2,414 matches
-
creație întinsă pe jumătate de veac îl face contemporan cu mai multe faze ale literaturii, de la „dimineața” anacreontică a poeziei române la lirismul clasicității - căruia A., prin formație, temperament și concepție, i-a fost un exponent paradigmatic -, de la explozia romantică, receptată de sensibilitatea sa artistică, la primele armonii preeminesciene. O ideologie literară explicată greoi, dar temeinic, în prefețele volumelor tipărite, ca și în risipa publicistică, trimite la ideea originală a lui Gianbattista Vico, teoretizată în romantism, privind întâietatea poeziei ca expresie
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
creșterii calității vieții familiale, o măsură de intervenție esențială în cadrul politicilor sociale de remediu adresate familiei. A practica terapia de familie nu presupune exclusiv a aplica o serie de tehnici, ci a adopta un model cu totul nou de a recepta și înțelege comportamentul oamenilor condiționat de influențele contextului social în care acesta se produce. Terapeuții anilor ’90 au învățat să-și modeleze intervențiile și analizele în funcție de clienți, și nu invers. Multă vreme familia a fost privită ca reprezentând o forță
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din Iugoslavia. A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe direcția avangardei românești receptate prin grila propriei sensibilități, C. nu refuză nici dialogul fertil cu mari poeți contemporani (Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a.). Intelectualismul său este evident și se traduce nu numai într-o poetică adecvată, ci și în plasarea, uneori, a
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
reportaje: orice reportaj despre țara lor, fie el negativ sau pozitiv. Ascultau Vocea Americii și Radio BBC, care le cam scăpaseră de sub control și pe care mulți cetățeni rău intenționați le ascultau pe ascuns. Aveau și o antenă parabolică ce recepta posturile internaționale. Iar Consiliul de supraveghere a presei cerceta fiecare emisiune de televiziune din țările neprietenoase și puternice căutând orice referire la Myanmar. De multe ori cei Însărcinați cu plăcuta misiune de a urmări The Simpsons sau seriale precum Sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un paznic de la o mănăstire de trapiști, fie vorbea non-stop, uneori zile și săptămâni la rând. Când era înșurubat (și, ca să expun faptele cu exactitate, aproape oricine putea să-l înșurubeze și, după aceea, să rămână lângă el ca să-i recepteze mai bine gândirea), deci când era înșurubat, putea să vorbească ceasuri în șir, fără conștiința compensatoare că în cameră se află un om, sau doi, sau zece. Vreau să sugerez că era un vorbitor non-stop inspirat, dar, ca să o spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
doar pentru o scurtă incursiune la Prada. (Hotărâsem să sar peste complexul spa, ca nu cumva să încerce să-mi vândă produse.) Fusese cu adevărat ca în basme. Și uite-ne acum... Oricât de beată aș fi fost noaptea trecută, receptasem impresia generală din jurul mesei: E la fel de rău ca și până acum, își spuseseră cu toții. Mai rău chiar. Curios, ai zice că după cinci luni se va fi adunat un pic... Poate că după cinci luni ar fi trebuit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
La tine? —Cam la fel. Ne-am așezat cu toții în cerc, au început tânguirile de violoncel și mai multe persoane au primit mesaje, dar n-a fost nici unul pentru mine. Apoi Leisl a zis rar: —Anna... văd iar băiețelul blond. Receptez inițiala J. —Pentru că se numește JJ. —Vrea mult să vorbească cu tine. Dar e viu! Poate să-mi vorbească oricând vrea! După, am încolțit-o pe Leisl. —De ce primesc mesaje de la nepotul meu care e încă viu? Sau de la zgripțuroaica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dulci. (Aristotel) Filosofia, ca artă de a iubi sau ca artă de a muri, a suscitat întotdeauna interesul celor puțini, dar aleși, pentru că această dimensiune a cunoașterii umane comportă o viziune a posibilului, a devenirii și creației. Filosofia a fost receptată de elevi ca modalitate de a vedea lumea cu alți ochi, cu o luciditate aparte și cu credința că adevărul sau libertatea chiar sunt posibile, într-un univers în care totul pare a se ascunde de ochi străini sau ignoranți
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
apoi nu mă orbi de la obraz așa”. Apoi slujbașul umil și credincios ascunde în suflet trădarea, fiind gata să-l vândă pe Tipătescu adversarilor crezând într-un posibil succes al lui Cațavencu. Caracterul comic al lui Pristanda reclamă să fie receptat dintr-un anumit unghi al clemenței solicitând „un zâmbet de îngăduință pentru cel ce minte numai din constrângere, fără niciun pic de vocație”<footnote Ștefan Cazimir, op. cit., p. 147. footnote> și cu foarte mare stângăcie. Automatismul „curat” cu care aprobă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
p. 481. footnote>, înglobând în virtuțile lui pe demagogul practic, reprezentat de Cațavencu și Farfuridi. Ca om politic sau ca poziție politică, Farfuridi reprezintă o masă mai largă în epocă, el numai ca persoană e prost, nu și ca politician. Receptează exact evenimentele, are simț politic, se teme pentru „interesele partidului”, pe care le-a apărat împotriva lui Cațavencu („care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile”). Temându-se pentru „interesele partidului” simte o combinație
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
acestui cortegiu în mișcare, eminența sa, șeful gării, cu mustață, plin de gravitate, fixează tabela cu orele de sosire și plecare ale vagonului poștal sau ale expresului care merge spre provincie, după care transmite sacrele informațiile subalternilor săi care le receptează umili, decernându-le semnificații întreite, împătrite sau într-un alt ordin de mărime amețitoare, oricum, în multiplii mult mai mari decât cei pe care i-ar putea înțelege niște ființe inferioare. Și toate astea înseamnă doar o listă de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și nici măcar cel mai hodorogit transportor spațial se învolburau în el, sălbatice dar mute, răscolindu-l. Apoi, tot așa cum apăruse, furtuna se liniști deodată, brusc. Găsise. Cu o grimasă răutăcioasă pe chip murmură: și acum să ne facem datoria... Birmaq receptă, destul de nedumerit, al doilea avertisment pe care i-l trimise secundul. Îi făcu semn să se liniștească, după care își întoarse privirea spre Kaan. Astfel putu să observe în decurs de câteva momente, destul de bine reliefat în mimica feței, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
-i întindă doctorului mesajul, scrisoarea. Doctorul nu vede, o fi fost în raza ochiului mort, nu vede mișcarea. Dominic desface boțul de hârtie, parcă ar vrea să citească din el. O scrisoare, cică, așa zice, încercând să rezume conținutul... Doctorul receptează știrea și pufăie. — Buuun, n-am ce zice. In plină criză mondială, numai la tine acțiunile urcă. I s-o fi făcut dor lui señor Claudiu de fratele mai mic, te pomenești. Banii traduc afecte, cum știi. S-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
studii, dacă n-ai studii, degeaba, oricât de bun ești, rămâi jos, jos de tot. Eu am făcut Horticola... Am ajuns aici, aici m-au pus tovarășii. Știți cum e, sarcina e sarcină. Dominic o privea cu atenție. Doamna secretar receptă, flatată, atenția necunoscutului. — Păcat că tovarășul Orest Popescu a trebuit să plece. El e președintele nostru, cum știți... V-ar fi putut spune mai multe... Deci croitorul de lux Orest Popescu nu este la pupitrul de comandă, umblă pe la stăpâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
descurcăreților. „Sună-l pe Vlăduț, amantissime, că te-a căutat ieri fiică-sa, aia cu blănurile...“ Și era aprilie, ora unsprezece, bioritmul optim, superbă dimineață de vineri, deja vineri, în goana bezmetică a calendarului și vorbelor. Așa că nea Gică Teodosiu receptase fără întârziere apelul trimis către tov Titi, o sunase imediat pe Liliana, de la depozitul special, fiica tovarășului Vlăduț, șeful serviciului special, cumnatul Smarandei, directoarea magazinului pentru persoane speciale, cu care se avea bine Teodosiu Ortansa, sora șefă la spitalul special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
este cu putință?! se înveselește Dănuț, deși, întorcând capul, nu zărește în urmă nici o dâră de sânge pe caldarâm, iar gâtul radioasei Namile, pare a fi absolut intact. Stați potoliți, tovarășul vostru cel viteaz, nu mai aparține lumii pământești! le receptează Îngerul, subliminal, nelămuririle și îndoiala. De altfel, apele se vor despărți, pentru voi și pentru dânsul... Chiar acum! Ca și când l-ar fi auzit și înțeles, becurile din rețea își reduc emisia la jumătate. Iar strada se îmbracă într-o țundră
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
deranjează, zău! îl roagă el pe Avocat, care părea să fie singura persoană în stare să-l vadă și să-l audă. Ce, te pomenești că n-ai mai umblat pe la parastase? Avocatul cască binișor din fălci și respiră anevoios, receptându-și îndărătnic propriul puls, în vena jugulară. Mesmerism... Mă, bărbate, mă! Îți imaginezi, tu, ce liber, ce lin și ce fericit sunt eu, în copârșeaua asta de scândură? Fără presiuni! Fără opreliști! Fără țărmuri! Și fără finanțe...! Să mă crezi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Rogojinaru și pe urmă spuse că i-a parvenit azi-dimineață o notă telefonică de la Pitești cum că în cursul nopții s-a semnalat incendierea de către țărani a unui conac în sudul județului, cătunul Ruginita sau Ruginoasa, nu s-a putut recepta exact numele, fiindcă prefectul, care telefona personal, era foarte agitat și morfolea vorbele. Modreanu adăugă că, pentru a avea deslușiri complete în privința Argeșului, a chemat el acum vreo oră Piteștii și a vorbit cu prefectul, care i-a comunicat că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
față de planurile de referință. Unghiul format de panta cuspidiană față de orizontală este “unghiul cuspidian efectiv”. În zona frontală, unghiul format de orizontală cu panta pe care alunecă marginea incizală mandibulară pe fața palatinală maxilară exprimă “traiectoria incisivă”. Forțele funcționale sunt receptate de planurile înclinate în funcție de direcție, sens, punct de aplicare și mărime vectorială, în același plan și în aceeași direcție forțele pot fi paralele sau concurente. Pe același dinte forțele de același sens se sumează dând o rezultantă egală cu suma
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gura senzuală îi strălucea ca gura unui copil. Avea ochii albaștri, cutezători și inocenți ai „Neajutoratei Fiona“. — Ce noroc să vă găsesc pe toți aici! Apropo, ce face bătrânul George? Ce face mama? — Mama-i bine, răspunse Brian, refuzând să recepteze privirea de avertisment a lui Gabriel. Evident, Tom nu aflase nimic despre „ultima ispravă“ a lui George. — Cred că o să mă duc sus, spuse Stella. Se întreba dacă va reuși să se ridice. Se ridică. Pătura și Zet lunecară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un fir de lumină, totuși nu reuși să descopere soneria. Încercă mânerul ușii; nu era încuiată. O deschise fără zgomot și păși în hol. Rămase o clipă nemișcat, uitându-se la niște roze fanate, dintr-un vas înalt, mov, și receptând deplina liniște a casei care, un moment, i se păru c-ar fi părăsită. Își scoase fulgarinul, își lăsă umbrela pe jos și, cu un gest automat, își zvârli pantofii din picioare și îmbrăcă o pereche de papuci din lada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
În acest caz, va trebui să facem distincție între două părți ale aceluiași tot unitar, și anume: a) o primă parte se referă la modalitatea și la capacitatea propriului sistem de a implementa informații în mediul exterior și de a recepta informații de la acesta; b) a doua parte se referă la diferite modalități de percepție ale tuturor subsistemelor mediului exterior, pre-cum și la toate modalitățile de a comunica ale acestor subsisteme. În ceea ce privește prima parte, se observă că analiza se focalizează pe
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
referitoare la informațiile scrise pe fluturași. După ce ați realizat un prototip de material informativ, respectînd toate cerințele pe care le-am enunțat anterior, trebuie să vă asigurați că mesajul pe care vreți să-l transmiteți, prin aceste materiale, va fi receptat corect de către elementele sistemului. În acest sens, se recomandă alegerea unui coleg oarecare și prezentarea materialului informativ realizat acestuia, după care se lasă respectivul coleg să-l analizeze aproximativ 30 de secunde, iar în momentul în care acest interval de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
sistemului. 6. Conținutul. Mesajul emis primește greutate prin modul său de structurare și prin natura, cantitatea și calitatea informațiilor care îl compun. Conținutul materialului informativ este deci foarte important. Pentru ca mesajul să aibă un impact maxim asupra celui care îl receptează, trebuie respectată forma piramidei inverse, altfel spus lucrurile cele mai importante vor trebui să apară primele. Pe urmă trebuie să apară explicațiile, iar la sfîrșit informațiile de amănunt. Materialul informativ trebuie să conțină cuvinte simple, care pot fi înțelese de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
unei cercetări în domeniul științific etc. Alt domeniu în care fundațiile se pot implica este cel al vîrstei a treia. Oamenii în vîrstă și fără venituri au nevoie de ajutor. Ajutîndu-i, nu faceți doar un gest care este foarte bine receptat de către populație, ci este un gest umanitar, un gest de bună credință, pe care, dacă aveți posibilitatea să-l faceți, faceți-l. De asemenea, ajutorarea orfanilor sau a handicapaților, sînt, iarăși, acțiuni pe care dacă sistemul are posibilitatea să le
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]