4,483 matches
-
revistă apărută la București, bilunar, între 1 martie 1929 și 15 februarie 1932, sub redacția lui Vladimir Corbasca. Publicația este destinată tinerilor dornici să se familiarizeze cu „literatura scriitorilor contemporani”. Articolul Cuvânt la încheierea anului (15/1930) se vrea un rechizitoriu al „realităților morale, dacă nu imorale în care se zbate cartea”, Vladimir Corbasca deplângând aici „copleșirea sufletului de o conștiință bolnavă a vremilor”. De la numărul 1/1931 se publică separat un „Buletin al școalelor”, supliment destinat elevilor. Începând cu numărul
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
vă gândiți că un adversar periculos vă îndeamnă să folosiți această tehnică în procesul dumneavoastră de instruire; trebuie să îi găsiți punctele slabe, să demonstrați că această tehnică este cea mai nepotrivită pentru dumneavoastră. După ce veți face un astfel de „rechizitoriu” al celei mai de succes tehnici pe care o folosiți, o să vedeți că până și la aceasta veți identifica multiple aspecte pe care le puteți optimiza. 13.2.1.7. Fișa personalătc "13.2.1.7. Fișa personală" Vă propunem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucidă a propriilor trăiri (probabil, în mare proporție, cu suport autobiografic) - cadrul familial, dragostea infantilă pentru soția unui moșier și deputat, experiența „dezrădăcinării” și, paralel, a „standardizării” în școală etc. - , ca și din acelea ale prietenilor, protagonistul formulează un aspru rechizitoriu la adresa establishment-ului de după primul război mondial. Nutrind credința că pentru el și pentru congenerii săi țelul este deplina realizare intelectuală, Isaia Scurtu participă totuși, împreună cu „fratele său siamez” Jack Văraru, la disputele din sânul generației, prilej mai mult pentru
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Antiohia, i s-a adus acestuia acuzația că „a dispus încetarea folosirii psalmilor în cinstea Domnului nostru Isus Cristos, pentru că i-a considerat prea recenți și compuși de persoane cu vederi prea moderne”. însă, pe de altă parte, potrivit aceluiași rechizitoriu, episcopul eretic „punea femeile să cînte în cinstea sa, în Biserica, în ziua de Paști, niște psalmi a căror ascultare ar provoca oroare” (Eusebiu, Istoria bisericească VII, 30, 10). Din mărturia Părintelui Bisericii siriace, Efrem, aflăm despre compunerea unor imnuri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că vehementul acuzator al clasei politice a început prin a scrie povestiri științifico-fantastice și că a rămas un fidel al genului, o dovadă constituind-o chiar apariția recentului volum Omohom, subintitulat "ficțiuni speculative". Cristian Tudor Popescu nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la talk-show-urile televizate. Dincolo de binecunoscuta lui figură drăcească, există un adolescent, iar acest adolescent visează la "lumi ce nu există". El este dezamăgit de "maturi", pe care și-i
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
totalitar. Deși pe cei doi îi lega o relație de camaraderie sinceră, Ilie Chindriș ia cuvântul la ședința de excludere nu pentru a-și apăra colega, așa cum se aștepta toată lumea, ci pentru a o condamna, făcând din pledoaria sa un rechizitoriu metodic, cinic și, mai presus de toate, profund nedrept. Motivațiile reale și imaginare ale acestui demers constituie substanța monologului interior al personajului masculin care, silit să-i dea Olgăi o explicație, o invită într-o excursie la munte, pe același
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
poate să intuiască esențele literare. Criticul stabilește cadre valabile pentru un număr interminabil de conținuturi [...]. Dar un cadru valabil pentru mai multe conținuturi este, de fapt, nevalabil. Orice judecată critică este neutră, goală de sens.” Cu câteva pagini înaintea acestui rechizitoriu, I. recursese la o demonstrație ce punea, de fapt, în evidență lipsa de valabilitate a adevărurilor criticii: scrisese două cronici cu concluzii opuse la Maitreyi de Mircea Eliade. Exercițiu strălucit, în care paradoxul e implicat cu umor într-o carte
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Când au fost la mai 13 deni, 7196, fiind doamna Manda căzută la mare boală și pătimind în câteva zile, apropiatu-s-au de dânsa și ceasul morții”]), (mai rar) de nenumite surori (tonul este aspru, întrucât cuvintele sunt din „rechizitoriul” rostit de patriarhulu Nifon: „Că pre soru-ta, care o ai măritat dupre Bogdan, făr de lége, având el muiare cu lége, și o au lăsat făr de nici o vină și au luat pre soru-ta, el iaste curvariu și soru-ta ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul unic al culturii” triumfă. Capitolul prim, Alegeri, congrese, decizii hotărâtoare, trece în revistă instanțele care au definitivat configurația cazonă a vieții literare. Secvența centrală a volumului, Contestarea lui Tudor Arghezi, reconstituie un prototip de rechizitoriu și execuție comunistă, după ce identifică actele de recalcitranță publicistică ale poetului care, proaspăt încununat în 1946 cu Premiul Național pentru poezie, nu răspundea - încă - omagiilor prin cooperare și deplora îngrădirea libertății de exprimare. Tribulațiile altei ținte a „reeducării” prin „prigoană
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
cu precădere poezie și proză scurtă. Poezia, promovată generos, aparține lui Elie Măgeanu, Virgil M. Duiculescu, Ecaterinei Săndulescu, Mariei N. I. Apostolescu-Steriopol ș.a. Reține atenția și asprul glas de acuzare al preotului Mécs Ladislau la adresa vinovaților de căderea morală a tineretului (Rechizitoriu și cuvânt de apărare). În acest variat peisaj liric se disting, atât prin noblețea subiectului, cât și prin calitatea artistică a versului, cele douăzeci și șase de fragmente din poemul Horea de Aron Cotruș. Cu predilecție spre schițe și nuvele
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
celuilalt Sadoveanu, a operelor sale neperisabile. Însemnările despre Tudor Arghezi sunt nedrepte prin insistența asupra volumului de versuri 1907 și prin omiterea deceniului în care autorul Cuvintelor potrivite a fost scos din literatură. Există aici multe formulări dure, cinice, de rechizitoriu, dar și atitudini tendențioase, afirmații fără acoperire, multe date eronate, depărtarea de țară nepermițând memorialistului o documentare riguroasă. În străinătate și-a încercat condeiul și în proza propriu-zisă, în romanul Vulpea roșcată. Apărută la București, în 1996, cartea este o
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Arghezi: tejgheaua cuvintelor, Madrid, 1958; Articole de fond - „Curentul”, ianuarie-august 1944, München, 1978; Adevăruri care trebuiesc amintite, Madrid, 1980; ed. Iași, 1998; Scrisori din emigrație, îngr. Rodica Șerbănescu și Nicolae Copoiu, schiță de portret de Vasile C. Dumitrescu, București, 1992; Rechizitorii, îngr. Mihaela Constantinescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Vulpea roșcată, îngr. Vasile Iliescu și Virginia Șerbănescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Epistolar. Scrisori din exil, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001; Scrieri, I-III, îngr. și pref. Victor Frunză, București, 2001-2003
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Emil Cioran (de pildă, Pe culmile disperării, 1934). În fine, Apărarea civilizației apare pe fundalul mai vechilor dezbateri despre „criza culturii”; potrivit lui Ț., cultura ar sta în „ascendența politicului”, acesta subordonându-și-o („anexă a politicului”). Cartea are aspectul unui rechizitoriu antitotalitar, ce vizează îndeosebi ideologia comunistă în varianta ei stalinistă. Este totodată o carte-șoc și o carte-semnal de alarmă, în linia Panait Istrati - André Gide, avertizând asupra iluziilor intelectualilor occidentali cu privire la modelul sovietic. Concluzia, aforistică, a capitolului Rusia și civilizația
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
București, 2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, SPM, 1976, 296; M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
opera lui Tudor Vianu, încearcă - în analiza contribuției esteticianului - să clarifice câteva contradicții și să stabilească unele coordonate de înțelegere în epocă a „cazului Vianu”. Se afirmă că, de fapt, Tudor Vianu face, prin procesul etic al artei suprarealiste, un rechizitoriu la adresa culturii moderne aflate în „disoluție”; arta modernă îi apare „deficitară” din perspectiva imperativului etic, de unde și întoarcerea sa la clasicism. În studiul Avangarda literară. Termeni și semnificații (1972) V. precizează specificul termenilor privind „libertatea” ca opusă chiar ideii de
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
compendiile, manualele și cursurile universitare mult marcate de impasul „periodizărilor istoriei” și al recunoașterii Regatului În opera construcției naționale. Lucrurile, În privința istoriografiei constituirii Regatului, aveau să stea cu mult mai rău după 1945 și, decis, odată cu „manualul Roller” din 1947. Rechizitoriul sever făcut „soluției monarhice”, ca gir dat „alianței burghezomoșierești”, teză „cominternistă” indicând caracterul „reacționar” al instituțiilor și politicii românești, de Lucrețiu Pătrășcanu În Un veac de frământări sociale <ref id="12">12 Lucrețiu Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, București
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
din perioada de „clandestinitate”, volumele subintitulându-se Urmărirea și Ancheta. Aspectele memorialistice (întâlnirea cu Radu Tudoran, bunăoară, sau „intervenția” la Zaharia Stancu - dintre referirile strict scriitoricești) se împletesc cu episoade autobiografice tensionate, ce privesc și relatează supravegherea de către Securitate și rechizitoriul la care S.-S. a fost supus. SCRIERI: Pe urmele revoluției, București, 1991; În zodia exilului, București, 1994; La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă și în „Jurnalul literar”, București, 1996; În zodia exilului. Întrezăriri, București, 1998; Vremea încercuirii
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
of Curriculum 43 - lucrarea a avut un efect de trăsnet, lovind în „inima raționalist-logicistă” a teoriei curriculare moderniste. Eisner și Vallance au identificat „cinci paradigme aflate în conflict”: cognitivismul, tehnologismul, subiectivismul, reconstrucționismul și academismul raționalist. Tuturor le-a făcut un rechizitoriu dur. Cognitiviștii susțineau că menirea curriculumului se reduce la dezvoltarea unui repertoriu de abilități intelectuale, aplicabile oricărei probleme, din orice domeniu. Pentru ei, disciplinele de învățământ și temele de studiu sunt simple „instrumente pentru dezvoltarea intelectuală”, și nu scopuri în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întors spatele și n-am vrut să mai discut cu el. A doua zi a început procesul. În boxa acuzaților ne aflam cinci persoane. Nu-l cunoșteam decât pe un student din anul I de la Medicină, ceilalți îmi erau necunoscuți. Rechizitoriul procurorului ne-a acuzat că noi, cei de față, am alcătuit o organizație contrarevoluționară și am uneltit împotriva statului. La ultimul cuvânt, eu am spus că nu-i cunosc pe acești oameni, nu știu cine sunt și de unde sunt și deci din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și condamnată pentru rolul nefast avut asupra lor, a colegilor. Cele mai abjecte insulte și acuzații, tot felul de necuviințe despre părinți, frați și surori, despre soții și iubite. Este de-a dreptul cutremurător să asiști la un astfel de rechizitoriu și te îngrozești de ceea ce ajunge omul sub teroare. Cei care au cedat și au trecut de partea lor erau îndoctrinați, li se țineau lecții de marxism, li se vorbea despre lupta de clasă și li se cerea să dea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prestigioasă în romanul european (începând cu Colonelul Chabert al lui Balzac), nu va face însă din Ochii strigoiului o carte memorabilă, deoarece tendința de verbiaj a scriitorului îneacă totul în discursivism, cel puțin ultimele două volume fiind un soi de rechizitoriu retoric făcut epocii în numele dezideratelor anarhiste și stângiste ale celor din tranșee. Alt roman realizat în marjele acestei problematici, Războiul lui Ion Săracu (1945), e un jurnal al unei cătane de la țară în cel de-al doilea război mondial, încercând
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
distincțiile orei. În contextul anilor ‘50, e reprezentativă pentru un studiu de caz angajarea ei totală, fără conflict interior. Nici un rest din formulele literare antebelice, pentru care alții sunt „criticați” violent și penalizați în consecință. Dimpotrivă, poeta e printre oficianții rechizitoriilor (în cazul notoriu al Ninei Cassian) și o vădită jubilație a înregimentării „proletare” face din versurile publicate până în 1965 cea mai exactă ilustrare a succesivelor rețete obligatorii lansate sub umbrela realist-socialistă. Când linia partidului se revizuiește, fatalmente unele cărți îi
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
în 1988, dar publicat abia în 2000, reia, cu nuanțe kafkiene, problematica reconstruirii identității prin recursul la memorie, în contextul anamnezei (aici, cu justificare terapeutică), al obsedantei vinovății fără vină, înscrisă în codul genetic al lumii căreia R. îi alcătuiește rechizitoriul în jocurile de oglinzi ale memoriei. SCRIERI: Vara, Cluj, 1972; Prin defileu, București, 1975; Zidul în care s-a tras cu pușca, București, 1979; Uitarea și neuitarea inocenților, București, 1983; Povestiri pe o temă dată sau Pseudo-etico-panorama, București, 1987; Jocul
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
ciocoi și boieri care le sugrumă bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată de patos demonstrativ și reflecții moralizatoare, pagina seamănă mai curând cu un text jurnalistic. Alte nuvele, piesa Fără noroc, dar mai cu seamă romanele cumulează, într-un rechizitoriu vehement, cu accente melodramatice, ideile publicistei cu privire la lumea orașului, văzut ca focar de necinste și compromis, loc care distruge sau pervertește sufletul, unde orice instituție e clădită pe viciu și corupție. Ici și colo pâlpâie câteva bune intenții psihologice ori
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
dramatic, când nu apar de-a dreptul trase de păr, iar personajele, împărțite net în bune și rele, nu au consistență. Dialogul, asumat melodramatic, cu formulări prețioase, de o pompă rizibilă, se canalizează în tirade care, când nu sunt indignate rechizitorii, năzuiesc să fie pledoarii samaritene. Crima socială, scrisă în versuri împreună cu Carol Scrob, Puterea calomniei (1905), Urmările, Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]