11,491 matches
-
repetat o singură reacție. Ei sunt preferați reactivilor stoichiometrici, care sunt folosiți în exces și au o singură funcționare. 6. Evitarea derivaților chimici: Evitarea pe cât posibil a utilizării grupelor de blocare sau protejare sau a oricăror modificări temporare. Derivații utilizează reactivi adiționali și generează deșeuri. 7. Maximizarea economiei atomice: Proiectarea de sinteze astfel încât produsul final să conțină o proporție maximă de materii prime. Atomii reziduali trebuie să fie în număr redus. 8. Utilizarea de solvenți și condiții de reacție mai sigure
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
este un concept care s-a impus tot mai mult și în România, devenind o sintagmă utilizată din ce în ce mai frecvent de decidenții politici, actorii sociali, societatea civilă și opinia publică în general. Schimbarea lentă a spiritului actului de guvernare, de la administrarea reactivă a problemelor curente la formularea unor strategii coerente, a contribuit, probabil, la creșterea accentului pus pe paradigma dezvoltării sociale și, în cadrul ei, la creșterea importanței sistemelor de măsurare a dezvoltării. Studiul intenționează să analizeze critic diferitele metodologii de măsurare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ioni, sintetizate, pot epura și compuși organici de tipul fenolilor, detergenților, coloranților etc. Procedeele de oxidare chimică se aplică eficient la eliminrea substanțelor poluante anorganice (cianuri, sulfuri, anumite metale grele etc.) și organice(fenoli, coloranți, anumite pesticide etc.). Ca reactivi sunt utilizate substanțe chimice cu proprietăți oxidante: ozonul, apa oxigenată, clorul cu produșii săi derivați (hipocloritul, bioxidul de clor). Ca tehnici de epurare aplicabile în viitor se menționează: eliminarea poluanților la temperaturi mari în reactoare cu plasmă; tratarea cu radiații
Epurarea apelor uzate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple forme de asistență medicală (psihiatrică, chirurgicală
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
avut o evoluție pe termen scurt foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din studiile efectuate (Weil, 1970; Kemp, 1970). Reacții de panică Majoritatea reacțiilor adverse la canabis se centrează În jurul reacțiilor de
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament 18 exagerat față de persoanele care se ocupă de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
psihoterapeutic în tratamentul bolnavului. Importanța deosebită acordată acestuia creează o stare de dependență de medic a bolnavului, crescând sugestibilitatea și, prin intermediul acesteia, „accesul” formelor de psihoterapie, adesea cu un mare succes terapeutic, mai ales în cazul bolilor psihosomatice, a stărilor reactive, nevrozelor etc. Boala psihică Psihopatologia este disciplina care studiază modul în care o persoană ajunge să-și piardă libertatea interioară devenind un alt tip de „ființă” umană - o „ființă a anormalității”. Bolnavul psihic este o persoană desprinsă parțial (nevroze, psihopatii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intoxicații, infecții etc. Manifestările psihopatologice care apar consecutiv acțiunii acestor factori sunt reprezentate, de regulă, printr-un sindrom confuzional (confuzie mintală, obnubilare etc.). 2) Factori psihotraumatizanți de natură emoțional-afectivă care pot perturba echilibrul psihic, manifestându-se de regulă prin stări reactive de forme diferite (reacții patologice la evenimentele vieții trăite, reacții ale personalității) sau stări nevrotice, de un mare polimorfism. 3) Factori de alte tipuri sunt reprezentați prin: oboseala prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor factori etiologici exogeni, fie datorită unor condiții endogene. În evoluția bolilor psihice remarcăm mai multe etape: Debutul clinic al bolii este prima fază a evoluției clinice și el poate fi de următoarele forme: a) brusc, ca în cazul stărilor reactive, nevroze, episoade confuzionale etc.; b) lent și progresiv, ca în cursul demențelor, al psihozelor etc. Evoluția clinică propriu-zisă cuprinde mai multe faze și anume: a) faza prodromală, corespunzătoare debutului, a manifestărilor sub-clinice; b) faza de stare, în cursul căreia asistăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice a bolii psihice; c) faza terminală, de retragere a simptomatologiei clinice, de remisiune a tulburărilor. Modalitățile de evoluție clinică în cazul bolilor psihice sunt următoarele: a) evoluția acută simplă cu caracter tranzitoriu, așa cum este întâlnită în episoadele confuzionale, stările reactive, nevroze; b) evoluția continuă, de lungă durată, cu modificări ale sistemului personalității, schimbarea atitudinii și a relațiilor cu lumea și mediul, deteriorarea progresivă și în diferite grade a personalității, așa cum este întâlnită în cursul evoluției clinice a psihozelor și stărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată și în vocabularul disciplinelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legate de intrarea individului în viața socială, în activitatea profesională, întemeierea familiei proprii, desfășurarea unei activități regulate profesionale. Acestei perioade îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: stări conflictuale, dificultăți de adaptare competitivă, eșecuri cu efecte psihotraumatizante, nevroze, stări reactive, toxicomanii, conduite deviante, psihoze endogene. d) Grupa de vârstă cuprinsă între 31...40 ani prezintă următoarele caracteristici: interese legate de viața socială, profesională și familială. Acestei perioade de stabilitate în viața individului, îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogene. d) Grupa de vârstă cuprinsă între 31...40 ani prezintă următoarele caracteristici: interese legate de viața socială, profesională și familială. Acestei perioade de stabilitate în viața individului, îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: psihopatiile, nevrozele și stările reactive, alcoolismul, psihozele endogene. e) Grupa de vârstă cuprinsă între 41...50 ani prezintă următoarele caracteristici: interese sociale, familiale și profesionale. Ea corespunde instalării crizei de involuție psiho-biologică și datorită acesteia prezintă o vulnerabilitate particulară, extrem de crescută față de bolile psihice. Acestei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ani prezintă următoarele caracteristici: interese sociale, familiale și profesionale. Ea corespunde instalării crizei de involuție psiho-biologică și datorită acesteia prezintă o vulnerabilitate particulară, extrem de crescută față de bolile psihice. Acestei perioade „critice” din viața individului îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: stări reactive și nevroze, afecțiuni psihosomatice, tulburări psihotice endogene, în special din seria tulburărilor afective, demențele presenile de tip Altzheimer și Pick. f) Grupa de vârstă cuprinsă între 51...60 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice și psiho-sociale legate în continuare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări psihopatologice; iar formele clinice ale acestor sindroame psihopatologice, se desfășoară între acești doi „poli” ai vieții psihice reprezentați prin „normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI PSIHOSOMATICE SISTEMUL PERSONALITĂȚII ȘI ACȚIUNEA SELECTIVĂ A NOXELOR Clasificarea sindroamelor psihopatologice Sindroamele psihopatologice ireversibile Acest grup de sindroame psihopatologice privește sfera personalității și are două aspecte. Pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului, incapacitatea de a putea dobândi un rol), - mediul social de supraviețuire, - episoadele spectaculare și accidentale ale vieții, cu valoare reactivă, care vor conduce la anumite „fixații caracteriale” patogene. Sindroamele afective Sindroamele psihopatologice afective, cuprind o gamă importantă și largă de manifestări psihice anormale în care intră: sindromul maniacal, sindromul depresiv, instabilitatea psiho-afectivă la copii și tineri, sindromul anxios. Le vom
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom prezenta pe rând în continuare. 1) Sindromul maniacal Sindromul maniacal este o entitate clinică specială și autonomă, un sindrom general de excitație psihomotorie cu o evoluție în general ciclică, adesea de natură constituțională și endogenă, uneori însă și secundar reactiv (A. Porot). Acesta se caracterizează printr-o dispoziție afectivă exaltată, de tip euforic, fugă de idei ce poate ajunge la o stare de incoerență, polipragmazie, instabilitate motorie, agitație, logoree, gândire prin asonanță, adesea un limbaj de tip moriatic. Din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cauzele care produc sindroamele confuzionale sunt multiple, iar dintre acestea notăm următoarele: - leziuni cerebrale inflamatorii, vasculare, traumatice, toxice sau tumorale; - paroxisme epileptice (grand mal, petit mal, echivalențele epileptice); - psihogene, de factură emoțională, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției psihozelor reactive, a stărilor crepusculare isterice etc. Așa cum afirmam mai sus, tratatele clasice de psihiatrie recunoșteau confuzia mintală ca pe o entitate clinică bine delimitată (Georget, 1820; Delasiauve, 1851; Chaslin, 1895; Regis, Bonhoeffer). Astăzi sindroamele confuzionale reunesc o largă paletă de tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom analiza în Secțiunea a III-a a lucrării noastre următoarele tipuri de tulburări psihice: I) Tulburări psihice pure în care sunt cuprinse următoarele: 1) Stări de organizare dizarmonică, de natură caracteriopatică, ale personalității: psihopatiile și stările psihopatoide. 2) Tulburări reactive și nevroze, datorate unor factori psihotraumatizanți externi, cu conservarea conștiinței și a personalității bolnavilor. 3) Tulburări psihice grave, care afectează conștiința și produc o alterare profundă a sistemului personalității bolnavilor, reprezentate prin psihoze. În acest grup, extrem de important, distingem două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt ele întâlnite în practica medicală curentă din clinicile de psihiatrie. Scopul este de a cunoaște natura umană în diferitele sale ipostaze oferite de „modelele psihopatologice” ale bolilor psihice, în comparație cu starea de normalitate mintală. Vor fi analizate personalitățile psihopatice, stările reactive și nevrozele, psihozele organice, toxice și infecțioase, psihozele endogene (afective, schizofrenia, psihozele delirante sistematizate), stările de arierație mintală, demențele și afecțiunile psihosomatice. Ca o concluzie se vor analiza „modelele de personalitate” în condiții psihopatologice, precum și aspectele particulare „psiho-biografice” ale bolnavilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale se mențin între anumite limite, iar trăsăturile individuale ale personalității acestuia nu înregistrează deviații semnificative în raport cu media” (N. Petrifowitsch). În cazul psihopaților este vorba de formațiuni congenitale degenerate ale structurii caracteriale, pe când la nevrotici este vorba, exclusiv, despre dezvoltări reactive în raport cu situațiile externe ale lumii și ale vieții. Aceste aspecte dovedesc că psihopatiile sunt legate de o anumită structură internă a personalității, de o anumită „dispoziție” patologică congenitală de tip constituțional, pe când nevrozele reprezintă un anumit „mod de răspuns” de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]