1,394 matches
-
s-ar adresa întrebările despre logica acțiunii, moralității, raționalității și evaluării politice pe care le ridică de obicei realiștii, moraliștii ar oferi, în linii mari, cel puțin în spirit dacă nu în literă, aproape aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii include - desigur
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii include - desigur - și opinia că moralitatea are în mod obișnuit o forță motivațională redusă în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii include - desigur - și opinia că moralitatea are în mod obișnuit o forță motivațională redusă în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în mod obișnuit o forță motivațională redusă în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale au totuși, la urma urmei, așa cum și realiștii sunt de acord, o anumită forță motivațională, oricât de limitată 36. Pe de altă parte, filosofia politică nu este un discurs motivațional pentru politicieni sau cetățeni (deși ea cuprinde, desigur, și mesaje, de cele mai multe ori de natură morală, adresate adesea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de redusă este forța motivațională a argumentelor morale pentru politicieni sau cetățeni. Enzo Rossi și Matt Sleat au replicat celor care avansează argumente de acest tip în apărarea moralismului 39 că sunt pe lângă subiectul principal, de vreme ce problema fundamentală identificată de realiști în cazul moralismului este faptul că neagă autonomia politicii față de moralitate, reducând toate problemele politice la probleme de moralitate personală. Aceasta este însă una dintre cele mai absurde obiecții la adresa moralismului. Din nou: cum ar putea moralismul să nege autonomia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
probleme de moralitate personală", de vreme ce mai toți moraliștii au insistat că valorile sau idealurile morale pe care le apără cu privire la sfera politicului nu trebuie confundate cu valorile sau idealurile morale aplicabile sau dezirabile în viața privată a indivizilor? Alături de ceilalți realiști, Rossi și Sleat ridică această obiecție în baza opiniei că moraliștii susțin părerea că și politica (nu doar filosofia politică) este etică sau "filosofie morală aplicată". Or, această opinie este falsă 40. După calculele mele, am rămas dator doar cu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mai exigente standarde "moraliste" ideale ale legitimității, unul despre care a admis că ne conduce la concluzia că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter). Însă, a continuat Simmons, într-o exprimare care nu mai este citată de obicei de realiști, aceasta nu înseamnă că toate statele existente sunt "la fel de rele" (din perspectiva legitimității) sau că niciun stat nu satisface suficient de bine standardul său de legitimitate pentru a merita suportul cetățenilor săi (sau al comunității internaționale). Dimpotrivă 42. Ca atare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu înseamnă că toate statele existente sunt "la fel de rele" (din perspectiva legitimității) sau că niciun stat nu satisface suficient de bine standardul său de legitimitate pentru a merita suportul cetățenilor săi (sau al comunității internaționale). Dimpotrivă 42. Ca atare, spre deosebire de realiști, nu văd niciun fel de problemă în legătură cu teoria lui Simmons. Ideea că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter) nu mi se pare deloc a constitui o "contradicție în termeni" sau, în orice caz, o idee absurdă. Iar ideea că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
munca și statutul acesteia 43. Da, foarte mulți moraliști propun diverse politici, reguli sau idealuri de organizare socială despre care susțin că ar fi dezirabil să fie realizate, fie și pe termen lung, prin intermediul acțiunii politice. Nu fac însă și realiștii - sau măcar destui realiști - exact același lucru (deși, desigur, justifică aceste politici, reguli sau idealuri în mod instrumental, nu pe temeiuri morale 44)? Este această practică filosofică o practică acceptabilă și lipsită de intenții anti-democratice doar în cazul realiștilor, nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
43. Da, foarte mulți moraliști propun diverse politici, reguli sau idealuri de organizare socială despre care susțin că ar fi dezirabil să fie realizate, fie și pe termen lung, prin intermediul acțiunii politice. Nu fac însă și realiștii - sau măcar destui realiști - exact același lucru (deși, desigur, justifică aceste politici, reguli sau idealuri în mod instrumental, nu pe temeiuri morale 44)? Este această practică filosofică o practică acceptabilă și lipsită de intenții anti-democratice doar în cazul realiștilor, nu însă și în cazul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și realiștii - sau măcar destui realiști - exact același lucru (deși, desigur, justifică aceste politici, reguli sau idealuri în mod instrumental, nu pe temeiuri morale 44)? Este această practică filosofică o practică acceptabilă și lipsită de intenții anti-democratice doar în cazul realiștilor, nu însă și în cazul moraliștilor? Este ea, dimpotrivă, indezirabilă în cazul tuturor filosofilor politici, pe temeiul că este în contradicție cu spiritul democrației? Nu au însă și filosofii, la rândul lor, dreptul de a participa la dezbaterea și dialogul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
prin intermediul lor: obiecția că moraliștii urmăresc depășirea sau dislocarea politicii democratice (a procedurilor democratice de decizie) este neconvingătoare pentru că se bazează pe cel puțin două presupoziții problematice, dacă nu chiar evident false. Prima este presupoziția că doar moraliștii - nu și realiștii - care propun politici, reguli sau idealuri de organizare socială pot fi suspectați de dorința de a "depăși" sau "disloca" politica democratică. A doua este presupoziția că propunerile de politici, reguli sau idealuri de organizare socială venite de la filosofi (fie moraliști
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mi-am asumat-o în această carte: sarcina de a sprijini cu argumente și cea de a patra concluzie cu privire la disputa dintre realism și moralism în filosofia politică anunțată în cuvântul înainte, i.e., concluzia că toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor împotriva "moralismului" sunt obiecții nesustenabile. Cuvânt de încheiere Din punctul meu de vedere, argumentarea de până acum ne permite să fim suficient de încrezători în îndreptățirea reafirmării concluziei generale indicate în cuvântul înainte, i.e., concluzia că realiștii - radicali sau moderați
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
avansate în cruciada realiștilor împotriva "moralismului" sunt obiecții nesustenabile. Cuvânt de încheiere Din punctul meu de vedere, argumentarea de până acum ne permite să fim suficient de încrezători în îndreptățirea reafirmării concluziei generale indicate în cuvântul înainte, i.e., concluzia că realiștii - radicali sau moderați - nu au reușit să pledeze cu succes pentru opinia că filosofia politică nu este (doar) o ramură a eticii sau pentru opinia că ea ar trebui "scoasă în afara eticii". Dacă observațiile noastre de până acum sunt corecte
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este (doar) o ramură a eticii sau pentru opinia că ea ar trebui "scoasă în afara eticii". Dacă observațiile noastre de până acum sunt corecte, și cred că suntem destul de bine întemeiați să le considerăm corecte, niciunul dintre argumentele avansate de realiști nu este, de fapt, în măsură să submineze teza că filosofia politică este o ramificație a filosofiei morale sau să legitimeze ideea îndepărtării sau izolării filosofiei politice de filosofia morală. La baza afirmației că filosofia politică este o disciplină ale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valorile morale susținute de moraliști cu privire la sfera politicului nu sunt, sau măcar nu sunt în primul rând, "idealuri demne de urmărit în viață", ci idealuri demne de urmărit în organizarea politică a unei societăți. O a doua strategie adoptată de realiștii moderați pentru a submina teza că filosofia politică este o diviziune a eticii constă, deloc surprinzător, în argumentarea pentru ideea că filosofia politică este obligată să-și asume și multe alte probleme pe lângă cele investigate de obicei de "moraliști", probleme
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sociale și politice. În cursul investigației noastre am constatat și că filosofia politică nu este caracterizată întru totul corect atunci când este prezentată, așa cum o fac de obicei moraliștii, doar ca o ramură a eticii, deși nu din temeiurile oferite de realiștii moderați, ci pentru că ea include cel puțin un proiect care nu poate fi subsumat într-un mod cu totul neproblematic acestei caracterizări, i.e., proiectul justificării epistemice a democrației liberale inițiat și susținut de Cheryl Misak și Robert Talisse. Aceasta este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
potrivit căreia filosofia politică este o diviziune a eticii, de vreme ce despre aproape toate celelalte proiecte din filosofia politică se poate spune cu certitudine că sunt proiecte care se mișcă (și) în spațiul normativității morale. Sintetizând diversele observații și argumente ale realiștilor analizate pe parcursul cărții, putem concluziona, fără teama de a greși prea mult, că ideea îndepărtării sau izolării filosofiei politice de etică, propusă de realiști radicali precum Raymond Geuss, William Galston, Robert Jubb, Enzo Rossi, Matt Sleat sau Fabian Freyenhagen, este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt proiecte care se mișcă (și) în spațiul normativității morale. Sintetizând diversele observații și argumente ale realiștilor analizate pe parcursul cărții, putem concluziona, fără teama de a greși prea mult, că ideea îndepărtării sau izolării filosofiei politice de etică, propusă de realiști radicali precum Raymond Geuss, William Galston, Robert Jubb, Enzo Rossi, Matt Sleat sau Fabian Freyenhagen, este fundamentată, în esență, pe trei argumente primordiale: 1) argumentul că problemele "moraliste" de tipul specificării adecvate a conținutului unor valori sau idealuri sociale dezirabile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să adopte stilul de argumentare realist-instrumental, preocupat exclusiv de contribuția pe care diverse principii, valori, politici, aranjamente sociale etc. o pot avea, într-un context particular sau altul, la realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii". Propriile noastre observații și argumente împotriva realiștilor au arătat, însă, din nou, că niciunul dintre aceste argumente nu constituie un argument solid și convingător. Dimpotrivă. Unele dintre ele reprezintă eșecuri lamentabile ale cruciadei realiste împotriva moralismului. Deși pe parcursul cărții am ridicat multe alte observații care compromit aceste
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă. Realismul radical este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este o idee falsă. Realismul radical este, de fapt, un moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau autorității politice nu poate fi întemeiată fără recursul la principiul egalității umane fundamentale. Ideea - afirmată de Jubb și Rossi - că realiștii își pot întemeia în mod instrumental condițiile egalitariene ale legitimității pe care le sprijină eșuează să acorde atenția cuvenită faptului că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică (i.e., "obiectivele fundamentale ale politicii" pot fi realizate și fără ca puterea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
impregnată de valori și convingeri morale) între politică și dominație și teza că politica este preferabilă dominației (teză ce nu poate fi întemeiată decât în baza unor standarde sau convingeri morale "pre-politice"). După cum am văzut în capitolul despre justificarea moralismului, realiștii radicali au ratat, de asemenea, și în tentativa de a discredita un alt argument major care demonstrează legitimitatea păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și condiții valabile doar în cazul statelor în care liberalismul se află la el acasă). Nu numai că nu au reușit să-și întemeieze principalele teze "pozitive" pe care le sprijină, dar, prin obiecțiile pe care le-au adus moralismului, realiștii, și în special realiștii radicali, au reușit să stabilească un adevărat record în privința celor mai slabe obiecții avansate în ultima vreme împotriva unui curent de opinie din filosofia politică. Fiecare dintre obiecțiile realiste împotriva moralismului are, după cum am constatat, cel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politic) și - nu în ultimul rând - "îmbogățirea" teoriilor moraliste cu idei sau puncte de vedere de care acestea sunt cu totul străine (precum ideea că politica este "etică aplicată"). În același timp, am putut constata totuși și faptul că unii realiști au început să conștientizeze caracterul extrem de precar și nedrept (dacă nu chiar diletant) al obiecțiilor avansate până la acest moment împotriva moralismului. Sunt speranțe reale, așadar, ca, în viitor, dialogul realiștilor cu moraliștii să nu mai fie un dialog al surzilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]