1,708 matches
-
unui număr enorm de situații. Această folosire extensivă face ca vocabula să nu mai funcționeze decât ca sinonim aproximativ pentru excludere, respingere, discriminare, ostilitate, ură, intoleranță, fobie sau dispreț. Cunoaștem multiplele sale expresii curente: de la „rasism anti-tineri” sau „anti-femei” la „rasism anti-polițiști”, trecând prin „rasism anti-bătrâni”, „anti-grași”, „anti-homosexuali”, chiar „anti-francezi” sau „anti-Front Național”, denunțat În mod regulat de Frontul Național ca replică la acuzațiile de „rasism” ce i se aduc. Reacționând la acest val de semnificații și la aceste utilizări puțin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situații. Această folosire extensivă face ca vocabula să nu mai funcționeze decât ca sinonim aproximativ pentru excludere, respingere, discriminare, ostilitate, ură, intoleranță, fobie sau dispreț. Cunoaștem multiplele sale expresii curente: de la „rasism anti-tineri” sau „anti-femei” la „rasism anti-polițiști”, trecând prin „rasism anti-bătrâni”, „anti-grași”, „anti-homosexuali”, chiar „anti-francezi” sau „anti-Front Național”, denunțat În mod regulat de Frontul Național ca replică la acuzațiile de „rasism” ce i se aduc. Reacționând la acest val de semnificații și la aceste utilizări puțin riguroase, Claude Lévi-Strauss, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
intoleranță, fobie sau dispreț. Cunoaștem multiplele sale expresii curente: de la „rasism anti-tineri” sau „anti-femei” la „rasism anti-polițiști”, trecând prin „rasism anti-bătrâni”, „anti-grași”, „anti-homosexuali”, chiar „anti-francezi” sau „anti-Front Național”, denunțat În mod regulat de Frontul Național ca replică la acuzațiile de „rasism” ce i se aduc. Reacționând la acest val de semnificații și la aceste utilizări puțin riguroase, Claude Lévi-Strauss, În 1983, a exprimat clar iritarea și neliniștea a numeroși cercetători În științele sociale prin această simplă constatare (Lévi-Strauss, 1983, p. 15
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
riguroase, Claude Lévi-Strauss, În 1983, a exprimat clar iritarea și neliniștea a numeroși cercetători În științele sociale prin această simplă constatare (Lévi-Strauss, 1983, p. 15): „Nimic nu compromite mai mult, nu slăbește din interior și nu dezgustă În lupta Împotriva rasismului ca acest mod de a amesteca termenul ș...ț În toate”. Drept reacție la această extindere nelimitată a cuvântului, Lévi-Strauss a propus o definire strictă a fenomenului, care ține de ceea ce vom numi teoria ultrarestrânsă a rasismului, teorie care Îl
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În lupta Împotriva rasismului ca acest mod de a amesteca termenul ș...ț În toate”. Drept reacție la această extindere nelimitată a cuvântului, Lévi-Strauss a propus o definire strictă a fenomenului, care ține de ceea ce vom numi teoria ultrarestrânsă a rasismului, teorie care Îl reduce la ideologia biologico-inegalitară a raselor. Dar această realizare savantă n-a prea avut efect În afara frontierelor comunității specialiștilor. Implicațiile sale au totuși o mare importanță. Teoria lui Lévi-Strauss. În prefața pe care o face În 1983
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a prea avut efect În afara frontierelor comunității specialiștilor. Implicațiile sale au totuși o mare importanță. Teoria lui Lévi-Strauss. În prefața pe care o face În 1983 pentru culegerea sa de studii Le Regard éloigné, Lévi-Strauss emite următoarea definiție, care reduce rasismul la rasismul clasic, așa cum a fost el transformat În doctrină: „Rasismul este o doctrină care pretinde că vede În caracterele intelectuale și morale atribuite unui ansamblu de indivizi, indiferent cum Îl definim, efectul necesar al unui patrimoniu genetic comun” (Lévi-Strauss
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
avut efect În afara frontierelor comunității specialiștilor. Implicațiile sale au totuși o mare importanță. Teoria lui Lévi-Strauss. În prefața pe care o face În 1983 pentru culegerea sa de studii Le Regard éloigné, Lévi-Strauss emite următoarea definiție, care reduce rasismul la rasismul clasic, așa cum a fost el transformat În doctrină: „Rasismul este o doctrină care pretinde că vede În caracterele intelectuale și morale atribuite unui ansamblu de indivizi, indiferent cum Îl definim, efectul necesar al unui patrimoniu genetic comun” (Lévi-Strauss, 1983, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuși o mare importanță. Teoria lui Lévi-Strauss. În prefața pe care o face În 1983 pentru culegerea sa de studii Le Regard éloigné, Lévi-Strauss emite următoarea definiție, care reduce rasismul la rasismul clasic, așa cum a fost el transformat În doctrină: „Rasismul este o doctrină care pretinde că vede În caracterele intelectuale și morale atribuite unui ansamblu de indivizi, indiferent cum Îl definim, efectul necesar al unui patrimoniu genetic comun” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). O asemenea abordare Îndeplinește o funcție critică, chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
efectul necesar al unui patrimoniu genetic comun” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). O asemenea abordare Îndeplinește o funcție critică, chiar polemică: ea constituie o replică și o punere la punct În fața „abuzului de limbaj prin care, din ce În ce mai mult, ajungem să confundăm rasismul În sens strict cu atitudini normale, legitime chiar și, În orice caz, inevitabile” (ibidem). Știm că aceste atitudini și Înclinații pe care nu trebuie să le mai identificăm drept „rasiste” și pe care etnologul le consideră „legitime” țin de ceea ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a unor forme de intoleranță, legate de „exclusivismul” identităților culturale și naționale. Acest scurt ocol printr-o lectură critică a unui text de Lévi-Strauss ne-a plasat În miezul problemei fundamentale, aceea de a defini ca extensie și conținut categoria „rasism”, fără a extinde sau restrânge În mod abuziv definiția. Este vorba Încă o dată de stabilirea unor frontiere și de justificarea lor. Reducția istoricistă face din „rasism” un lucru din trecut, care este de acum total depășit de starea cunoașterii științifice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plasat În miezul problemei fundamentale, aceea de a defini ca extensie și conținut categoria „rasism”, fără a extinde sau restrânge În mod abuziv definiția. Este vorba Încă o dată de stabilirea unor frontiere și de justificarea lor. Reducția istoricistă face din „rasism” un lucru din trecut, care este de acum total depășit de starea cunoașterii științifice și, de la sentințele pronunțate la Nürnberg, universal condamnat. Lévi-Strauss Întărește astfel Declarația UNESCO despre rasă și prejudecățile rasiale din 26 septembrie 1967, care enunță Încă o dată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
articolul 3, prin care fenomenul este redus la o paranteză istorică ce ține de patologia cunoașterii: „Experții reuniți la Paris, În septembrie 1967, au recunoscut că doctrinele rasiste sunt lipsite de orice bază științifică” (citat de Salmon, 1980, p. 183). „Rasismul științific” apare așadar ca o contradicție În termeni (Banton, 1970, p. 28). Respingerea științifică pare deci să fi avut loc. Dar a defini atât de strict rasismul Înseamnă a lăsa să se Înțeleagă că orice luptă trebuie redusă la denunțarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasiste sunt lipsite de orice bază științifică” (citat de Salmon, 1980, p. 183). „Rasismul științific” apare așadar ca o contradicție În termeni (Banton, 1970, p. 28). Respingerea științifică pare deci să fi avut loc. Dar a defini atât de strict rasismul Înseamnă a lăsa să se Înțeleagă că orice luptă trebuie redusă la denunțarea rămășițelor sau a reaparițiilor sale. Simple urme ale trecutului. Teză cât se poate de optimistă, care constă mai Întâi În a justifica, scuzându-le de orice deviere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În era postrasistă, lasă să se Întrevadă un pesimism antropologic radical care postulează caracterul natural sau normal al pulsiunilor „de excludere” și al auto-preferințelor de grup. În 1988, În discuțiile sale cu Didier Eribon, Lévi-Strauss revine asupra problemei și definește rasismul ca „o doctrină precisă care se poate rezuma În patru puncte” (Lévi-Strauss, 1988, p. 208). De fapt, definiția schițată, conformă cu abordarea majoritară În științele sociale (Banton, 1967, p. 8), cuprinde o componentă teoretică și una practică, după cum ne vom
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
calitatea patrimoniului lor genetic. Patru: aceste diferențe autorizează așa-numitele «rase» superioare să le comande, să le exploateze pe celelalte, eventual chiar să le distrugă” (Lévi-Strauss, 1988, p. 208). Trebuie să fim de acord, citind această puternică definiție, că dacă rasismul se reduce la ea, atunci acesta, din fericire, nu mai există sau, mai degrabă, supraviețuiește doar În publicații ultramarginale și În mici secte neonaziste care nu au nici o influență ideologică și nici o importanță politică. O astfel de definiție face să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reduce la ea, atunci acesta, din fericire, nu mai există sau, mai degrabă, supraviețuiește doar În publicații ultramarginale și În mici secte neonaziste care nu au nici o influență ideologică și nici o importanță politică. O astfel de definiție face să dispară rasismul din orizontul contemporan, cel puțin ca fenomen semnificativ din punct de vedere social și politic; În același timp Însă, În Statele Unite, apariția recentă a unor lucrări care reactivează tezele rasialismului biologizant și ale eugenismului rasial a relansat controversa (Herrnstein și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Lévi-Strauss conduce la definirea ca o evidență a poziției antirasiste pe baza principiului egalității În diferență, ba chiar a datoriei de a păstra diferențele culturale cu orice preț. Ceea ce Înseamnă o situare pe terenul argumentativ al neorasismului (Taguieff, 1988). Rasism și etnocentrism. O asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a datoriei de a păstra diferențele culturale cu orice preț. Ceea ce Înseamnă o situare pe terenul argumentativ al neorasismului (Taguieff, 1988). Rasism și etnocentrism. O asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal, prerasismul sau rasismul elementar care ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal, prerasismul sau rasismul elementar care ar fi inerent naturii umane. Dar xenofobia și, În sens mai larg, heterofobia pot și ele apărea ca expresii ale protorasismului, din moment ce le atribuim naturii umane, presupusă invariabilă, sau le interpretăm, Într-o perspectivă biosocială sau sociobiologică, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etc. Pe scurt, cel mai adesea cu animale „inferioare”, respingătoare sau periculoase, parazite sau de pradă. Trebuie, În consecință, „să curățăm”, „să despăduchem”, „să salubrizăm”, „să dezinfectăm”, „să purificăm”, „să epurăm”, „să eliminăm”. În acest stadiu, continuitatea dintre etnocentrism și rasism pare să sară În ochi. În epoca modernă, dezumanizarea celuilalt se desăvârșește prin fabricarea politico-științifică a categoriilor de „ființe subumane”, adică de cvasi-animale. Inventarea „subumanității”, „etichetată” de știința clasificatoare, este fața Întunecată a umanismului modern, reversul său negativ, legitimat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celelalte popoare ne sunt inferioare În măsura În care sunt diferite de noi” (Pettigrew, coordonator, 1980, p. 51), atunci putem susține că această prejudecată este sau o componentă a atitudinii etnocentriste, sau unul din derivatele acesteia. Dar o astfel de prejudecată nu reprezintă rasismul În totalitatea sa și nu-i epuizează conținutul. Căci rasismul nu este doar opinie, el Înseamnă și comportament, practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pettigrew, coordonator, 1980, p. 51), atunci putem susține că această prejudecată este sau o componentă a atitudinii etnocentriste, sau unul din derivatele acesteia. Dar o astfel de prejudecată nu reprezintă rasismul În totalitatea sa și nu-i epuizează conținutul. Căci rasismul nu este doar opinie, el Înseamnă și comportament, practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este doar opinie, el Înseamnă și comportament, practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică reducerea rasismului la etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe care avem motive să le considerăm universale, nici la situația de urmaș al unui instinct primordial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
practici, forme instituționale și, bineînțeles, ideologie, viziune asupra lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică reducerea rasismului la etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe care avem motive să le considerăm universale, nici la situația de urmaș al unui instinct primordial (de autoconservare sau autoapărare a grupului), ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lumii (Banton, 1967; Taguieff, 1988). În consecință, reducerea prejudecății rasiale la un aspect (modern) al atitudinii etnocentriste, oricât de justificată ar fi, nu implică reducerea rasismului la etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe care avem motive să le considerăm universale, nici la situația de urmaș al unui instinct primordial (de autoconservare sau autoapărare a grupului), ci că el constituie mai curând un fenomen modern
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]