1,802 matches
-
Într-o noapte de Înviere, când tot satul era la biserică, oamenii grecului au dat foc la casele răzeșilor și așa au ars și documentele urmașilor Craiului. Au dat foc și la biserică în noaptea de Înviere. S-au revoltat răzeșii, dar a venit potera și i-a împușcat. Așa s-a făcut grecul stăpân pe aceste pământuri...” Am ajuns într-o văioagă plină de corni înfloriți. Totdeauna m-a minunat mirosul lor amar, vestitor de primăvară și de drum nou
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când nu te așteptai. Îți intra în casă și nu-l vedeai, dar el era acolo. Când le fura, găinile nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cotcodăceau, porcul nu mai țipa, buhaii amuțeau și mergeau ca mieii după el. Ca să nu-i spună pe numele Celui Rău, oamenii l-au botezat Cataroi. Potera nu putea să-l prindă. Sau nu voia. Într-o dimineață, au pus răzeșii mâna pe furci și topoare, s-au dus la Cataroi acasă, dar hoțul își făcuse vizuină și a ieșit de partea cealaltă a crângului. S-au luat după el. Tot satul a ieșit. Și aici l-au prins și l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ancestrale a societății românești. Cuvântul moș are o asemenea încărcătură semantică, încât explică noțiunile de strămoș comun, întemeietor, păstrător și transmițător al moșiei, care înseamnă și țară, dar și pe moșnean-moștean, țăranul liber, căruia în Moldova i s-a zis răzeș. Prin femininul moașă, nu mătușă, moșul asistă la naștere și binecuvântează urmașii. Moașa care moșește nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor nu le-au avut și nici măcar nu le-au lucrat. Absurditatea cererilor merge până acolo încât sunt revendicați munți întregi, cu păduri, pășuni, fânețe, moșii, livezi și vii, adică vechile braniști domnești sau mănăstirești, invocându-se boierii și răzeșii închipuite, cu pretinse acte de la vechii domni și voievozi care au domnit cu câteva secole în urmă în Țările Române. Confruntat cu această avalanșă de stăpâniri din moșistrămoși, bazate pe declarații interesate și vinovate, iar nu-ți poți reprima întrebarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în indiviziune, care au părți din părți de sate, au țărani dependenți (vecini-rumâni) și care îndeplinesc anumite funcții administrativ judecă torești și militare. Ei sunt boierii de rang inferior care sunt asemănători cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba de răzeși și moșneni), deoarece „împroprietărirea era un expediment momentan și se ajunge la pulverizarea loturilor și problema s-ar pune din nou” , ceea ce s-a îmtâmplat. Deși importantă prin efectul social-economic, reforma lui Cuza din 1864 deschide lunga suferință a țăranului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au ridicat marile familii boierești, după cum au arătat istoricii și oamenii politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi româneă.. ca să luați parte la organizația patriei pe care odată strămoșii voștri au apărat-o pe câmpurile războiuluiă. arătați că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
La fel s-au petrecut lucrurile și cu vitejii și curtenii domnești, deveniți țărani-neamuri, titlu păstrat cu mândrie, exprimat prin formula „se trage din viță”, pronunțat „ghiță”, adică de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care reprezentau, spre exemplu, a 16 parte dintr-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva apropiat, vecin, mai rar un străin, funcționa dreptul de 183 pratimisis - n.a.) rămânea tot în indivizie. În cazul în care satul liber de moșneni sau răzeși se vindea unui boier rumânindu-se sau vecinindu-se (au fost dese asemenea cazuri și documentele le consemnează), foștii răzeși deveneau țărani dependenți cu delnițe proprii,continuând să-și lucreze fostele părți din moșia indiviză . Erau și situații în care rumânii-vecinii proveniți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rar un străin, funcționa dreptul de 183 pratimisis - n.a.) rămânea tot în indivizie. În cazul în care satul liber de moșneni sau răzeși se vindea unui boier rumânindu-se sau vecinindu-se (au fost dese asemenea cazuri și documentele le consemnează), foștii răzeși deveneau țărani dependenți cu delnițe proprii,continuând să-și lucreze fostele părți din moșia indiviză . Erau și situații în care rumânii-vecinii proveniți din oameni liberi se răscumpărau din situația de dependență, fie tot satul sau unii dintre ei; procesul de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se arata că ei au stăpânit moșia din moși-strămoși și „acum au fost strâmtorați și apă sați”, dar n-au putut produce nici un hrisov de la vechii domni prin care să li se fi recunoscut un drept legal de proprietate de răzeși devălmași. Răspunsul cancelariei domnești s- a făcut în urma cercetării înscrisurilor din care rezulta că moșia Dornelor fusese domeniu domnesc, domnul hotărând: „Drept aceia de vremi ce dumnealui logofăt cu bună credință a cumpă rat aciastă moșie, după dreptate o va
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui Nicolae Iorga „cea mai veche alcătuire obștească a românilor care se razimă pe datoria de a lupta a tuturor”, reprezentanții ei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dominante, limitele amintite neputând scădea din forța și valoarea unuia dintre solidele romane de Început ale literaturii noastre moderne. COSTACHE NEGRUZZI „Alexandru Lăpușneanul“ Costache Negruzzi a trăit Între anii 1808-1868. S-a născut la Trifeștii-Vechi, lângă Iași, În familia unui răzeș intrat În rândurile micii boierimi. Se spune ca tatăl său era un bibliofil, mare iubitor de carte și a transmis și fiului pasiunea pentru lectură. Viitorul scriitor a Învățat carte grecească la Iași, ca În vremea aceea, când școlile românești
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă, cu capul plecat pentru că nu se aștepta la surpriza pe care Întâmplarea i-a oferit-o. Domnitorul Îi spune comisului să se ridice și văzându-l, Își dădu seama de cum a intrat, că boierul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un mucenic și a murit ca un sfânt”. A doua personalitate de excepție în domeniul științelor medicale și sociale pe care doresc să o evoc este Grigore T. Popa (182-148), originar de pe meleagurile vasluiene, văzând lumina zilei în satul de răzeși Șurănești. Anatomist de formație, profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Iași și București, cercetător asociat al Universității din Cambridge, și-a înscris numele în panoplia savanților români de primă mărime, prin descoperirea sistemului port hipotalamohipofizar, zonă anatomofuncțională în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Minciună, Mirăuță, Sofronescu, țului, Macovei, Ungureanu, Olaru, Căpraru, Toma care s-au ramificat având continuitate și în zilele noastre și au păstrat limba, tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșilor noștri. De asemenea, trebuie amintite și numele unor familii de mazili și răzeși, aduse și stabilite în satul Mlenăuți cum ar fi Brahă, Calistru, Cazacincu, Constantinescu, Hăpăianu, Luca și altele, care s-au contopit cu familii hudeștene. Din rândul acestor vechi familii și ale altora stabilite ulterior în comună s-au ridicat oameni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se numea Mlenăuții din Vale. Pe la 1857 proprietarul acestei părți de sat era Dumitru Brahă, iar la 1864, proprietarul era Mihail Gherghel. Partea de sud a satului era denumită Mlenăuții-răzeși, aceștia fiind urmașii boierilor maziliți aici și sărăcind au devenit răzeși. în această parte de sat la 1814, Ioan Pârâu a construit o bisericuță din lemn care la începutul sec. al XX-lea a fost demolată și unele icoane duse la biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe din deal. Moară(La moară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecut în documente ca sat de sine stătător și a intrat în compunerea comunei Lișna nou înființată. Satul avea atunci trei părți: Mlenăuții din deal având ca proprietar pe Iorgu Manoliu, Mlenăuții din vale, proprietar fiind Mihail Gherghel și Mlenăuții răzeși denumit după boierii maziliți aici și care, cu timpul au sărăcit. Din 1874 satul Mlenăuți a intrat în compunerea comunei Suharău, iar din 1925 la comuna Hudești unde de fapt trebuia să fie de la început. Comparând numele de familie ale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sperăm că în viitor această parohie să se întărească și mai mult și să cunoască înflorirea vremilor trecute. Tot aici la Mlenăuți în Vale a fost o bisericuță de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi făcută la 1814 de Ioan Pârâu, răzeș, ale cărei obiecte au fost aduse la biserica din deal. Fostul proprietar, Leon Balasinovici dădea preotului ce deservea biserica „Sf. Gheorghe 3 fălci de pământ și cheltuielile pentru întreținerea serviciului, iar biserica din Vale avea hărăzite 6 fălci de pământ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-au născut și au trăit pe aceste meleaguri de basm în decursul secolelor și a mileniilor. De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor descendenți din dacii liberi și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest miracol un rol important
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
s-au născut și au trăit pe aceste meleaguri de basm în decursul secolelor și a mileniilor. De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor descendenți din dacii liberi și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest miracol un rol important
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
în cele mai mari și mai compacte arii de locuire răzeșească autohtonă din Moldova, reușind să-și impună un stil propriu de viață social-economică, stil progresist și cu stabilitate pentru vremurile feudal-medievale, dar devenit închistat, refractar înoirilor moderne. * Termenul de "răzeși", de origine maghiară, introdus din Evul mediu în Moldova (după 1580), este un termen de noblețe, folosit pentru toți proprietarii de pământ, indiferent de întinderea acestuia, deci incluzând și pe boieri sau moșieri ca mari proprietari de pământ. Dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]