1,723 matches
-
în direcția integrării și ea poate ajuta Europa să răspundă mai bine șocurilor economice externe. În tot cazul, euro nu trebuie să devină un factor de amplificare a crizei actuale, ci de depășire a ei. Or, aceasta costă. La precedentele recesiuni (din 1975, 1982, 1992), deficitul american a depășit 4% din PIB-ul anual. A nu angaja resurse pentru ieșirea din criză înseamnă a transforma politica economică în factor de amplificare a acesteia. Partenerii Europei așteaptă de la aceasta mai mult, chiar dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
2011 se înregistrau deja 11 state din totalul de 15 ale căror datorie publică depășea limita de 60% din PIB; 9 state membre ale Uniunii Europene aveau o rată a șomajului de peste 12%; 5 economii europene se găseau în pragul recesiunii economice; 7 state ale zonei euro plăteau randamente pe piețele financiare de peste 6%! 20.4.1. Cauze și evoluție S-au făcut multe greșeli în Uniunea Europeana, care acum se plătesc. Este vorba despre nerespectarea criteriilor de la Maastricht și primirea în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vectorul principal al globalizarii nu este, din păcate, unul de natură spirituală ("o turmă și-un păstor"), o credință adîncă purtînd sufletele spre unitate, ci un element mai prozaic: marele capital și suportul oferit de noile tehnologii. Totuși, în plină recesiune mondială, apar primele semne ale unui proces contrar, de deglobalizare. Nu discutăm aici despre reafirmarea tot mai puternică a identităților cultural-religioase, ci de evidențierea tot mai încrîncenată a rolului statului-națiune și de eludarea liberalismului în favoarea politicilor economice etatiste; din punct
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unei perioade considerabile Într-o stare cronică de activitate subnormală, fără să se manifeste vreo tendință nici spre redresare, nici spre prăbușire totală . PÎnă la Keynes Însă, economiștii clasici recomandau statului să nu intervină prin politici economice discreționare, nici În timpul recesiunii, nici În timpul expansiunii economice, motivând că pe termen lung economia se va autoregla (este vorba despre legea debușeelor sau legea lui J. B. Say care a analizat circuitul economic, ajungînd la concluzia că În condițiile economiei de piață crizele generale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
că În condițiile economiei de piață crizele generale de supraproducție sunt imposibile). Elementul de rezistență, În jurul căruia vor gravita mai tîrziu toate politicile dirijiste, este investiția. Datorită efectului de multiplicator al investiției, intervenția statului poate fi eficientă. În perioadele de recesiune, orice stimulare a investițiilor induce un efect amplificator de relansare economică. În perioadele de expansiune, supraîncălzirea economiei poate fi evitată prin descurajarea investițiilor. În majoritatea terapiilor dirijiste pe care keynesiștii le recomandă, instrumentele fiscale joacă un rol cheie. Nici politicile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
evidențiază problema stimulării investițiilor. Diminuarea cheltuielilor investiționale conduc la schimbări În volumul total al procesului de producție și al profitului. Cheltuielile investiționale sunt mai puțin stabile decît cheltuielile de consum, astfel, insuficiența investițiilor fiind identificată ca factor ce conduce la recesiune economică. Curentele de gîndire economică instituționalismul și neoinstituționalismul - au avut niște trăsături definitorii care au avut influențe semnificative asupra procesului investițional cu efecte care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
față de anul 2000. (tabelul 3.1). Perioada anilor 2001-2003 a fost una de regres a fluxurilor de investiții străine directe atrase, valoarea acestora Înregistrînd abia În anul 2004 o creștere față de 2003. Anul 2004 a fost anul de cotitură după recesiunea economică Înregistrată anterior, În care s-au atras ISD În valoare de 648 miliarde dolari, cu 27% mai mult decît În anul 2003. Anii 2005 și 2006 au menținut aceeași tendință de creștere a ISD atrase, Înregistrîndu-se un volum de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cea mai mare parte a acestor fluxuri se Îndreaptă, printr-un efect de intrare În rezonanță, tot către statete dezvoltate. Aceste economii au receptat În perioada 1981-1985, 74% din fluxurite intemaționale de ISD, În pehoada 1986-1990, 83%, pentru ca, pe fondul recesiunii, respectiva pondere să scadă la 74% În 1991 si, respectiv, 68% În 1992 (86 miliarde dolari m valoare absolută). Fenomenul concentrării este manifestat și În interiorul grupării țărilor dezvoltate, și anume În Triada Uniunea Europeană Japonia SUA. În deceniul trecut, aproximativ 81
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cu 3,5 % a fluxurilor de ISD Dacă evoluția fluxurilor mondiale de ISD În perioada 1983-1989 a fost Într-o bună măsură datorată creșterii economice din țările dezvoltate, scăderea acestor fluxuri În 1991 și 1992 apare ca un rezultat al recesiunii din aceste state. Influența deosebit de puternică a acestor corelații asupra ISD pe plan mondial se explică prin faptul că cea mai mare parte a capitalului investițional Își are originea În țările dezvoltate, la fel precum cea mai mare parte a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
statelor fn curs de dezvoltare În ansamblul ISD primite, de la 17% În perioada 1986 1990, la 26% În 1991 și 32% În 1992 (În termeni absoluți 40 miliarde dolari). Saltul s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, dar o astfel de pondere este de natură să corifere noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Fenomenul concentrării este prezent și la nivelul țărilor În curs de dezvoltare, 80% din fluxurile de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
au Înregistrat schimbări și În țările Europei Centrale și de Est, astfel În 2004 volumul de ISD atrase de țările acestei regiuni a cresut nesemnificativ pînă la cota de 2,2%, față de cota de 2% deținută În 1999-2000. Pe fondul recesiunii economice globale, anul 2001 a fost, primul an de regres al fluxurilor de investiții străine directe din ultima decadă, după recordul mondial Înregistrat cu un an Înainte. Scăderea ritmului de creștere a economiei mondiale În anul 2001 s-a datorat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
din nivelul Înregistrat În anul 2000. Aceste reduceri au fost resimțite În primul rând de către țările dezvoltate, fluxul de investiții străine directe atrase diminuîndu-se de la cota de 80% În 1999-2000 la 68% În 2001 În totalul fluxurilor mondiale de I.S.D. Recesiunea economică Înregistrată la nivel mondial, a intensificat presiunile concurențiale asupra societăților transnaționale, accentuându-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. Totodată, au crescut și fluxurile de investiții dinspre economiile care au Înregistrat ritmuri de creștere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
țările Asiei de Sud-Est (de 45,7%) și În țările Americii Latine (de 54,1%), precum și În țările Europei de Sud-Est și ale CSI-ului (de 41,7%). Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economică a intensificat presiunile 107 concurențiale asupra corporațiilor transnaționale, accentuîndu-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. În cea mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În țările Europei de Sud-Est și ale CSI-ului (de 41,7%). Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economică a intensificat presiunile 107 concurențiale asupra corporațiilor transnaționale, accentuîndu-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. În cea mai mare parte fluxurile de ISD atrase În anul 2004 este concentrat spre țările În dezvoltare, constituind
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
stagnare a gradului de transnaționalizare (cotei activității peste hotare În totalul activității companiilor) În perioada anilor 2001-2003 respectiv de la 57% la 55,8%. Această diminuare reflectă faptul că CTN s-au concentrat În special asupra piețelor locale ca rezultat al recesiunii economice mondiale din această perioadă și respectiv a recesiunii activităților lor. Înțelegerea transnaționalității ca o stare specifică a procesului de internaționalizare a firmei, existența unei multitudini de definiții ale transnaționalei, punctele de vedere atât de diverse Între specialiști, În ceea ce privește natura
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În totalul activității companiilor) În perioada anilor 2001-2003 respectiv de la 57% la 55,8%. Această diminuare reflectă faptul că CTN s-au concentrat În special asupra piețelor locale ca rezultat al recesiunii economice mondiale din această perioadă și respectiv a recesiunii activităților lor. Înțelegerea transnaționalității ca o stare specifică a procesului de internaționalizare a firmei, existența unei multitudini de definiții ale transnaționalei, punctele de vedere atât de diverse Între specialiști, În ceea ce privește natura de esență a acesteia, toate acestea permit formularea a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ar conduce la diminuarea venitului pentru firma ce are depozite la instituții bancare ce i-ar diminua valoarea care ar putea fi reinvestită; e) riscul de piață, (riscul relevant) atunci când investiția În titluri de valoare nu mai poate fi diversificată (recesiuni, inflație, variații ale ratei dobânzii ); f) riscul individual, acea formă de risc a angajării de capital Într-un singur proiect, indiferent de estimarea fluxului de numerar al acestuia și de posibilitatea intervenției firmei Toate aceste forme de risc, ca și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
unei guvernări. Oricum, electoratul va sancționa prompt orice greșeală a guvernanților, cu atât mai mult cu cât politicile promovate de aceștia Îi afectează nefavorabil. Misiunea unui guvern este cu atât mai grea pentru o țară aflată pe panta descrescătoare a recesiunii economice. 106. Stabilitatea politicii guvernului. Guvernul trebuie să fie stabil În politica pe care o promovează. Orice schimbare de optică trădează slăbiciunea acestuia În fața partenerilor săi sociali, precum și incapacitatea de a face față situației economico-sociale actuale. 107. Nivelul violențelor. Mediul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
internaționale î n g estionarea crizei financiare mondiale, precum și soluțiile oferit e ț ărilor, în vederea diminu ării efectelor produse de actuala criză globală . n măsură să provoace instabilitate la nivelul î ntr egii lumi și să spo rească riscul de recesiune la nivelul economiei mo ndiale. Ultimul capitol al lucrării debutează cu o retr osp ectivă asupra crizelor financiare (din ultimele două decenii) din pieț ele emergente și a cauzelor ce au produs aceste crize, pentru ca apoi, cerceta rea noastră să
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
reducere a costurilor tranzacționale (de exemplu, transferul veniturilor în străinătate, dezvoltarea unor relații de existența de relații conflictuale î ; apariția structurilor regionale; întărirea naționalismului; iscului războaie extinderea la scară internațională a terorismul ui și a r lor civile; posibilitatea unei recesiuni economice mondiale et c. În c iuda acestor influențe negative, au existat și numeroși fact ori care au acționat în favoarea procesului de globaliza re a economiei mondiale: dezvoltarea pieței de capital; internaționalizarea piețelor finan ciare și extinderea cooperării la nivel de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
companiile mul tin aționale au impus crea rea unor standarde privind poluarea, tehnologii le, calitatea produselor și a serviciilor, condițiile și securitatea locurilo r d e muncă, adesea, prea restrictive, e și nici la sporirea investițiilor, ci, dimpot rivă, la recesiune economică și accentuarea sărăciei. Extraordinara extindere a comunicațiilor a dete rmi nat dispariția rin gurilor bursiere, ca locuri fizice tradiționale de desfășurare a tranzacțiilor cu titluri de valoare, acestea fiind înlocuite de un sistem global, integrat pe piețe virtuale formate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
economia mondială. Analizând datele din tabelul nr. 3.1., observăm că perioada de după 1990 a fost marcată de o uriașă creștere a volu mul ui finanțării internaționale, evoluție întreruptă de crizele financiare din Asia și Rusia, în 1998, precum și de recesiunea din Statele Unite, din 2001. Începând din anul 2000, se evidențiază însă o evoluție semnificativă a titlurilor tranzacționate pe piețele financiare internaționale, volumul acestora înregistrând, până în 2006, o dublare sau chiar o triplare de la 3,1 trilioane de dolari, în 1996
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețele monetare naționale să înregistreze un profund declin. Piețele din celelalte trei țări au pierdut mai mul t de jumătate din valoarea lor - Brazilia a suferit un declin de 40 %, India, d e 5 2 % și China, de 66 %. Magnitudinea recesiunii, în cea de a doua jumătate a anului 2008, a fost mult mai severă pentru Brazilia și Rusia decât pentru China și India, ceea ce a arătat că acea cădere bruscă a prețurilor la mărfuri a afectat primele două țări mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Prețurile cresc exponențial sau scad inexplicabil de mult, bursa se prăbușește, moneda europeană atinge cotele paroxistice ale ev aluării sale, acestea fiind doar câteva dintre simptomele cele mai vizibile ale actualei crize financiare mondiale . În câteva privințe, această stare de recesiune a e conomiei se asea mănă cu alte crize apărute în ultimii douăzeci și cinci de ani, dar se și di ferențiază net de acestea. Criza curentă marche ază sfârșitul unei ere a extinderii creditelor, având dolarul ca monedă internațională de referință
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bunurilor (acțiunile și case le fiind cele mai uzuale tipuri de bunuri). Totuși, criza financiară și economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol, deoarece are ca efect angajarea economiei mondiale într-o lungă perioadă de recesiune, mult mai gravă decât cea din anii ̕30. Compararea crizei financiare actuale cu dezechi lib rele economice și financiare cele mai profunde și mai devastatoar e c are au avut loc în tre cutul recent poate părea excesivă, însă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]