1,446 matches
-
Rădulescu, Dan Lungu, Bogdan Suceavă, Florin Lăzărescu, Lucian Teodorovici, Sorin Stoica - e cea a prozatorilor de vocație, care știu să construiască și să povestească. Cel mai semnificativ pentru efortul de obiectivare al lui Andrei Simuț e capitolul final al eseului, Ratarea revoltei, în care observă că "discriminarea pozitivă a tinerilor", intrarea lor timpurie în cîmpul vedetismului cultural, faptul că "au gustat din plin din fructele succesului înainte de a apuca să-și scrie cărțile relevante" le-a domolit avîntul polemic. "Rapid declarați
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
Față către față, unde strofa a doua cade într-o regretabilă banalitate, dar nu numai ea. Ar trebui reluat și refăcut, și îndumnezeit cu poezie, renunțând la relatarea seacă, didactică. Transcriu cu italice părțile din poem, care îl duc la ratare: Când era de optzeci de ani,/ Moise L-a văzut pe Dumnezeu.// Patruzeci de ani se ocupase/ cu contemplarea existențelor./ Părăsirea vieții egiptene/ și izgonirea de (către) cei cărora le făcuse bine/ s-au dovedit folositoare.// La vârsta de optzeci
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8365_a_9690]
-
profunde. De fapt, încăpățînarea cu care evita să apară în public, refuzînd mereu să se manifeste în vreo împrejurare oficială, încăpățînarea aceasta nu pornea din timiditate sau din modestie, ci din ceva mult mai adînc: dintr-un sentiment indelebil al ratării proprii, din certitudinea că viața lui fusese un eșec. Cînd intuiești că de cariera ta profesorală s-a ales praful - iar Dragomir era anume înzestrat pentru a fi profesor universitar - toate surogatele menite a-ți îndulci ratarea, de la simpozioane la
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
sentiment indelebil al ratării proprii, din certitudinea că viața lui fusese un eșec. Cînd intuiești că de cariera ta profesorală s-a ales praful - iar Dragomir era anume înzestrat pentru a fi profesor universitar - toate surogatele menite a-ți îndulci ratarea, de la simpozioane la discursuri publice și de la articole sporadice la eseuri adunate în antologii, nu mai pot reprezenta defel o consolare. În această privință, Dragomir a fost exemplul unui resemnat fericit: se împăcase cu nedreptatea sorții și își trăia viață
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
obținut de-a lungul timpului sau să rostească numele celor nominalizați anul acesta, cot la cot cu artiștii români. Nominalizarea în sine este o distincție. Uriașă. Poate nevisată, cîndva. Nu contează, însă. |sta, pe românește, nu se cheamă succes. Ci ratare. Ca la fotbal. Am ratat calificarea, cu alte cuvinte. În capul nostru doldora de limbajul fotbalistic, cînd e vorba de succes, băieții noștri și-au făcut treaba. La care, desigur, am pus umărul noi, cu toții, scuipînd coji de semințe în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
Francisc Valkay. După cele două reprezentații din 1971 și 1972, s-a hotărât că opera „Măiastra“ va fi uitată... „O tăcere de peste un sfert de secol, datorată tezelor ideologice importate, dar și elementului mioritic autohton înscriu opera «Măiastra» în Spațiul Ratării definit de filosoful Emil Cioran“. La veșnicul, românescul „N-a fost să fie“ se referă Ovidiu Manole, care n-a încetat o clipă să-și promoveze opera. Astfel că fragmente ale acestei lucrări au fost reluate în cadrul unor concerte simfonice
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
și a învins. La noi, românul lucid a descoperit răul, dar nu-i poate rezista. Muierile au să-i mănânce capul, spune el când vede un bărbat înzestrat, dar care aleargă ca un smintit după ele, în timp ce după el aleargă ratarea. În care el nu crede. Cum să creadă? Femeia e idealul, ce e mai frumos în viață? Nu e ea floarea pămîntului? Făcând confuzie între femeia care naște și care în timpul sarcinii ne e superioară, trăind în apropierea morții pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asta o au numai femeile se înșeală grosolan. Faptul că bărbatul e mai nepăsător și mai sigur pe sine nu înseamnă că nu are aceeași soartă: singurătatea, care atrage viciile, beția, petrecerile și curvăsăriile ruinătoare ale voinței, gustul bizar al ratării, filozofia adecvată și ranchiuna nedomolită împotriva celor care realizează ceva. În acest sens noi românii știm multe. Geniul e persiflat fiindcă așa-zisele personalități care promiseseră mari creații nu mai credeau în nimic... Forța de a înfrunta singurătatea, renunțare la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să mai adauge la victimele pe care le făcuse în viața ei aventuroasă încă una, iar pentru mine și mai distractiv că am putut să-mi ratez cariera din pricina unei... "Nu, îi răspunsei, n-am ratat nimic, dacă considerăm că ratarea ne vine din interior." "Poți să știi?'"' zise ea pe gânduri și ne urcarăm în autobuz. Ai fi zis că reflectase și ea la acest subiect și nu reușise să afle din ce parte îi venise ratarea. Dar chiar îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă considerăm că ratarea ne vine din interior." "Poți să știi?'"' zise ea pe gânduri și ne urcarăm în autobuz. Ai fi zis că reflectase și ea la acest subiect și nu reușise să afle din ce parte îi venise ratarea. Dar chiar îi venise? Ce putuse rata Nineta? O, dacă ar fi să-l credem pe filozoful român, numai rața nu ratează, un om, adică, oricine ar fi el, are totdeauna ceva de ratat, totdeauna descoperă că a vrut ceva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ta de-a lungul anilor, chiar dacă ai fost an soț model și ai muncit din greu să-i ții pe toți... Sau: n-a fost nimic de capul tău, alții au făcut și au dres. Aici, în mediile de jos, ratarea se confundă adesea cu nereușita, care poate foarte bine să țină perfect în picioare un om fără noroc, care să nu se considere adică ,un ratat. Nu-i pasă. Nu e vina lui! Mai apropiată cauzei ratării e parabola cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mediile de jos, ratarea se confundă adesea cu nereușita, care poate foarte bine să țină perfect în picioare un om fără noroc, care să nu se considere adică ,un ratat. Nu-i pasă. Nu e vina lui! Mai apropiată cauzei ratării e parabola cu talantul îngropat, când alte tentații decât acelea de a-ți fi urmat drumul pe care ți-era dat să-l urmezi te-au învins fără vina nimănui. Ce aflai de la Nineta? Că ratase lovitura cu tubul: îl
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe stradă primeau un nume, corpurilor slute li se atașa o identitate, un act oficial, cu adresă și număr de telefon, așa cum i-ai face o carte de vizită unui urangutan într-un tufiș. Consultam cu voluptate lista nesfârșită a ratării congenitale și alegeam exemplarele rare, crema defecțiunii umane. Apoi sunam: „Doamna Muscă?“ „Da.“ „Aici domnul Plici!“ Sau: „Domnul Bucă?“ „Da.“ „Doamna Bucă este acasă?“ „Da.“ „Înseamnă că tot curul e-acasă!“ De fiecare dată când mă închideam în cabină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru care Statul plătea jumătate cât pentru o femeie de serviciu de la „Electrica“. Mergeam înainte însoțit de cohortele de studenți pe care îi păcăleam anual (de fiecare dată alții, dar la fel de naivi) și nu rețineam decât partea plăcută, anestezică, a ratării mele asumate: timpul liber. Mai încercaseră și-alții: Proust, Blecher, Culianu - oameni de care astăzi nu mai auzi prin ziare - și-o sfârșiseră rău. Se străduiseră să comprime timpul, în așa fel încât din capsula cu imagini, pe care fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe calculator, în timp ce pipița lui dă din coadă pe bulevarde.“ „Se zice liric,“, am observat, „nu lirist.“ „Mersi de coregrafie. Tot zdrențe e. N-are coloană vertebrală, o dă cotită după cum bate vântu’. 50% cinism, 50% lirism: rețeta perfectă a ratării. Mă decepționează.“ Mihnea a închis documentul. Sus, într-un colț al ecranului, algoritmul lui încă mai căuta, se întrezărea rotația iconului: mecanică, strictă, matematică. O mașinărie în interiorul altei mașinării. „Știi, Robane, m-am tot gândit la o chestie.“ „S-auzim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu se va mai da niciodată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a istoriei, care nu l-a lăsat indiferent nici pe Eminescu, Bacovia numindu-l gol istoric, în capodopera sa Lacustră. Dar Bacovia, considerat azi un precursor al postmodernismului, era un eminescian profund. Constatarea lui Lyotard că eterna reîntoarcere înseamnă eternă "ratare" stă în centrul viziunii asupra istoriei la Eminescu, din Memento mori și din opera publicistică. Se rotesc aceleași mizerii, aceleași vicii, aceeași "piesă" de teatru, singurele "noutăți" fiind măștile. La Nietzsche și la postmoderni, în schimb, măștile ar fi aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Se rotesc aceleași mizerii, aceleași vicii, aceeași "piesă" de teatru, singurele "noutăți" fiind măștile. La Nietzsche și la postmoderni, în schimb, măștile ar fi aceleași, iar "piesa" alta. Dacă ar fi așa, nu s-ar mai putea vorbi de o ratare, postulată și de Lyotard. Acest viciu de gândire vine din sofistică, din falsificarea cântarului adevărului. Eminescu nu cade în asemenea capcană. El vede limpede de unde se ivește ratarea revoluțiilor. Se datorează tocmai eternei reîntoarceri din care lipsește fructul încercării, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dacă ar fi așa, nu s-ar mai putea vorbi de o ratare, postulată și de Lyotard. Acest viciu de gândire vine din sofistică, din falsificarea cântarului adevărului. Eminescu nu cade în asemenea capcană. El vede limpede de unde se ivește ratarea revoluțiilor. Se datorează tocmai eternei reîntoarceri din care lipsește fructul încercării, ca devenire întru ființă. Exprimându-mă paradoxal, dar în spiritul răspunsului eminescian, revoluțiile eșuează din pricină că nu au loc cu adevărat. Ele duc doar la o rotire oarbă de măști
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în măsură să submineze și să distrugă cuceririle benefice ale modernizării. Consecințele negative paramoderniste s-ar datora tendințelor de autonomizare, până la autarhie, a celor trei elemente constitutive ale modernității: industrializarea, democrația, națiunea.( Teză susținută și de Alain Touraine). Altfel spus, ratarea unității lor dialogice. Orice tentativă de neglijare a uneia dintre părțile triadei duce la efecte paramoderniste. Democrațiile au produs, prin recul, fie autoritarism și dictatură, ca în Germania lui Hitler, fie autoritarism slab, anarhie și birocrație. Autarhia industrializării a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Simion Timariu (prietenul din copilărie al lui Cioran și unchiul lui V.), amintiri și evocări, vise și fotografii. Apoi, prin jocul alianțelor tematice care coagulează în jurul opoziției schilleriene anunțate în titlu un întreg „sistem cioranian de ficțiuni compensatoare”: transfigurarea, ratarea, spațiul mitteleuropean, relația între culturile minore și culturile majore, Spania, românitatea, crepuscularul, dandysmul, donjuanismul, regresiunea, romantismul, sinuciderea, fragmentar(ism)ul, statutul de Privatdenker, mansarda ș.a. În fine, prin multitudinea și îndrăzneala paralelismelor, fie și numai „complexul lui Fiesco” („arhetipul impetuos
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Eliade din cărți precum Isabel și apele diavolului, Maitrey, Huliganii sau Lumina ce se stinge, în parte caracteristic perioadei interbelice: trăirea ca esență a viețuirii de fiecare zi, supremația faptei, fie ea și gratuită (asemenea celei de proveniență gidiană), conștiința ratării, mitologizarea erosului, sensul tragic al definirii de sine, singularizarea. În același timp, jurnalul intim, transcris fără inhibiții sau mimat, devine expresia și oglinda fracturării narative, dar și a contradicțiilor dintre aspirație și dezabuzare, consemnând îndoieli, înfrângeri și abandonare. Iubirea aprinsă
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică opoziția anticomuniști versus postcomuniști, nu este, în opinia autorilor, decât o tensiune superficială a societății românești, una ce devine caducă după 2000, odată cu ratarea intrării PNȚCD în Parlament. Rezultatele electorale din Dobrogea confirmă ipoteza de mai sus: dacă până în anul 2000 dihotomia neocomuniști-anticomuniști, o tensiune superficială, cum o prezintă cei doi autori, avea o anumită coerență regională, ulterior aceasta își pierde sensul. Un altfel
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
pe care filmul le capătă față de schema propagandistică standard conduc la o rezolvare scenaristică mai nocivă chiar decât în primitivele Mândrie sau Omul de lângă tine. Romache (Ion Caramitru), tânărul moale, incapabil de decizii aspre, e un fel de bibliotecar. Neputința, ratarea sunt simbolizate de convingerea lui că viața („Tone de viață, bătrâne !”) e în rafturile cu cărți. Ratatul bătrân, resemnat, Cioba (Ștefan Ciubotărașu), cu care se împrietenește Vive, mai citește „din când în când câte o carte”, să-i mai treacă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]