2,918 matches
-
clar, economia și politica au un anumit grad de independență una față de cealaltă. Abilitatea de a mânui, de a folosi puterea politică este un factor propriu sferei politice. Această abilitate este dobândită prin participarea în instituții politice care încurajează și recompensează capacitatea indivizilor de a-și asuma responsabilitatea pentru colectivitățile sau interesele pe care le reprezintă (Weber, 1994, pp. 145-271). Și invers, faptul că o nouă clasă economică poate să-și facă apariția la marginea unei ordini existente reprezintă o manifestare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu sunt egali între ei, Aristotel stabilește o distincție în ceea ce privește modul de realizare a justiției: justiție comutativă (aplicabilă între indivizi egali între ei, pentru care orice schimb are aceeași valoare), justiție distributivă sau proporțională (fiecare trebuie să primească, să fie recompensat în funcție de eforturile, meritele sale) și justiție corectivă (aplicabilă în situații de inegalitate dintre indivizi, dintre indivizi și stat, care presupune intervenția unei a treia părți în procesul de schimb, realizată pe baza unor norme morale sau politice). Ideile asupra justiției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acelui aranjament (este instituită prin abstragere din realitate), iar nu prin enumerarea unor caracteristici materiale ale sistemului. Ea creează o perspectivă strict pozițională asupra sistemului. Rolul său seamănă cu cel al unui selector: fără a determina comportamentele actorilor, ea le recompensează pe unele, pedepsindu-le pe altele, prin intermediul a două mecanisme: socializarea actorilor și competiția între ei (Waltz, 1979, pp. 73-74). Structura este definită prin trei eșaloane, care primul este principiul organizator al sistemului. Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică - un domeniu „similar din punct de vedere structural” (Ibidem, p. 89) cu sistemul politic internațional, în sensul că în ambele funcționează principiul auto-ajutorării. Piața condiționează comportamentul actorilor economici, recompensând și sancționând, la rândul ei, anumite tipuri de comportamente. Într-un astfel de mediu, asumpția lui Waltz despre unități (state) este că ele vor căuta să supraviețuiască, modelându-și comportamentele în acest sens. Al doilea eșalon al structurii se referă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
profilul valoric al acesteia (Ancona, 1992). Acest lucru nu înseamnă că indivizii care nu se potrivesc cu profilul modal al organizației nu pot genera beneficii și nu pot contribui la o mai mare eficiență a organizației, mai ales dacă aceasta recompensează creativitatea și inovația (știindu-se că la nivele înalte, diversitatea facilitează mai bine inovația decât uniformitatea). Existența unor scopuri multiple pentru selecția de personal are implicații pentru compoziția grupurilor de selecție și pentru designul și realizarea procedurilor de selecție. Dacă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ierarhia organizațională asigură putere datorită poziției centrale, fiind legate de multe ale posturi și, în același timp, importante pentru realizarea sarcinilor aferente altor posturi. Pozițiile care permit controlul recompenselor și sancțiunilor sunt de asemenea, surse de putere (puterea de a recompensa, respectiv puterea de a constrânge). Puterea personală - susținută de contactele interpersonale pe care persoana le-a cultivat de-a lungul timpului și care-i permit la un moment dat să exercite influență asupra celorlalți. Acest tip de putere se bazează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației - climat de muncă agreabil, realizare personală, promovare. Liderul (stilul său) va fi acceptat de subordonați în măsura în care este perceput ca o sursă de satisfacții și va avea potențial motivațional în măsura în care satisfacția este legată de performanță/productivitate (liderul facilitează, sprijină și recompensează eficiența în activitate a subordonaților). Lider eficient este acela care armonizează obiectivele angajatului-subordonat cu obiectivele organizației. Teoria rutei spre obiectiv pornește de la presupunerea că liderii sunt suficient de flexibili pentru a-și putea schimba stilul de conducere după cum impune situația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
noile condiții apărute În timpul colectării datelor sau descoperind noi patternuri atrăgătoare În timpul etapei de analiză a datelor. În cazul unei echipe de cercetători, asemenea talente ar putea fi Înăbușite din cauza nevoii de consistență Între cercetători, Însă această disciplină va fi recompensată prin minimizarea posibilității apariției biasului. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Realizarea studiilor de caz: Colectarea dovezilortc "Realizarea studiilor de caz\: Colectarea dovezilor" Dovezile pentru studiile de caz pot veni din șase surse: documente, arhive, interviuri, observație directă, observație participativă și artefacte
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
știți foarte multe lucruri despre mine și bogățiile mele, iar ca să fiu sigură că așa este v-am trimis această cutie care are sarcini surpriză pentru voi. Cine răspunde corect când este întrebat și lucrează ordonat în centre va fi recompensat la sfarsitul activităților. Așa că, dragi copii, să trecem la treabă! 100 Mult noroc! Aștept numai rezultate bune de la voi! La revedere, copii!” Prin intermediul acestei scrisori din partea Zânei Toamnă voi realiza captarea atenției pentru desfășurarea activității de la Domeniul Limba și Comunicare
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
noile posibilități profesionale, puterea politică, serviciul public și sistemul național de Învățământ indicau toate că folosirea fluentă a limbii franceze și legăturile cu Parisul asigurau Înaintarea pe scara socială și a reușitei materiale. Era o simplificare care promitea să Îi recompenseze pe cei care se supuneau logicii ei și să Îi sancționeze pe cei care nu făceau acest lucru. Centralizarea căilor de transport Centralizarea lingvistică ce a Început o dată cu impunerea francezei pariziene ca standard oficial a fost copiată atunci când s-a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
selector, ins) nu poate fi v)zut), examinat) sau observat) cum funcționeaz), în sensul în care înțelegem c) funcționeaz) ficatul sau taxele pe venit. Piețele economice liber constituite și structurile internațional-politice sunt selectori, ins) nu sunt agenți. Întrucât structurile selecteaz) recompensând unele comportamente și sancționându-le pe altele, rezultatele nu pot fi deduse din intenții și comportamente. E vorba aici de logică elementar), pe care toat) lumea o înțelege. Ceea ce nu e atât de simplu este s) se precizeze ce anume
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
apostolul Pavel a acceptat funcția statului și a respectat autoritatea acestuia, iar apostolul Petru i-a îndemnat pe creștini să se supună „stăpânirii omenești“, deoarece aceasta era trimisă de Dumnezeu să observe respectarea legii, sancționându-i pe cei răi și recompensându-i pe cei buni1. Ion Bria nu face decât să izoleze o experiență istorică concretă, ca cea a Mântuitorului Hristos, a lui Pavel sau a lui Petru, pe care mai apoi o generalizează, universalizând-o ca definiție a puterii politice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național-Țărănesc „nu mai rămăsese decât cu numele - declara liderul noii grupări. Rostul lui social fusese cu totul neglijat... Prin afluxul de legionari, care căutau să se salveze, partidul amenința să devină o citadelă fascistă“125. Liderul noului partid a fost recompensat, ca și Mihail Ralea, cu un post de ministru, la cooperație, însă formațiunea condusă de Anton Alexandrescu nu a avut nici pe departe baza socială și influența politică a Partidului Național țărănesc rămas sub direcția lui Iuliu Maniu și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Direcția a III-a din departamentul intern al Securității care au convenit asupra unui plan de acțiune, ce purta numele de cod „Dunărea“, prin care cele două compartimente aduceau servicii întreprinderilor și Ministerului Comerțului Exterior. Activitatea urma a fi recompensată prin deschiderea unui cont la Banca Română de Comerț Exterior pe seama Departamentului Securității Statului. Acest comision oferit ofițerilor de Securitate, ce aveau în derulare contracte, a fost fixat inițial la un procent de până la 1,5 din valoarea acestora. • Neagu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să fie în permanență în contact cu populația locală, pentru a-i studia mai îndeaproape trăsăturile specifice ale caracterului, portul, tradițiile“18. Arestat la 17 ianuarie 1826 din cauza decembriștilor, I. Liprandi a fost eliberat după o lună de zile, fiind recompensat pentru neplăcerile ce i-au fost provocate. În 1827 el a revenit în Moldova, de unde a condus o rețea de informatori, cu ramificații largi în Balcani și în Austria. La cererea lui P. D. Kiseleff, a alcătuit memoriul Cu privire la mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numeroasă? Beneficiul economic direct al creșterii copiilor se scurge în principal către acest segment populațional (pensionarii). Persoanele ce cresc copii - nu e vorba de instituții cu salariați - primesc din partea societății un beneficiu economic direct foarte mic. Este oare creșterea copiilor recompensată altfel pentru a acoperi costurile? Sau există un factor înnăscut care determină reproducerea indiferent de dificultăți? Și autorii citați adaugă: „Este plauzibil (dar nu dovedit) că un asemenea factor ar putea exista. Dacă este așa, el trebuie să fie foarte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cei doi autori (Cooper și Scher, 1994) arată că el apare numai în anumite condiții, dintre care mai operante sunt următoarele: subiectul percepe libertatea de a rămâne în disonanță sau nu; crede că este responsabil pentru consecințele deciziei sale; vede recompensa ca fiind meritată, și nu ca pe o mită. Alte studii arată că disonanța și nevoia de reducere a ei se activează mai mult când consecințele comportamentale sunt negative sau sunt anticipate ca atare (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face cu o serie de jucării, printre care și păpușa respectivă. Cei ce au asistat la un comportament agresiv din partea adultului s-au comportat și ei agresiv. Mai mult, s-a observat că agresivitatea a crescut atunci când: modelul a fost recompensat; modelul a fost de același sex cu respectivul copil; modelul a avut înainte legături intense cu copilul (prieten de familie, învățător etc.). Astfel încât, chiar dacă nu sunt educați expres în a fi agresivi - în multe culturi acest lucru se întâmplă -, copiii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că violența post-război este mai ridicată în țările care au suferit mari pierderi de vieți omenești și, de asemenea, în cele care au ieșit victorioase. Pentru situația din urmă, o explicație ar fi aceea că angajarea colectivă în violență și recompensa față de un atare comportament furnizează cetățenilor puternice mesaje încurajatoare privind valoarea instrumentală a violenței (Archer și Gartner, 1984). Ideea că o serie de particularități ale macrocontextelor socioculturale sunt responsabile de diferențele marcante în rata omuciderilor sau a altor acte antisociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
proști spunându-le că sunt inteligenți”). În esență, ei au luat trei grupe de studenți cărora le-au dat o sarcină provocativă spre rezolvare. În momentul în care toate cele trei grupe au rezolvat cu succes respectiva sarcină, le-au recompensat diferit, studenților din prima grupă spunându-le că îi recompensează pentru inteligența lor, celor din a doua grupă pentru efortul depus, iar celor din ultima (care a fost și grupa de control) pentru performanța obținută. Apoi cercetătorii au urmărit dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
luat trei grupe de studenți cărora le-au dat o sarcină provocativă spre rezolvare. În momentul în care toate cele trei grupe au rezolvat cu succes respectiva sarcină, le-au recompensat diferit, studenților din prima grupă spunându-le că îi recompensează pentru inteligența lor, celor din a doua grupă pentru efortul depus, iar celor din ultima (care a fost și grupa de control) pentru performanța obținută. Apoi cercetătorii au urmărit dacă primele două grupe evoluează diferit. Pentru început, după succesul obținut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmărit dacă primele două grupe evoluează diferit. Pentru început, după succesul obținut i-au întrebat pe toți dacă preferă să rezolve în continuare sarcini noi, provocative ori sarcini asemănătoare cu cea deja încununată cu o reușită. Grupa celor care fuseseră recompensați pentru inteligență a tins să aleagă sarcini mai puțin provocative decât grupa celor recompensați pentru efortul depus (explicația este simplă: cei din prima grupă au decis că decât să învețe ceva nou, dar să existe riscul să nu găsească soluțiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întrebat pe toți dacă preferă să rezolve în continuare sarcini noi, provocative ori sarcini asemănătoare cu cea deja încununată cu o reușită. Grupa celor care fuseseră recompensați pentru inteligență a tins să aleagă sarcini mai puțin provocative decât grupa celor recompensați pentru efortul depus (explicația este simplă: cei din prima grupă au decis că decât să învețe ceva nou, dar să existe riscul să nu găsească soluțiile și să pară proști, mai bine rezolvă sarcinile al căror algoritm îl știu deja
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cercetătorii le-au oferit studenților un nou set de probleme spre rezolvare, dintre care una mult mai grea decât celelalte. S-a urmărit cât de mult afectează dificultatea problemei plăcerea celor două grupe de a lucra. Astfel, studenții care fuseseră recompensați pentru inteligența lor au pierdut plăcerea de a lucra odată ce au întâlnit dificultatea problemei în cauză; prin contrast, studenții care fuseseră recompensați pentru efortul depus nu au arătat nici un declin al acestei satisfacții de a rezolva probleme. Mai mult decât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmărit cât de mult afectează dificultatea problemei plăcerea celor două grupe de a lucra. Astfel, studenții care fuseseră recompensați pentru inteligența lor au pierdut plăcerea de a lucra odată ce au întâlnit dificultatea problemei în cauză; prin contrast, studenții care fuseseră recompensați pentru efortul depus nu au arătat nici un declin al acestei satisfacții de a rezolva probleme. Mai mult decât atât, performanța cursanților din prima grupă a scăzut dramatic. Explicația? Cei recompensați pentru inteligență se vedeau pe ei înșiși de această dată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]