1,198 matches
-
a berbeleacul, puțin a lipsit să ajungă în fundul canalului. Ceilalți nu îndrăzneau să se apropie, iar Nicolae Petrașcu, ca o nălucă fuge de-a lungul canalului, apoi pe o cărare de picior, prin iarba acoperită de plantație și de tufele răzlețe. La un moment se împiedică, datorită cămășii lungi, și cade jos în timp ce trei împușcături trimeteau gloanțele pe deasupra. Se ridică și fuge cât îl țineau picioarele. Alte trei împușcături. Ajunge la niște garduri care mărgineau gospodăriile. Se ascunde după primul gard
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prezența la lucru și randamentul de lucru al evreilor. Câte o copie după fiecare program se va înainta corpurilor de armată (comanda mentelor teritoriale) precum și cercurilor de recrutare respective. b) Se interzice dispersarea la lucru a evreilor în grupe mici, răzlețe, deoarece acestea nu ar putea fi bine dirijate și controlate. Ca urmare, evreii din orice fel de detașamente, vor lucra întruniți sau pe grupe care pot fi supravegheate direct de către ofițerii, subofițerii sau gradații răspunzători de prezența și activitatea evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cum s’a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 2. În schimb, grupurile și detașamentele de evrei repartizate pentru nevoi locale (în orașele de domiciliu al acestora), la diferite instituții, dau rezultate foarte slabe, deoarece: - acestea sunt dispersate în grupe multe, răzlețe, neputând avea încadrare militară din lipsă de efective. - sunt supravegheate de oameni cu situație inferioară, nepricepuți și ușor corup tibili. - evreii lucrează în derâdere, întrucât își dau seama că sub ochii cetățenilor nu pot fi apostrofați sau sancționați. - organele de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Acest program va fi afișat la sediul fiecărei echipe de evrei împreună cu un tabel nominal de evreii care lucrează în aceea echipă. Comandantul detașamentului fixează quantumul de lucru și supraveghează executarea lui. 2. Se interzice dispersarea evreilor în grupuri mici răzlețe. Ei vor lucra în grupe constituite și sub comandă pentru a putea fi controlate și dirijate de organele militare. B. Atribuțiunile Comandantului Militar a. Comandantul Militar este obligat să ție evidența tuturor evreilor în cadrul M.O. al detașamentului pe care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Textul nu e însă ludic-autodistructiv și ar putea fi afiliat mai degrabă extremului modernism decât postmodernismului. Narațiunea și scriitura amintesc de Noul Roman francez, de „școala privirii”. Naratorul practică o „observare” neomniscientă, fragmentată și dispersată, orchestrând secvențe epice sau descriptive răzlețe, face salturi în timp și în spațiu, citează texte preexistente, neliterare (bunăoară, un ghid turistic al Munților Retezat) și comentează „tehnicist” chiar enunțarea textului aflat sub ochii cititorului. Considerațiile asupra raportului ficțiune-realitate sunt cât se poate de „serioase” și se
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
și analiza critică a operei lui Goethe, București, 1903; „Suferințele tânărului Werther”. Reflexiuni la romanul lui Goethe, București, 1903; Curentele principale la Schiller, București, 1905; Studii germaniste, București, 1905; De la hotare, București, 1905; Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908; Povești răzlețe, București, 1908; Schitul Cerebucului, București, 1908; Negru Vodă, București , [1910]; Cum a fost odată, București, 1911; Piatra muierii, Arad, 1911; Din cartea vitejilor, București, 1911; Amintiri... schițe, București, 1912; Vers l’Egypte, en traversant la Roumanie, București, [1913]; Povestiri din
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
la memoria adulților, Din calidor (cu o primă versiune publicată în limba franceză, în 1987) aduce în spațiul scriiturii imaginea unei Basarabii idilice, atemporale, la care autorul va reveni fără încetare, re-construind-o metodic, ca utopie socială și economică, în pagini răzlețe de jurnal. Acest ținut paradisiac, dominat de imaginile prepeleacurilor strălucind în soare și ale copiilor alergând goi prin vie, este asediat însă de valurile unei istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
al conciziei, hiperluciditatea, euforia subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru, răbufnind în sarcasme și blesteme, zvâcnește în Balade și strofe răzlețe (1943). Cu toată jalea pe care o lasă în urmă, războiul, „stihie” devastatoare, insuflă bucovineanului podidit de patriotice simțiri impulsuri de energie combativă. O antologie din versurile lui C., Scrieri lirice, s-a editat în 1970. Respirând o seninătate ce
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936; Cântece de leagăn, Mediaș, 1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți, 1940; Balade și strofe răzlețe, Cernăuți, 1943; Scrieri lirice, îngr. și pref. Emil Manu, prezentare Al. Dima, București, 1970; Necunoscuta, îngr. Ecaterina Chelariu, cuvânt înainte Mircea Horia Simionescu, București, 1972; Scrieri lirice, cuvânt înainte Eugen Barbu, București, 1973; Teatru, îngr. și pref. Adrian Anghelescu, București
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
sub stăpânirea rusă (1923). După ce face un tur de orizont al evenimentelor istorice care și-au pus adânc amprenta asupra dezvoltării spirituale a regiunii, autorul arată că în condiții dure de deznaționalizare, cultura națională nu s-a putut manifesta decât răzleț și cu intermitențe. C. descrie dibuirile cărturarilor basarabeni „în lunga noapte de înstrăinare”, cei câțiva scriitori care au lăsat „încercări de literatură românească în sensul adevărat al acestui cuvânt”, fără a se ridica la nivelul înalt al culturii naționale din
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
fie în stare de a lumina și a întări pe credincioși și care să-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea de cărți răzlețe fie prin Biblioteca religiosă sau Biblioteca populară catolică. Dar pentru o mai bună reușită în această direcție, subscrișii au socotit că este nevoie de o organizare a muncii și de o unire a puterilor, fiindcă munca e grea și puterile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bandele formate din ostași germani și dezertori din foștii partizani ai lui Vlasov”. Sovieticii și autoritățile române au desfășurat acțiuni contra grupurilor de soldați germani, au periat pădurile Transilvaniei și au angajat lupte când au înconjurat grupuri mari sau militari răzleți. Din august până în octombrie 1944, unitățile NKVD din România au avut 142 de ciocniri cu grupurile germane. Jandarmeria română a depistat un grup de 200 de oameni în Munții Cibinului și încăierări dure au avut loc la Turnu Roșu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regiunile din Ardeal”. Eforturi deosebite s-au depus pentru identificarea militarilor germani lăsați cu scopuri informative în România, după retragerea trupelor germane. Așa a fost cazul cu Willy Wilhelm Frank, din SS, a cărui misiune consta în organizarea unor nuclee răzlețe de germani, legionari și dezertori români, care să fie capabile să atace trupele sovietice în drum spre front, periclitând și transporturile militare sovietice. Radiotelegrafistul lui Frank ar fi fost Eugen Rațiu, nimeni altul decât fratele vitreg al lui Horia Sima
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care vor fi prinși În acțiuni de jaf sau omor pentru obținerea de diverse bunuri vor fi executați În cazul În care vina lor va fi dovedită pe deplin”. Siguranța a continuat să raporteze și după 29 iunie că „soldați răzleți se dedau la jafuri”, iar prefectul a raportat despre continuarea execuțiilor de evrei de către soldați români și germani, precum și despre jafuri comise de soldați români care nu pot fi identificați. Faptul că soldații români au continuat să umble prin oraș
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oricare incident, cel mai târziu la o oră „de la data când s’a produs evenimentul”9. La 30 iunie au fost Împușcați cincizeci de evrei, „În diverse puncte ale orașului Iași”, de către soldați români și germani și de către „unele elemente răzlețe”, cum erau denumiți civilii Înarmați sau soldații care se infiltraseră În oraș cu scopul de a jefui. Prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru" chiar a subliniat că soldați răzleți „se dedau la jafuri”10. Președinția Consiliului de Miniștri a publicat la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ale orașului Iași”, de către soldați români și germani și de către „unele elemente răzlețe”, cum erau denumiți civilii Înarmați sau soldații care se infiltraseră În oraș cu scopul de a jefui. Prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru" chiar a subliniat că soldați răzleți „se dedau la jafuri”10. Președinția Consiliului de Miniștri a publicat la 1 iulie un comunicat prin care explica românilor evenimentele petrecute la Iași: sovieticii au Încercat să submineze stabilitatea În stat, și În acest scop au parașutat spioni și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Dreyfus: „Stăvilarul ridicat de omenia poporului român a rezistat și la asaltul năpraznicului val de persecuție rasistă pe care l-a stârnit ideologia fascistă În Europa interbelică... S-a creat o situație specifică În această parte a Europei: cu excepția foarte răzlețelor și fugitivelor inițiative ale unor autorități locale, evreii din România nu au fost Îngrămădiți În ghetouri și nu au trebuit, În general, să poarte infamanta «stea galbenă». Dar mai presus de orice, ei nu au cunoscut oroarea lagărelor de exterminare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să nu se urmărească legionarii ci pe borfași și comuniști. D-sa hotărăște a chema pe toți capii mișcării legionare spre a le pune în vedere că dacă se mai repetă asemenea înscenări și se mai trag focuri de armă răzlețe, vor fi toți internați în lagăr. Se mai hotărăște ca să se facă percheziții pentru aflarea corpurilor delicte. Consiliul constată că în baza hotărârilor luate într'un consiliu de colaborare anterior toți evreii între 18-60 ani au fost deja evacuați la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
răspunzător de prezența la lucru și randamentul de lucru al evreilor. Câte o copie după fiecare program se va înainta corpurilor de armată (comandamentelor teritoriale) precum și cercurilor de recrutare. b) Se interzice dispersarea la lucru a evreilor în grupe mici, răzlețe, deoarece acestea nu ar putea fi bine dirijate și controlate. Ca urmare, evreii din orice fel de detașamente, vor lucra întruniți sau pe grupe care pot fi supravegheate direct de către ofițerii, subofițerii sau gradații răspunzători de prezența și activitatea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cum s'a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 2. În schimb, grupurile și detașamentele de evrei repartizate pentru nevoi locale (în orașele de domiciliu al acestora), la diferite instituții, dau rezultate foarte slabe, deoarece: acestea sunt dispersate în grupe multe, răzlețe, neputând avea încadrare militară din lipsă de efective. sunt supravegheate de oameni cu situație inferioară, nepricepuți și ușor coruptibili. evreii lucrează în derâdere, întrucât își dau seama că sub ochii cetățenilor nu pot fi apostrofați sau sancționați. organele de control
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
problema evreiască, de unde au rezultat următoarele: A. CONSTATĂRI: I. Referitoare la munca obligatorie: 1) Evreii repartizați pentru nevoi locale, în orașele lor de domiciliu la diferite instituții (primării, spitale, școli, etc.) dau rezultate slabe, deoarece: sunt dispersați în grupe multe, răzlețe și supravegheați de oameni nepricepuți și uneori coruptibili; organele de control ale autorităților civile, în special, nu activează pe teren; lipsește un aparat de control militar, mai ales în centrele aglomerate. Numai echipele de meseriași afectate la instituțiile mari, care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prosternă tremurînd la picioarele împărătesei. Dar, în mod cu totul neașteptat, împărăteasa rămase cu desăvîrșire calmă. Privi, serioasă, planta care-și deschidea petalele, floare care nu era nici deosebit de mare și nici din cale afară de frumoasă, care doar înflorea. Singuratică, răzleață. - Ridică-te, Ciua - porunci împărăteasa Vu }io-tien. Copilul, pregătit să moară, tremura din rărunchi. - La ce te gîndești cînd te uiți la ea? - Că e frumoasă? - bîigui băiatul. - îți mulțumesc, Ciua - spuse împărăteasa scuturîndu-și căpșorul arătos -, îți mulțumesc mult - repetă
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
nu are efect. Problema e însă alta. Cine cunoaște articolul apărut în Observator cultural (nr. 57/2001) va remarca imediat cât de resentimentar este răspunsul lui Marin Mincu. Până la urmă însă, în afara numărului special din Euresis și al unor intervenții răzlețe (de reținut neapărat și contribuțiile lui Ion Simuț), problema canonului și a canonizării nu și-a creat un dosar realmente serios. Cu adevărat, nici una din cele două tabere întrevăzute, să le zicem, conservatoare și neoliberală, nu și-au definit convingător
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
din cadastrul general, privind suprafață viticola, categoria de folosință a parcelelor viticole și proprietarul. - Patrimoniul viticol național reprezintă suprafețele cultivate cu vită de vie situate în arealele consacrate tradițional, denumite areale viticole, precum și cele aflate în afara arealelor viticole, denumite vii răzlețe. - Categoriile de terenuri cuprinse în patrimoniul viticol național sunt: a) plantațiile de vită de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde altoi sau butași pentru înrădăcinare și școlile de vită; ... b) terenurile din arealele viticole rezultate în urmă
METODOLOGIE din 18 iulie 2003 de realizare şi de întreţinere a cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152434_a_153763]
-
cadastrului viticol vor fi parcurse următoarele etape: a) delimitarea teritorială a arealelor viticole; ... b) delimitarea teritorială a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate cu denumire de origine; ... c) identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a viilor răzlețe situate în afara arealelor viticole. ... 2.2.3. Delimitarea arealelor viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se va realiza pe hărți și planuri cadastrale, în funcție de aria geografică la scări diferite, după cum urmează: a) regiuni viticole la scară 1:1.000
METODOLOGIE din 18 iulie 2003 de realizare şi de întreţinere a cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152434_a_153763]