3,297 matches
-
răspundă iubirii lui Dumnezeu cu iubire, i se opune lui și îl tratează ca pe un rival (...). Cu toată această transgresiune din partea omului, Dumnezeu rămâne fidel iubirii sale”. Acest lucru îl va afirma în mod constant și confesorul în celebrarea reconcilierii sacramentale, mai ales în momentul când va fi implicat în mod concret într-un raport dialogic cu penitentul, în fața căruia, el este chemat să mărturisească milostivirea divină. 2. Celebrarea sacramentului reconcilierii și dialogul dintre penitent și confesor Dacă, pe de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va afirma în mod constant și confesorul în celebrarea reconcilierii sacramentale, mai ales în momentul când va fi implicat în mod concret într-un raport dialogic cu penitentul, în fața căruia, el este chemat să mărturisească milostivirea divină. 2. Celebrarea sacramentului reconcilierii și dialogul dintre penitent și confesor Dacă, pe de o parte, sacramentul reconcilierii este întâlnirea mântuitoare între Dumnezeu și om, pe de altă parte, celebrarea acestui moment are loc prin întâlnirea concretă a cel puțin două persoane: confesorul și penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în momentul când va fi implicat în mod concret într-un raport dialogic cu penitentul, în fața căruia, el este chemat să mărturisească milostivirea divină. 2. Celebrarea sacramentului reconcilierii și dialogul dintre penitent și confesor Dacă, pe de o parte, sacramentul reconcilierii este întâlnirea mântuitoare între Dumnezeu și om, pe de altă parte, celebrarea acestui moment are loc prin întâlnirea concretă a cel puțin două persoane: confesorul și penitentul. Ambii au rolul de concelebranți ai sacramentului, fapt ce presupune un respect și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nega influența propriei subiectivități a confesorului. Acest lucru face ca dialogul penitențial să apară ca un „dialog între două subiectivități”, a penitentului și a confesorului. În acest sens, confesorul va fi ajutat de conștiința că, pe tot parcursul celebrării sacramentului reconcilierii, nu este el protagonistul, ci însuși Dumnezeu. Cu toate că „dimensiunea umană a preotului, cu calitățile și cu defectele sale (...), are o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”, prezența Duhului Sfânt face ca întreg procesul dialogic să fie condus
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
află în fața sa în acel moment” și în fața căruia trebuie să devină din nou un canal prin care Dumnezeu își comunică iubirea sa. În orice sacrament preotul celebrant este un canal al lui Dumnezeu, însă, spre deosebire de celelalte sacramente, în sacramentul reconcilierii, procesul dialogic denotă un caracter mult mai creativ, nefiind legat doar de ritual. Prin aceasta, confesorului i se recunoaște un mod original de intervenție maieutică. El nu este chemat să fie în acest dialog doar maestru de morală, ci și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
importanți în derularea procesului dialogic, care este construit pe baza unui limbaj atât verbal, cât și nonverbal. Din acest punct de vedere, dacă mărturisirea păcatelor apelează la un capital de semne, care reprezintă expresivitatea umană, atunci refuzarea apropierii de sacramentul reconcilierii este privită ca un indiciu al crizei pe care omul o trăiește față de propria imagine și expresivitate. În această situație, dialogul dintre confesor și penitent ar risca să nu mai fie considerat un lucru necesar, ci doar un element decorativ
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care omul o trăiește față de propria imagine și expresivitate. În această situație, dialogul dintre confesor și penitent ar risca să nu mai fie considerat un lucru necesar, ci doar un element decorativ și opțional. 2.2 Necesitatea dialogului în sacramentul reconcilierii Dialogul în sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este motivat de doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de propria imagine și expresivitate. În această situație, dialogul dintre confesor și penitent ar risca să nu mai fie considerat un lucru necesar, ci doar un element decorativ și opțional. 2.2 Necesitatea dialogului în sacramentul reconcilierii Dialogul în sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este motivat de doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor spre sfințire. Papa Ioan
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
colocviu personal, unic, cu Dumnezeu, prin intermediul slujitorului consacrat”. Prin urmare, confesorul „nu poate să tacă”, pentru că nu are voie să țină doar pentru sine vestea cea bună a iertării și a mântuirii pe care Cristos o oferă omului. Atâta timp cât celebrarea reconcilierii sacramentale are menirea de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simplă a dezlegării de păcate (care este cea mai importantă). El lasă să se vadă că are nevoie adesea și de un dialog, adică de primirea unui eventual ajutor spiritual, pe care confesorul i l-ar putea oferi în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale. Dacă dialogul este orientat spre transformarea interioară a penitentului, atunci se deschide și posibilitatea ca penitentul să primească o educație morală și chiar o educație la credință, fapt pentru care procesul dialogic îmbracă un caracter pedagogic sau educativ. Conștiința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
particulare. Întâlnind conștiințele concrete ale penitenților și observând că fiecare este diferită de cealaltă și fiecare prezintă o nuanță de subiectivism propriu, confesorul va trebui să abordeze situația fiecăreia în mod individualizat, dar în baza învățăturii Magisteriului Bisericii. În cadrul sacramentului reconcilierii, dialogul dintre confesor și penitent nu este fix, automatic, ci interactiv și ajutător. El este un „dialog deschis, care comportă din partea ambilor protagoniști elemente de creativitate și de unicitate irepetabilă”. Penitentul vorbește într-un mod personalizat despre păcatele sale, în timp ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului. Va trebui să evalueze și să garanteze că penitentul are atitudinile unei adevărate logici creștine. Acest rol se asimilează în timp printr-o pregătire la nivelul mai multor dimensiuni spiritual-umane. Pentru ca un confesor să celebreze cum se cuvine sacramentul reconcilierii, viața lui întreagă trebuie să fie în comuniune cu Dumnezeu. Înainte de a avea intenția de a asculta mărturisirile penitenților, confesorul trebuie să se afle într-o unire intimă cu Duhul Sfânt. El este cel care îl va călăuzi pe confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestui oficiu foarte delicat”. Rolul confesorului nu poate fi împlinit în mod corespunzător dacă, înaintea celebrării, nu se deschide și se pune sub ascultarea Duhului Sfânt, pe care îl invocă, pentru ca să acționeze apoi cu lumina Sa pe tot parcursul celebrării reconcilierii sacramentale. După terminarea celebrării, fidelitatea față de rolul de confesor este manifestată de aceeași dorință de rugăciune, pe care simte să o facă în semn de recunoștință pentru tot ceea ce Dumnezeu a făcut prin el, ca instrument și martor al harului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul este însă cunoscut confesorului, mai ales datorită unei legături spirituale sau sacramentale între cei doi, dialogul sacramental este mai ușor de realizat și poate fi perceput de către penitent ca fiindu-i în mod real mai util. Pregătirea în vederea primirii reconcilierii sacramentale este un alt rol al penitentului. El se va ruga și își va împlini cu responsabilitate momentul de cercetare a cugetului, favorizând trezirea unei căințe adevărate și decizia unei propuneri adecvate. Recunoscându-se atât confesorului, cât și penitentului rolul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al penitentului. El se va ruga și își va împlini cu responsabilitate momentul de cercetare a cugetului, favorizând trezirea unei căințe adevărate și decizia unei propuneri adecvate. Recunoscându-se atât confesorului, cât și penitentului rolul specific fiecăruia, dialogul din cadrul sacramentului reconcilierii devine mai eficient, fiecare fiind chemat să fie fidel identității sale. Dialogul însă este eficient, în măsura în care se respectă și anumite criterii necesare. 2.5 Condiții pentru ca un dialog să fie eficient Dialogul reconcilierii sacramentale nu poate fi „oricum”. În funcție de derularea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului rolul specific fiecăruia, dialogul din cadrul sacramentului reconcilierii devine mai eficient, fiecare fiind chemat să fie fidel identității sale. Dialogul însă este eficient, în măsura în care se respectă și anumite criterii necesare. 2.5 Condiții pentru ca un dialog să fie eficient Dialogul reconcilierii sacramentale nu poate fi „oricum”. În funcție de derularea sa, el poate fi eficient sau eronat. Dacă este neglijat sau folosit inadecvat de confesor, dialogul riscă să aducă în sufletul penitentului ori o stare grea de umilință nepotrivită, ori un simț incorect
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
om este orientat de aceste două dimensiuni. Pe același model se formează și structura fundamentală a dinamicii vieții creștine, iar forma de celebrare a sacramentului propusă de Ritualul Penitenței urmărește aceeași logică și aceeași dinamică. Fiind fidel acestui model, sacramentul reconcilierii realizează, într-un moment precis, o analiză a raportului realizat între inițiativa lui Dumnezeu, sintetizată de cuvântul său, și răspunsul omului, reprezentat de viața sa. În celebrarea sacramentului, confesorul întâlnește diferiți penitenți, care au nevoie nu doar de iertarea de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își reprezinte și să exprime cât mai fidel ceea ce se întâmplă în viața sa spirituală, să înțeleagă schimbările care au loc și să își dorească cu fermitate înnoirea interioară. Recunoscând acest vocabular, diferiți autori identifică o bogăție de cuvinte specifice reconcilierii sacramentale, care se pot clasifica în mai multe categorii, astfel:a) vocabular „de călătorie”: „drum”, „călătorie”, „întoarcere acasă”, „bun venit”, „reîntâlnire”, „repornire”, „începerea unui altfel de drum”, „a privi înainte”, „curaj de a porni pe un nou drum”, etc., b
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul se poate asigura, prin dialog, că penitentul este conștient de însuși actul sacramental pe care îl celebrează. Îl va ajuta, dacă este cazul, să conștientizeze valoarea unui astfel de moment, precum și aspectul liturgic al acestuia. Penitentul trebuie să privească reconcilierea ca pe un dar al lui Dumnezeu, iar penitența ca pe un gest al Bisericii și implicit al omului. Cine se gândește doar la ceea ce trebuie făcut pentru a evita păcatul de moarte, arată că are „o mentalitate de sclav
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului în raport cu cuvântul lui Dumnezeu. Este necesar însă ca, prin acest dialog, să nu se divagheze, prin modalitate și tematică, spre zone în care se poate greși. 2.7 Pericole ale unui dialog greșit Există riscul ca în celebrarea sacramentului reconcilierii, între penitent și confesor să se deruleze un dialog incorect, pentru că atât confesorul, cât și penitentul se pot folosi în mod greșit de el. Uneori, acest lucru se întâmplă conștient, alteori, inconștient; uneori, este intenționat, alteori, din ignoranță. Depinde de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialog, între confesor și penitent să se desfășoare doar o simplă conversație sau o discuție generică, cu o anumită încărcătură și împărtășire afectivă, ignorându-se oferirea unui ajutor spiritual, specific sacramentului. Un alt pericol este acela de a aborda sacramentul reconcilierii doar prin prisma-concepțiilor psihologice, considerându-se că este un moment în care se satisfac diferite nevoi afective sau de detensionare pe care le-ar avea penitentul. Aceasta atacă în mod direct scopul reconcilierii sacramentale; se crede că numai datorită „colocvialității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pericol este acela de a aborda sacramentul reconcilierii doar prin prisma-concepțiilor psihologice, considerându-se că este un moment în care se satisfac diferite nevoi afective sau de detensionare pe care le-ar avea penitentul. Aceasta atacă în mod direct scopul reconcilierii sacramentale; se crede că numai datorită „colocvialității” sacramentului, este importantă spovada și nu pentru adevărata sa semnificație. Ea este adesea considerată „bună” doar dacă penitentul găsește în persoana confesorului un sprijin intimist și sentimental, lucru ce este, evident, eronat. Prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
exagerat, răceala, generalizarea, așteptările nepotrivite, atitudinea de plictiseală, care pot crea în penitent sentimentul că este tratat ca un „număr”, ca un obiect, nemaifiind convins de autenticitatea mesajului primit prin dialog; - oboseala reală a confesorului, care poate face ca momentul reconcilierii să nu fie trăit cu implicarea cuvenită din partea sa, sau a penitentului; - atitudinea dură, care poate naște în sufletul penitentului o teamă de a-și deschide sufletul și de a-și mărturisi păcatele înaintea confesorului; - blândețea excesivă și greșită, nefondată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deschide sufletul și de a-și mărturisi păcatele înaintea confesorului; - blândețea excesivă și greșită, nefondată pe învățăturile lui Cristos, ci pe teama de a nu „supăra” penitentul, care face să se creeze în inima penitentului o concepție greșită despre sacramentul reconcilierii, fiind tentat de un anumit grad de permisivitate față de indicațiile morale pe care preotul i le-ar oferi; - permisiunea ca penitentul să vorbească despre orice și oricum în momentul mărturisirii, care poate induce în mod fals ideea unei psihoterapii. Deși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Duhului Sfânt, cel care mișcă inimile și inspiră gândurile, atât ale penitentului cât și ale confesorului, dar care respectă libertatea amândurora. Un lucru particular, care poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]