2,014 matches
-
cu modul de selecție a pacienților la care se practică rezecția, existând centre unde se practică o chirurgie mai agresivă. Atunci când sunt respectate criteriile Milano incidența recidivelor se reduce la 10-15% la 5 ani [105-107]. Sediile cele mai frecvente ale recurențelor sunt ficatul, plămânul, osul, glandele suprarenale, peritoneul, limfoganglionii, pielea si sistemul nervos central. Recurențele precoce se corelează cu o reducere marcată a supraviețuirii, acești pacienți neputând beneficia de un tratament eficient. Recidivele hepatice apar precoce și au un prognostic rezervat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
se practică o chirurgie mai agresivă. Atunci când sunt respectate criteriile Milano incidența recidivelor se reduce la 10-15% la 5 ani [105-107]. Sediile cele mai frecvente ale recurențelor sunt ficatul, plămânul, osul, glandele suprarenale, peritoneul, limfoganglionii, pielea si sistemul nervos central. Recurențele precoce se corelează cu o reducere marcată a supraviețuirii, acești pacienți neputând beneficia de un tratament eficient. Recidivele hepatice apar precoce și au un prognostic rezervat, spre deosebire de recidivele pulmonare sau cele cutanate, care apar tardiv și pot fi tratate. Un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
beneficiat de bypass infrainghinal pentru salvarea membrului a arătat că doar 14% dintre pacienți au avut rezultate chirurgicale „ideale”, definite ca o operație necomplicată, cu ameliorarea simptomelor pe termen lung, menținerea unui status funcțional adecvat, vindecare necomplicată a plăgilor, absența recurențelor sau a operațiilor repetate (Szilagy și colaboratorii, citat de 4). Mai mult decât atât, un alt raport a constatat că doar un număr mic de pacienți (5,6%) au atins un rezultat ideal după bypass infrainghinal pentru salvarea membrului. Definiția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ineficient. Aproximativ 5% din pacienții diagnosticat cu sindrom de apertură toracică superioară necesită tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical constă în înlăturarea completă a coastei I sau a coastei cervicale. Nu este recomandată scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este apreciată de acestea. Accesul se realizează printre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit după fizioterapie și tratament antialgic. Un procent de 1,6% acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se impune reevaluare: radiografie, examen neurologic, viteză de conducere nervoasă, angiografie/angioRM, mielografie RM cervicală. În prezența VCN scăzute recurența simptomatologiei se datorează unui segment osos restant post-rezecție sau unei fibroze excesive postoperatorii cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
care se remit după fizioterapie și tratament antialgic. Un procent de 1,6% acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se impune reevaluare: radiografie, examen neurologic, viteză de conducere nervoasă, angiografie/angioRM, mielografie RM cervicală. În prezența VCN scăzute recurența simptomatologiei se datorează unui segment osos restant post-rezecție sau unei fibroze excesive postoperatorii cu cicatrici masive perinervoase. Pseudorecurența se poate datora: rezecției coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
ineficient. Aproximativ 5% din pacienții diagnosticat cu sindrom de apertură toracică superioară necesită tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical constă în înlăturarea completă a coastei I sau a coastei cervicale. Nu este recomandată scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este apreciată de acestea. Accesul se realizează printre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit după fizioterapie și tratament antialgic. Un procent de 1,6% acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se impune reevaluare: radiografie, examen neurologic, viteză de conducere nervoasă, angiografie/angioRM, mielografie RM cervicală. În prezența VCN scăzute recurența simptomatologiei se datorează unui segment osos restant post-rezecție sau unei fibroze excesive postoperatorii cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
care se remit după fizioterapie și tratament antialgic. Un procent de 1,6% acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se impune reevaluare: radiografie, examen neurologic, viteză de conducere nervoasă, angiografie/angioRM, mielografie RM cervicală. În prezența VCN scăzute recurența simptomatologiei se datorează unui segment osos restant post-rezecție sau unei fibroze excesive postoperatorii cu cicatrici masive perinervoase. Pseudorecurența se poate datora: rezecției coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
îngustare abruptă, dar asimetrică a ductului biliar sunt întâlnite mai frecvent în cazul colangiocarcinomului, spre deosebire de stenozele benigne care sunt de obicei scurte, cu margini nete, determinând îngustare abruptă, dar simetrică a ductului biliar [42] (fig. 162). RĂSPUNSUL TERAPEUTIC ȘI DETECTAREA RECURENȚELOR COLANGIOCARCINOMUL INTRAHEPATIC Pentru acest tip tumoral opțiunile terapeutice depind de extensia tumorală și de criteriile de rezecabilitate stabilite imagistic și sunt reprezentate de rezecția chirurgicală, transplantul hepatic (în cazuri selecționate), chemoembolizare transarterială, ablația prin radiofrecvență, chimioterapie, radioterapie [25]. Aspectul RM
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
INTRAHEPATIC Pentru acest tip tumoral opțiunile terapeutice depind de extensia tumorală și de criteriile de rezecabilitate stabilite imagistic și sunt reprezentate de rezecția chirurgicală, transplantul hepatic (în cazuri selecționate), chemoembolizare transarterială, ablația prin radiofrecvență, chimioterapie, radioterapie [25]. Aspectul RM al recurenței tumorale la marginea de rezecție chirurgicală sau postchimioterapie este similar cu cel al tumorii inițiale. Criteriile RECIST sunt folosite cel mai frecvent pentru evaluarea răspunsului la tratament [25]. Protocolul imagistic recomandat postchirurgical este o evaluare imagistică prin RM dacă este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
și hiposemnal T2) [46-48]. În faza inițială nodulul tratat are dimensiuni mai mari decât tumora inițială. Ulterior, în cazul răspunsului la tratament nodulul scade în dimensiuni [46]. O creștere în dimensiuni a nodulului tratat poate indica prezența hemoragiei intratumorale sau recurența tumorală [47,48]. Examinarea RM cu contrast detectează în cazul recurențelor după radiofrecvență (RFA) și chemoembolizare transarterială (TACE) hipercaptare nodulară și/sau hipercaptare periferică neregulată [46-48]. Protocolul recomandat este o evaluare imagistică (preferabil RM) la 1 lună după RFA/TACE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
mai mari decât tumora inițială. Ulterior, în cazul răspunsului la tratament nodulul scade în dimensiuni [46]. O creștere în dimensiuni a nodulului tratat poate indica prezența hemoragiei intratumorale sau recurența tumorală [47,48]. Examinarea RM cu contrast detectează în cazul recurențelor după radiofrecvență (RFA) și chemoembolizare transarterială (TACE) hipercaptare nodulară și/sau hipercaptare periferică neregulată [46-48]. Protocolul recomandat este o evaluare imagistică (preferabil RM) la 1 lună după RFA/TACE, apoi de trei ori/an în primul an, două-trei ori/an
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
criteriile RECIST [25]. COLANGIOCARCINOMUL EXTRAHEPATIC Pentru acest tip tumoral opțiunile terapeutice în funcție de extensia tumorală și criteriile de rezecabilitate sunt reprezentate de rezecție chirurgicala (opțiune curativă), chimioterapie și radioterapie (fig. 163). Ca și în celelalte tipuri de colangiocarcinoame aspectul imagistic al recurenței tumorale la marginea de rezecție chirurgicală este similar cu cel al tumorii inițiale. Detecția obstrucției anastomozei bilio-digestive (evaluată cu ajutorul secvențelor de CPRM și contrastului specific hepatocitar), infiltrarea cu aspect tisular la marginea de rezecție chirurgicală, îngustarea abruptă a ductului biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
tumorii inițiale. Detecția obstrucției anastomozei bilio-digestive (evaluată cu ajutorul secvențelor de CPRM și contrastului specific hepatocitar), infiltrarea cu aspect tisular la marginea de rezecție chirurgicală, îngustarea abruptă a ductului biliar restant sau un defect de umplere intraductal sunt aspecte suspecte de recurență tumorală. Raportul RM trebuie să precizeze atât evidența bolii reziduale cât și eventualele complicații postterapeutice. Protocolul imagistic recomandat postchirurgical este o evaluare imagistică (preferabil RM) de trei ori/an în primul an, de două-trei ori/an în al doilea an
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
magnetice cu agenți hepatocelulari este statistic semnificativ superioară computer tomografiei, iar sensibilitatea detecției metastazelor hepatice, indiferent de punctul de plecare, este de 96,9% comparativ cu sensibilitatea computer tomografiei care este de 78,7% [21]. EVALUAREA RĂSPUNSULUI TERAPEUTIC ȘI DETECTAREA RECURENȚELOR Post-terapeutic, urmărirea pacienților cu neoplasm de veziculă biliară se poate face prin examinări ecografice, CT sau RM. Datorită contrastului tisular superior oricărei alte metode imagistice și datorită acurateții diagnostice mari în detectarea invaziei tumorale, a evaluării arborelui biliar și a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
făcute folosind aceeași metodă imagistică, același protocol și, în mod ideal, imaginile să fie interpretate de același medic radiolog. După rezecția chirurgicală, este recomandată monitorizarea imagistică de trei ori pe an timp de 2 ani, apoi la 6 luni [7]. Recurența tumorală are aspectul unui nodul sau al unei mase tumorale la marginile de rezecție chirurgicală sau la nivelul cicatricilor postoperatorii. Recurența tumorală trebuie diferențiată de aspectul postoperator normal al ficatului lezat la marginea de rezecție chirurgicală, care apare ca o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
chirurgicală, este recomandată monitorizarea imagistică de trei ori pe an timp de 2 ani, apoi la 6 luni [7]. Recurența tumorală are aspectul unui nodul sau al unei mase tumorale la marginile de rezecție chirurgicală sau la nivelul cicatricilor postoperatorii. Recurența tumorală trebuie diferențiată de aspectul postoperator normal al ficatului lezat la marginea de rezecție chirurgicală, care apare ca o arie în hipersemnal T2, hipercaptantă precoce, izocaptantă față de ficatul indemn pe achizițiile tardive și care va regresa în primele 6 luni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
rezecție chirurgicală, care apare ca o arie în hipersemnal T2, hipercaptantă precoce, izocaptantă față de ficatul indemn pe achizițiile tardive și care va regresa în primele 6 luni postoperator [7]. Evoluția terapeutică poate fi monitorizată prin rezonanță magnetică pe baza volumului recurenței și a modificărilor de structură. În cazul metastazelor hepatice evaluarea răspunsului la tratament (chimioterapie, ablație, radioterapie) se face folosind criteriile RECIST [7]. În cazul terapiilor antiangiogenetice, criteriul dimensional este înlocuit cu aprecierea gradului de necrozare al țesutului tumoral [7]. Gradul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
de pancreas sunt limitate, date fiind agresiunea crescută a bolii și diagnosticul tardiv [5]. Cu toate acestea, PET-CT poate schimba semnificativ managementul pacienților cu cancer de pancreas, prevenind laparotomia nenecesară (50% pentru diagnosticul diferențial, 36% pentru stadializare și 53% pentru recurență) [6]. DETECȚIA ȘI DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL TUMORILOR PANCREATICE Sensibilitatea examinării PET/CT în diagnosticul adenocarcinoamelor pancreatice este de 67-97%, iar specificitatea de 61-97% [7-12]. Aceste performanțe nu sunt superioare ecografiei, CT (tabelul 128) sau IRM datorită hipoxiei intratumorale, dar și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
diferitele sisteme de stadializare ale CCI, importanța obținerii unei rezecții R0 este general acceptată [4], iar o margine chirurgicală pozitivă, chiar microscopic, se asociază cu un prognostic prost [4,5,8,25,39-44]. Impactul statusului marginii de rezecție asupra ratei recurenței sau cea a supraviețuirii rămâne un subiect controversat. Valoarea acestui factor ca predictor independent al supraviețuirii a fost susținut de unele studii [7, 25, 35, 40, 42, 43, 45,46] și contestat de altele [7,11,30,47-53]. Într-un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
4,7,28,47,54] se analizează un lot de 74 de rezecții hepatice pentru CCI, dintre care 80% au fost R0, iar 20% au avut o margine de rezecție mai mare de 10 mm. Se raportează o rată a recurenței de 70% din cazuri dintre care cele cu margini pozitive sau margini negative mici - între 1 și 10 mm - nu au avut mai multe recurențe hepatice și nici o distribuție diferită a acestora (hepatice versus extrahepatice) comparativ cu cazurile cu margine
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
avut o margine de rezecție mai mare de 10 mm. Se raportează o rată a recurenței de 70% din cazuri dintre care cele cu margini pozitive sau margini negative mici - între 1 și 10 mm - nu au avut mai multe recurențe hepatice și nici o distribuție diferită a acestora (hepatice versus extrahepatice) comparativ cu cazurile cu margine mare - peste 10 mm. Pentru interpretarea acestor date autorul ia în calcul acțiunea vaporizatoare a disecției ultrasonice utilizate, cu efect în profunzime de până la 5
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
acestor date autorul ia în calcul acțiunea vaporizatoare a disecției ultrasonice utilizate, cu efect în profunzime de până la 5 mm de suprafața de rezecție, dar concluzionează că statusul marginii de rezecție nu este un predictor semnificativ statistic pentru rata de recurență sau supraviețuire. Chiar dacă datele din literatură nu au reușit până în prezent să certifice beneficiile considerabile ale obținerii unei margini de rezecție negative, totuși, majoritatea autorilor susțin ideea că aceasta trebuie sa fie ținta oricărei rezecții cu intenție curativă [4,7
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
50% și 0% pentru pacienți cu stadii N0, respectiv 1-2 ganglioni și mai mult de 3 ganglioni. Aceste rezultate sugerează că, deși diseminarea ganglionară este asociată în general cu un prognostic nefavorabil, se poate aștepta îmbunătățirea acestuia, în sensul scăderii recurenței ganglionare locoregionale [4,30] și unei supraviețuiri semnificativ mai bune, printr-o rezecție agresivă ce include limfodisecție în cazuri selecționate în care sampling-ul intraoperator confirmă absența N+ dincolo de stațiile regionale. În cazurile cu diseminare limfatică extensivă sau când se asociază
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]