracteristicile viului este instabilitatea genomică. Viața nu ar fi putut însă continua, dacă toate „atacurile“ factorilor stresanți ar fi avut răsunet în opera de modelare a genomului, adică dacă marea majoritate a acestor agresiuni s-ar fi transmis în posteritatea celulară. Procentul relativ redus de mutații care reușesc să se strecoare în generațiile de celule fiice, este rezultatul funcționării la nivel
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este o datorie față de cititor.” Victor Duță 738. „Se știe cât de frecvent se întâmplă ca în unele cărți de conținut foarte modest să se afle tupilat fermentul plin de viitor al unei opere de înalt nivel și de mare răsunet.” Eugeniu Speranția 739. „Din cărți mărunte se pot inspira opere uriașe, iar din cele de vastă concepție se pot hrăni mii și mii de paraziți.” Eugeniu Speranția 740. „Capacitatea unei cărți de a sugera nașterea altor cărți pare a fi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe cuvânt, viața și-a păstrat aici simplitatea și inocența. Găsești aici aspecte paradisiace, printre care aș așeza arhaicitatea și sărăcia. Dar, bineînțeles, aici ești la depărtare, la margine, la graniță, la capătul lumii, altfel zis, la dracu-n praznic. Răsunetul evenimentelor care agită țările, continentele, popoarele, și chiar și zăngănitul armelor ajung aici slăbite, parcă ireale. E și ăsta unul dintre farmecele Bugazului. Asta locotenentul remarcase deja și nu-i displăcea. Nici la frumusețea peisajului nu rămânea nepăsător, doar că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
meleaguri, cine ne-a obligat să-i imităm ?... INFLUENȚA LINGVISTICII RUSE ASUPRA GRAMATICILOR CONTEMPORANE Schiță generală Lingvistica rusă a concentrat, spre finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, experți de mare anvergură în jurul unor școli de răsunet, care au pus bazele modernizării acestui domeniu, atât ca gândire științifică, dar și ca metodologie. Una dintre cele mai complexe astfel de comunități științifice a fost ȘCOALA FORMALĂ DE LA MOSCOVA care, ridicată pe eșafodajul teoretic fundamentat de profesorii Pogodin și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
au adus argumente contra acțiunii de concentrare a trupelor militare și au pledat pentru trimiterea în regiune a unei formațiuni însărcinată cu menținerea păcii în zonă, decît a unei masive forțe militare americane, dar această poziție nu a avut nici un răsunet în principalele mijloace media (FAIR, Press Release, ianuarie 1991). Mai mult, liderii Partidului Democrat nu au mai criticat concentrările de forță armată, iar presa a ajuns să nu mai menționeze nimic despre acele congrese și persoane care s-au opus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Apel procesul directorului Prefecturii poliției Capitalei, căpitan Dimancea, a inspectorului de poliție Alexandru Davila și a procurorului Paraschivescu. Acești funcționari au fost dați în judecată pentru că au torturat pe niște țigani arestați sub acuzarea de tâlhărie. O tâlhărie cu răsunet se făptuise la Valea Tânganului, o ceată de țigani fu bănuită; ceata fu arestată și adusă la Prefectura poliției, însă fiindcă toți țiganii au tăgăduit cu îndărătnicie participarea lor la tâlhărie, au fost bătuți și schingiuiți într-un mod îngrozitor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
unim, dar, în fața acestor steaguri cari au strălucit pe câmpul de onoare; în fața acestei Coroane, emblemă a Regatului, împregiurul căreia Națiunea strângă-se ca ostașii împregiurul drapelului... Să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit [sfințit] prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare!“ Apoi a început defileul tuturor demnitarilor și a delegaților din toate unghiurile țării, delegații a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
împregiurul căreia Națiunea strângă-se ca ostașii împregiurul drapelului: în fața acestei manifestări pentru care țara întreagă a alergat în Capitală, spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare! în momentul când Majestatea-Sa a adresat căldurosul apel de unire a tutulor românilor împregiurul Coroanei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale eminescologiei și criticii literare, în genere. Ba pun la același preț și polemicile pe care le-a creat dinspre Al. Piru, Ioana Em. Petrescu, Cristian Livescu, Ioan Holban, Mihai Drăgan. Polemica mea cu Ioana Em. Petrescu a fost de răsunet și s-a derulat în paginile revistei clujene Steaua pe parcursul unei jumătăți de an. A.B.Ce prietenii literare ați legat în viața dvs.? În privința prieteniilor literare, pot spune că am fost un om norocos încă din liceu. La Bârlad
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aproape patruzeci de ani în Paris prieten cu Matisse), avangardistul Victor Brauner, alt viitor parizian au fost, împreună cu mulți alții, personalități de legătură între două culturi. Cât despre Brâncuși, stabilit definitiv în capitala Franței, el aducea în sculptura-i de răsunet universal soluții de sorginte românească. În orizont muzical, să-l numim, de asemenea, pe G. Enescu, nu doar cu al său Oedip, ci și cu partiturile simfonice, inclusiv cu Rapsodiile cântate pretutindeni. Principiul vaselor comunicante (cu referire la cultură) rămâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de o violență nemaiîntâlnită și în alte ziare ale vremii. Printre ziarele în care publica poetul, citez în primul rând "Jurnalul de dimineață", condus de Tudor Teodorescu-Braniște, ziar în care fostul meu coleg a colaborat cu două articole de mare răsunet în presă, despre Criza culturii românești și Criza omului contemporan. Pe lângă aceste articole, care nu făceau deloc plăcere noilor ideologi, a mai tipărit, împreună cu colegul său Virgil Ierunca, și revista anticomunistă "Agora" în care semnau poeți și scriitori din toată lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
patrimoniul obștesc, care pot suporta la nevoie (cu necesară doză de stoicism) interpretări mai aparte, nu o dată tributare hedonismului. Cronicile adunate în Cică niște cronicari... au urmărit să fie: un tablou mai obiectiv, prin mijlocirea comentatorilor la cărți, de oarecare răsunet, despre actualitatea literară a acelui moment anii '60, de deosebită efervescență în planul afirmării. Or, în acei ani, manifestările de subiectivism și confuzie în critică, atinseseră cote îngrijorătoare, echipe de susținere, ca în lupta electorală, se întreceau care mai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai e vânatul de odinioară, În special au dispărut turmele nesfârșite de bizoni. Iar agricultura Îi atrage mai puțin. Pe șoseaua principală de aici, a murit Într-un accident unicul fiu al scriitoarei Gina Lambrosso, autoarea multor cărți de mare răsunet. În cursul zilei suntem urmăriți insistent de o mașină cu doi indivizi. E prima oară când am impresia că urmează să fim opriți. Circulația mașinilor e slabă. Am fost depășiți de două ori de această mașină stranie. La a treia
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un alt incident care avea să conteze decisiv în decizia autorităților de a opri torturile și de a le șterge urmele: uciderea doctorului Ion Simionescu la Canal, provocată de acesta din disperare. Imediat după tragica sa moarte, care a avut răsunet și în afara țării, au început cercetările legate de ceea ce se întâmpla în închisori. Piteștiul a fost desființat ca centru de tortură în luna următoare, Țurcanu și ceilalți fiind transferați la Gherla, iar Gherla însăși a mai funcționat doar până în decembrie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
săi, care nau nici măcar privilegiul fanatismului întunecat și al sincerității, nu se vor prea bucura de moștenirea grea ce le lasă...” * La „atingerea rotundului și respectabilului număr 5000, Glasul Bucovinei se poate lăuda cu o păduroasă coroană de somități, cu răsunet literar, politic sau cultural: I. Nistor, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Gh. Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, C. Berariu, Maximilian Hacman, G. Rotică, Lutia, V. Gherasim, D. Marmeliuc, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc Albu etc., etc., pot fi găsiți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în realitate însă era rezultatul a ceea ce Timpul spusese altădată, în gura mare: „Rezultatul fiinal al actualei tactici politice a Românilor bucovineni: înăuntru neuniți, în afară în dușmănie cu toți factorii politici din țară”... În general Timpul nu a avut răsunetul dorit. A rezista până la 4 ianuarie 1901. Nici na fost un ziar literar, era puțin îngrijit și găzduia mai mult reproduceri din alți scriitori decât din cei bucovineni. Timpul apare ca ziar la 28 septembrie 1930, redacția și administrația în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet, Aurora, ca și Foaia Societății, își dă sfârșitul și din lipsă de fonduri. În raport cu „Foaia Societății”, Aurora Română n-a fost un pas înainte. * După ani, revista Doina nr. 4-5, octombrie-noiembrie 1906 (Burdujeni, Suceava) aducea mulțumiri „eruditului scriitor bucovinean C.S.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
introductiv, comitetul arată că Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai importantă de natură culturală, socială, economică etc. în Bucovina, care să nu fi fost discutată de Tofan într-o revistă din afară, iar pe de altă parte eveniment mai important petrecut la ceilalți români care să nu fi găsit răsunet în cronicile sale publicate în Bucovina. (C. Loghin: „Gheorghe Tofan” (18801920) în Revista Bucovinei nr.1/1944). * Fiu de lucrător C.F.R., Traian Chelariu (19061966), licențiat al Facultății de filozofie și litere din Cernăuți, cu studii profunde de specializare, mai întâi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]