12,341 matches
-
așa am rămas, când a fost pensionat un coleg de mult pensionabil și am revenit la situația din 1971. Schimbările la revista Steaua au fost întotdeauna lente, ardelenești, după deliberări prelungite, amânări și pertractări. Nu au rezistat, după Revoluție, în redacție, mai mult de câteva luni, nici Marta Petreu, nici Alexandru Vlad. Nu s-au adaptat stilului condescendent și tipicului revistei. A plecat, după 1990, și Mircea Ghițulescu, după ce Eugen Uricaru lăsa și el Steaua, pentru Luceafărul. A venit o ființă
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
1973, Uricaru și Poantă au cerut să nu fiu "redus" din schemă. Bineînțeles că utilitatea tehnicianului, simțul său practic covârșeau (cu asupra de măsură) utilitatea poetului și corectorului care eram. Nu am nici un resentiment, nutresc recunoștință pentru că, lucrând într-o redacție, am reușit să-mi scriu, cât mi-a fost dat, cărțile. Dar am trăit și trăiesc, alături de cei care au mai rămas la Steaua, Aurel Rău, Ruxandra Cesereanu, T. Tihan, sentimentul că oricând revista poate fi desființată, socotită nerentabilă, inutilă
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
singuri, m-ar dușmăni, luând partea "jupânului", habar neavând că suntem frați, vitregi, da' frați!... Să vă povestesc scena. Magnific, cu forța și umorul lui colosal, vorba aceea avea s-o arunce, prin șaizeci-șaptezeci, Fănuș Neagu, aflându-ne amândoi în redacția Gazetei literare. Pe ușa albă, frumos lucrată, a redacției din Ana Ipătescu, tocmai intra "cu mersul lui mărunt de curvă" - cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
că suntem frați, vitregi, da' frați!... Să vă povestesc scena. Magnific, cu forța și umorul lui colosal, vorba aceea avea s-o arunce, prin șaizeci-șaptezeci, Fănuș Neagu, aflându-ne amândoi în redacția Gazetei literare. Pe ușa albă, frumos lucrată, a redacției din Ana Ipătescu, tocmai intra "cu mersul lui mărunt de curvă" - cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate, ci pe tonul voios, hazliu, al privitorului de pe ulița
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
a păstrării secretului, ci dorința de a păstra până în ultima clipă caracterul de surpriză al listei, așa cum se face și în alte țări. Surpriza a fost însă cu totul alta. Chiar a doua zi, într-un ziar din București (în redacția căruia lucrează - printr-o coincidență, bineînțeles, nesemnificativă - nevasta unuia dintre membrii juriului), a apărut lista integrală a premiilor. Ca să nu mai vorbim de faptul că în alte ziare, în alte zile, s-au reprodus fragmente - interpretate tendențios - din discuțiile în
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
lui serie, între anii 1938-1945, Curentul literar (1939-1941) și România literară (1939-1940). Despre aceasta din urmă ne vom ocupa în articolul de față. Cel puțin trei reviste au purtat acest nume în perioada interbelică: România literară (1930) de la Aiud, în redacția poetului și, mai ales, cărturarului Ovidiu Hulea (1893-1952), secretar de redacție fiind Emil Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea și o redacție la Arad. A doua apariție a fost România literară (1932-1934) în redacția lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la București și
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
1939-1940). Despre aceasta din urmă ne vom ocupa în articolul de față. Cel puțin trei reviste au purtat acest nume în perioada interbelică: România literară (1930) de la Aiud, în redacția poetului și, mai ales, cărturarului Ovidiu Hulea (1893-1952), secretar de redacție fiind Emil Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea și o redacție la Arad. A doua apariție a fost România literară (1932-1934) în redacția lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la București și a treia (1939-1940) condusă de către Cezar Petrescu (1892-1961) el fiind și
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de față. Cel puțin trei reviste au purtat acest nume în perioada interbelică: România literară (1930) de la Aiud, în redacția poetului și, mai ales, cărturarului Ovidiu Hulea (1893-1952), secretar de redacție fiind Emil Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea și o redacție la Arad. A doua apariție a fost România literară (1932-1934) în redacția lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la București și a treia (1939-1940) condusă de către Cezar Petrescu (1892-1961) el fiind și directorul ziarului bucureștean România. O bibliografie a revistelor România literară
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
interbelică: România literară (1930) de la Aiud, în redacția poetului și, mai ales, cărturarului Ovidiu Hulea (1893-1952), secretar de redacție fiind Emil Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea și o redacție la Arad. A doua apariție a fost România literară (1932-1934) în redacția lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la București și a treia (1939-1940) condusă de către Cezar Petrescu (1892-1961) el fiind și directorul ziarului bucureștean România. O bibliografie a revistelor România literară a publicat Const. Ciuchindel în anul 1981. se imprima la București la
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
amîndouă revistele. Astfel George Fonea a publicat poezia Orașul amintirilor, care în realitate era Iașul, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) publicase cinci poeme în România literară, apoi, la fel, Aurel Marin și Const. Pârlea (1917-1985). În general acești poeți satisfăceau amîndouă redacțiile. Pe de altă parte G. Călinescu îi publica pe unii la rubrica Primii pași, cum a fost cazul cu Petru Sfetca (1919-1987) iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat Primăvara literară în Banat. Acești tineri băteau atunci
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
atunci la porțile poeziei, care uneori li se deschideau cu multă ușurință. G. Călinescu îi publica pe acești poeți tineri cu condiția să semneze și texte critice de o clară orientare literară. Lui Const. Pârlea i se răspunde la Poșta redacției: "Dar toți adonicii (cei de la revista Adonis) sînt rugați să dea și colaborarea ideologică". Polemica dintre cele două reviste s-a purtat constant, pe întreg anul 1939, mai cu seamă în cadrul rubricii Prostologhicon din Jurnalul literar, redactată de chiar G.
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este îndreptată împotriva seriei din 1938-1939 a Universului literar, amintindu-se redacției că această serie, deși condusă de către tineri, între alții de către Victor Popescu și Const. Fântâneru, nu a reușit să promoveze un scriitor valoros așa cum s-a întîmplat cu seriile mai vechi ale revistei din vremea conducerii lui Perpessicius sau Camil
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
nu poate fi tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta redacției prezentată în sumarul revistei România literară a avut un rol însemnat pentru statornicia publicației. Chiar în articolul-program, Cuvinte pentru încă un drum se afirmă legătura cu trecutul, dar și cu sprijinirea tinerelor talente, cărora li se răspundea clar: "Ne-am
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
care mă captivau, chiar dacă nu-i împărtășeam opiniile vehement negative despre Camil Petrescu și dramaturgia sa. Opinii, de altminteri, răspicat afirmate în Rampa sau în Facla lui Ion Vinea, unde N. Carandino fusese destui ani nu numai secretarul general de redacție, ci factotumul efectiv, scriind, adesea, cînd - ca de obicei - directorul era de negăsit, chiar editorialul directorului. Iar Facla era o gazetă știut democratică, cu largi simpatii printre intelectualii democrați ai vremii. Mi-aduc aminte că am fost aleși, împreună, într-
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
pe Șerban Cioculescu, am fost primul (și aproape singurul) publicist român care și-a amintit că împlinește 70 de ani și am dat un articol în acest sens la Luceafărul, unde colaboram și unde mi-a fost primit cu greutate, redacția (Virgil Teodorescu, S. Damian, Georgeta Horodincă) opinînd că nu merită o pagină de revistă "un tîmpit ca ăsta"". A se reține picanta informație memorialistică! Mai delicată apare chestiunea propunerii ("doleanței", "rugăminții") ce ne-a făcut-o dl Alexandru George ca să
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
săi șefi adjuncți, în persoana lui Bogdan Chireac. Externistul ADEVĂRULUI a luat parte la o emisiune a PROTV în care era prezentată familia Năstase, premierul, în intimitatea ei. Nefericitul Chireac a fost taxat din acest motiv, findcă ar fi introdus redacția ziarului în intimitatea familiei Năstase. Cu alte cuvinte, pentru că ar fi semnalizat astfel că ziarul ADEVĂRUL a devenit o publicație de casă a premierului. Dar dacă asta a simțit externistul, nu era mai bine ca redacția ziarului său să-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
findcă ar fi introdus redacția ziarului în intimitatea familiei Năstase. Cu alte cuvinte, pentru că ar fi semnalizat astfel că ziarul ADEVĂRUL a devenit o publicație de casă a premierului. Dar dacă asta a simțit externistul, nu era mai bine ca redacția ziarului său să-i fi dat binecuvîntarea și preavizul de concediere? * Postul de televiziune PRO TV a invitat lumea la petrecerea Revelionului libertății, mizînd pe participarea celor care au de gînd să călătorească în țările Uniunii Europene. A doua zi, redactorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
Z. Ornea Nota redacției. Inaugurăm Anul Caragiale cu acest articol, ultimul, din păcate, pe care Z. O. ni l-a încredințat. Rubrica i-a supraviețuit autorului cu șase săptămîni. Caz unic, după cît știm, care arată seriozitatea regretatului nostru colaborator. Comentînd săptămînile trecute integrala
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
dorul de parvenire socială a eroinei. Ajunsă la București, unde contactul cu orientul neserios și murdar o face să-l urască având uneori accente antipatriotice ce o vor face să intre în conflict cu lumea bucureșteană... frecventează des bibliotecile, teatrele, redacțiile unde se înfățișează cu mici lucrări literare, povești pentru copii pe care îi iubește enorm. E drama ei. Nu va avea niciodată vreun copil. E și unul din motivele dezechilibrului ei de mai târziu. Totul avea să înceapă într-o
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
atît de îndrăgostit de viață (un anume gen de viață din care nu trebuie să lipsească mătușile, prietenii, mai ales cei de condei, Kafka, Tolstoi, Dostoievski, Balzac, Malraux, dar și Marin Preda, Labiș și Sonata op. 111 de Beethoven, plus redacțiile, plus iubirile, plus...) reproduce în una din cărțile lui intitulată, nu întîmplător ,,Sonatine", următorul citat dintr-un autor mai degrabă necunoscut: ,,Absența unei boli psihonevrotice e probabil un semn de sănătate, dar nu unul de viață." Înclin și eu să
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
atît de bolnăvicios, atît de imprevizibil. (Astăzi ce o să mai găsesc? Iar tuse, iar temperatură, iar dureri de stomac? Și oare mîine va fugi iar de la școală plîngînd că l-au bătut derbedeii din clasă?) Mă însoțea în drumul spre redacție (iar ședințe fără de sfîrșit, iar predici și sarcini, iar critici sumbre și amenințări voalate) ca și la înapoierea acasă (nu cumva m-a căutat iar tipul de la Securitate?), sau, mai recent, înainte de a înfrunta oștile de mici bezmetici care îmi
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
evocă pe criticul ieșean al ,,Vieții românești", uitat, pe nedrept, de mai toate publicațiile culturale. Cenaclul de Luni Mozaicul de la Craiova (nr. 9-10) consacră un spațiu amplu dezbaterii ideii de generație. Puncte de vedere interesante, diverse, contradictorii. Bună inițiativă a redacției: generația este un concept care părea perimat, la un moment dat, ca și periodizarea ori altele, dar pe care postmodernismul le readuce în forță. O emoționantă și sclipitoare evocare semnează, la acest capitol I.B. Lefter. Textul datat 1985, se referă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
actual ocupat de România în șirul candidatelor la Uniunea Europeană. Eu n-aș fi ales niciodată acest titlu, din cauza implicitelor judecăți morale cuprinse în el. Dar poate e bine să reamintesc cititorului că așa cum eu nu pot controla titlurile date în redacția "NYRB", la fel nici editorii nu au nici un drept să intervină în ceea ce scriu. D.R.P.: Șirul comentariilor asupra articolului dumneavoastră cuprinde reacții publicate atât în ziare obișnuite, cât și în reviste prestigioase; cam la zece articole, abia dacă două sau
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
leu datorie la nimeni. R.: Alte surse? N.M.: înainte de toate, Uniunea Scriitorilor, care ne alocă 4 milioane pentru colaborări și 1/3 din cheltuielile de tipar (în jur de 20 de milioane lunar), suportînd în plus cheltuielile legate de sediul redacției etc. Ministerul ne-a alocat între 1996 și 2000, 140 de milioane de lei anual, la care se adăuga echivalentul a 800 de abonamente pentru bibliotecile județene. În 2001, noua politică a MCC ne-a lăsat cu cei 140 de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
constați însă existența unei emfaze sufocate de drepturilor individului - și în același timp ineficiența acestui individ ca ipoteză chiar pentru analiști. Insul ireductibil, neasimilabil, nu a devenit încă temei suficient pentru fapte; el nu are încă bun de tipar prin redacții pentru a simți, gândi și hotărî de unul singur. Ceea ce trece drept analiză rămâne cel mai adesea doar o colecție de ticuri obsesionale și de denegări. Analistul deturnează invariabil gestul public de la sentiment: într-această direcție minor perversă a crescut
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]