3,419 matches
-
prin respectarea unui sistem de paradigme și principii deosebit de actuale, totuși intervine evoluția, deci nevoia de schimbare, după o anumită perioadă de implementare a unui model alternativ într-un anume context, după analize critice ale determinărilor, ale evoluției apare nevoia reconsiderării și operării unor schimbări, fie prin inovare, fie prin rezolvarea problemelor, fie prin dezvoltare, pentru a nu se adânci criza de funcționare eficientă. R.M. Niculescu (2000b, pp. 177-187) inserează câteva forme ale procesului de schimbare aplicabile și aici: prin substituirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și aici: prin substituirea rapidă a unor elemente, prin modificarea cauzată de introducerea unor noi aspecte în contextul dat, prin tulburarea procesului stabilit cu măsuri care au efecte negative, prin restructurare cu modificări la nivelul sistemului, prin schimbare valorică cu reconsiderarea unor idei fundamentale în conceperea și realizarea curriculumului. Practic, aceste schimbări, sub o formă sau alta, sunt reale, sunt solicitate și se produc când condițiile sunt cele mai favorabile evoluției pozitive, dar sunt recunoscute ca fiind eficiente cele care se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alegere a celei optime. • Prin analiză a abaterilor, a problemelor potențiale cu influențe negative, construirea arborelui decizional. Prin simulare, joc de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltări ale aplicării unor metode didactice sau educative, • programe ale lecțiilor incluse în unitatea de învățare, • instrumente și puncte de sprijin pentru diferențiere, • situații pentru colaborare, • sarcini aplicative construcționiste, • utilizarea multimedia etc. Constatăm că astfel se extinde aici, de fapt, reconsiderarea definirii rolului contextului pedagogic în învățarea constructivistă, ca fiind cadrul care asigură condițiile desfășurării ei optime, a precizării oportunităților, care îi facilitează declanșarea și menținerea ca instruire centrată pe educat. Adică se verifică rolul său pentru învățarea autentică pe situații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construite pe competențe, pe integrarea celor învățate raportate la practica reală. Concret, aceste dezbateri sau formulări de ipoteze supuse verificării prin amplificarea și diversificarea cercetărilor tematice nu au reflectat decât evoluția problematicii evaluării. Și chiar vocabularul evaluării a fost supus reconsiderării (Scallon, 2004, pp. 12-13), precum: înlocuirea "măsurării" cu termenul sensibil nuanțat "evaluarea, ca apreciere, judecare, reflecție, critică", reprezentând trecerea de la criteriul cantității la cel al calității. Noile deplasări de sensuri reflectă schimbări în conceperea și practicarea ei, căci urmăresc acum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
timp și mai complexă, strategică. • Nu este doar formă de evaluare, ci și o altă fațetă a modului de a în Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă văța sau mai exact de a concepe o regularizare a proceselor învățării, în timpul desfășurării lor, prin reconsiderarea relației evaluare-intervenție în prevenirea eșecului, în micșorarea influenței diferitelor restricții, în îmbunătățirea deciziilor tactice. Astfel nu se schimbă esența instruirii și nici modul de control, de evaluare finală, ci se completează, se previn surprize ale celuilalt mod clasic de evaluare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asupra necesității: • reinterpretării autorității educatorului, • a luării în considerare a manifestării educaților în activitate, • a rolului climatului din clasă, • a cunoașterii și îndepărtării stărilor și conduitelor negative rezultate, • a prevenirii diferitelor stări conflictuale, • a promovării metodelor de învățare constructivistă, • a reconsiderării stilului educatorului ca urmare a efectelor asupra educaților, • a utilizării feedbackului, • a accentuării pregătirii acestora pentru adaptarea și integrarea socio-morală, nu numai pentru dezvoltarea cognitiv-intelectuală. În plan pedagogic, dincolo de exagerările nondirectiviste, cu tentă mai ales de terapeutică psihosocială, autoritatea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ce metodologie, dacă și cum trece spre conceptualizare sau rămâne la dezvoltarea calitativă a practicii. Aceasta s-a conturat ca o paradigmă de actualitate, o alternativă la cercetarea și experiența lor tradițională, nu numai în sens postmodernist, dar deosebit de utilă reconsiderării activității educaționale. Scopul este de a găsi și alte moduri de abordare decât cea pozitivistă, de tip empiric-formal, strict experimental. Admițând marea varietate a situațiilor educative, poate admite explicarea de tip probabilistic mai mult decât cea cauzală a faptelor practice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
criză care devine depresiune, dar și o perioadă de prosperitate durabilă pot schimba valorile. Natura lansează provocări, deoarece se epuizează o formă de energie sau o tendință climatică se inversează. Creșterea nivelului de educație al populației, informația mai abundentă favorizează reconsiderarea valorilor. Influențele culturale care vin din exterior pot incita oamenii să îi imite pe străini, sau le pot sugera că anumite instituții, cutume, moduri de a gândi care le aparțin sunt nepotrivite. Pluralismul pune față în față mai multe sisteme
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Ca subramuri ale domeniului economic al agriculturii, cinegetica si salmonicultura au Înregistrat importante progrese În ultimele decenii, fermele de creștere și exploatare a acestor specii fiind tot mai numeroase. Creșterea consumului de zooproduse cinegetice și salmonicole a condus la o reconsiderare față de acest domeniu. Cererea din ce În ce mai mare față de astfel de produse face ca În etapele următoare majoritatea țărilor cu rezerve cinegetice și salmonicole să-și canalizeze eforturile spre obținerea unor producții cât mai ridicate, diversificarea produselor și Îmbunătățirea calității acestora, În
Faună cinegetică şi salmonicolă by Elena Popescu-Micloşanu,Romulus Gruia () [Corola-publishinghouse/Science/1285_a_2380]
-
genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic ce urmează pe parcursul capitolului al treilea, are ca punct de pornire o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia ideea existenței unei continuități teoretice temporale, istorice, diferențiată în fapt de accentele interpretative. Vom încerca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identității sunt captive într-o încercare sisifică de a răspunde fără echivoc la problema: este identitatea moștenită, esențială și perenă sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Discuția teoretică ce urmează are ca prim pas o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia ideea existenței unei continuități teoretice temporale, istorice, diferențiată în fapt de accentele interpretative. Vom încerca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
odată cu schimbările de generații. Rochon (1998:54 ) vorbește despre trei tipuri de schimbări valorice: a) convertiri de valori 10, adică înlocuirea unor valori culturale existente cu noi idei pe aceeași temă, dar care le contrazic pe cele vechi de exemplu reconsiderarea armelor nucleare ca mijloace de declanșare a unor războaie, mai degrabă decât de prevenire a lor, duce la ideea că sporirea arsenalului nuclear înseamnă creșterea securității, ci reducerea ei; b) creare de valori 11, ceea ce înseamnă dezvoltarea de noi idei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau de design au condus către introducerea în semiotica socială a unui nou sistem semiotic, si anume multimodalitatea (Fairclough 1992; Fairclough și Wodak 1997; Kress și Van Leeuwen 1990, 1996; Van Leeuwen 1999, 2005; Van Leeuwen și Jewitt 2000). O reconsiderare a peisajului semiotic era necesară datorită factorilor culturali și sociali (Kress, Van Leeuwen 2006: 34). Intensificarea diversității lingvistice și culturale în interiorul granițelor aceluiași stat a condus către multiculturalism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, avântul tehnologic și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a românismului robust care nu ne poate părăsi niciodată. S-au întrunit la Iași ca să citească, să cânte, să expună, per sona lități culturale nu numai din România prezentă dar ș i di n Bucovina, Basarabia, Banatul sârbesc etc. O reconsiderare a celor 9O de ani de la împlinirea idealului de unire de la 1918, o aniversare, o sp eranță? C.A. - Adevărat, la Salon au fost invitați, într-o bună tradiție a acestuia, nu numai academicieni, universitari, scriitori, editori, publiciști, bibliotecari, ci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
e len, basarab, maghiar etc.) și a multor altor denumiri (gospodar, J upit er, Zeus, Roma, Moldova, București, Iași, Ardeal etc.) reconstituie imaginea unui substrat viguros, parte componentă a antichității euroafro asiatice a omenirii. I.N.O.: Cartea dv. este dedicată reconsiderării imaginii științifice a lui Eminescu, minimalizat și chiar desființat ca om de știință tocmai datorită vederilor sale realiste asupra istoriei limbii și poporului român. M.L.: După cum am și spus, iar cititorii parcurgând-o, vor adânci afirmațiile studiului meu, sunt si
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]