15,728 matches
-
principiul egalității în drepturi. ... 7. De asemenea, se arată că din expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017 nu rezultă care este rațiunea excluderii specialiștilor IT și a informaticienilor șefi din grila de salarizare specifică specialiștilor, iar din modalitatea de redactare a dispozițiilor legii nu se poate determina cu certitudine care sunt consecințele aplicării legii, în cazul specialiștilor IT și al informaticienilor șefi, ceea ce contravine principiului securității juridice și exigențelor de previzibilitate și claritate care trebuie să caracterizeze actele normative
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
2), și anume organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege, respectiv instanța judecătorească, în celelalte cazuri. ... 6. Referitor la redactarea textelor menționate, se invocă avizul negativ al Consiliului Legislativ, în care se reține că art. 39^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, supus intervenției legislative, are în vedere o situație de înlocuire a amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesuluiverbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege; ... b) de către instanța judecătorească, în celelalte cazuri. ... ... 44. Dispozițiile art. 39^1 din același capitol, în actuala redactare, prevăd o procedură specială ce se circumscrie fazei de executare a sancțiunii contravenționale, de înlocuire a amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, în situația neachitării amenzii în termen de 30 de zile de la
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
un caz inițiativa este aceea a contravenientului [art. 39^1 alin. (1) în actuala redactare], iar în celălalt, inițiativa este a organului de specialitate al unității administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) [art. 9 alin. (3) în actuala redactare]. Este o distincție constatată și în jurisprudența Curții Constituționale, unde se reține că „legiuitorul, stabilind că instanța poate să înlocuiască, în faza de executare, sancțiunea amenzii cu cea de obligare la prestarea unei activități în folosul comunității, a reglementat o
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
drept în materie penală nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii la cazurile deduse judecății, ci de a oferi o interpretare a normelor legale, acolo unde aceasta se impune ca urmare a modului lor de redactare și a existenței unor interpretări diferite a acestora. În cauza care a generat prezenta sesizare se observă că instanța de trimitere, fără a semnala dificultăți de interpretare a dispozițiilor supuse dezlegării, mai degrabă a urmărit de la Înalta Curte de
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, din perspectiva art. 7 al Convenției europene a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legea este considerată ca fiind previzibilă atunci când justițiabilul poate să cunoască, din redactarea dispoziției relevante, care sunt faptele care îi angajează răspunderea penală și ce pedeapsă riscă pentru acțiunea săvârșită. Or, conducătorul auto, presupus a fi implicat într-un accident rutier, cunoaște legislația rutieră, condiție obligatorie pentru dobândirea dreptului de a conduce autovehicule
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
un regim discriminatoriu între persoanele care au construit cu respectarea autorizației de construire și cele care au edificat de la bun început fără respectarea prevederilor autorizației sau chiar fără existența ei. ... 6. Deși incidența textului criticat este incertă în această redactare față de situația litigioasă din speță, autorii excepției motivează pe larg legătura acesteia cu soluționarea cauzei, în sensul că „din cauza impreciziei și a lipsei clarității termenilor folosiți, instanța de judecată nu ar putea pronunța o hotărâre legală și temeinică
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
și afectând, astfel, posibilitatea realizării dreptul de proprietate pretins. (...) Cât privește rezonabilitatea termenului, Curtea subliniază că aceasta nu mai poate fi susținută în condițiile prorogării succesive, pentru a doua oară, prin intervenții legislative intempestive ale Guvernului, a termenului care, în redactarea originară a Legii nr. 165/2013, era fixat pentru 1 ianuarie 2016. (...) ... ... 126. Examinând considerentele acestei decizii, nu se identifică nicio statuare care să constituie un argument relevant sau pertinent în ceea ce privește inadmisibilitatea unei acțiuni prin care titularul cererii
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
formulate de autorii excepției, Curtea reține că, pentru a determina contravenientul să achite în mod grabnic sancțiunea pecuniară, legiuitorul a instituit o măsură de favoare prin reglementarea cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care, în redactarea ei inițială, prevedea că persoana sancționată putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
386 din 13 mai 2020. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării menționate, întrucât continuă să își producă efecte juridice în cauză. ... 17. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (5) în componentele sale
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
concluzionează cu privire la neconstituționalitatea normelor de drept după cum urmează: Legea nr. 161/2003 nu este incidentă față de infracțiunea de care este acuzat autorul, fiind eludată noțiunea de „infracțiune informatică“, în cauză echipamentul fiind folosit doar ca instrument de redactare a documentelor presupus falsificate; obiectivele percheziției informatice sunt identice cu obiectivele percheziției domiciliare; deși prin referatul cu propunere de autorizare a efectuării percheziției domiciliare se face referire la „identificarea aparaturii prin care s-au falsificat documentele și obținerea de probe
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "pretențiile părții civile", cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 579 din 15 iunie 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
nr. 332 din 1 aprilie 2021. Cu toate acestea, având în vedere că instanța de contencios constituțional a fost sesizată înainte de aceste modificări, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia apreciază ca fiind neconstituțională sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Astfel, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021. Textul criticat are următorul conținut: „În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005, este neconstituțională. Prin această decizie, Curtea a reținut, în esență, că, din perspectiva aplicării cauzei de reducere a pedepsei, reglementată de Legea nr. 241/2005, există o diferență
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 3.462/84/2017 al Tribunalului Sălaj - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Decizia se
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ^1 A se vedea, de exemplu, M. Nicolae, Recursul în interesul legii și dezlegarea, în prealabil, a unei chestiuni de drept noi de către Înalta Curte de Casație și Justiție în lumina noului Cod de procedură civilă, în
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
sancțiunii disciplinare, aceasta nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. ... 21. Cât privește art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, așa cum rezultă din redactarea sa („Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.“), acesta nu face decât să dea expresie textului constituțional al art. 21, care consacră liberul acces la justiție. Ca urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia textul
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a), în ceea ce privește trimiterea la art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, astfel că acestea urmează să fie supuse controlului de constituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: – Art. 5 alin. (2) lit. d): „Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: [...] d) măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;“ ... – Art. 65 lit.
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
evident că, dacă se contractează un credit ipotecar/imobiliar, se obține dreptul de proprietate asupra acelei locuințe, astfel încât nu pot fi îndeplinite condițiile de acordare a compensației pentru chirie, deoarece ele impun inexistența unui drept de proprietate. Astfel, tehnica de redactare este deficitară, deoarece condițiile de acordare a compensației se exclud reciproc. Astfel, se lasă la latitudinea organelor de aplicare posibilitatea abuzivă de a decide cine beneficiază de compensația pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată, iar în majoritatea
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, în interpretarea dată prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, astfel cum au fost interpretate
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017. Textul de lege criticat avea, la data ridicării excepției, următoarea redactare: „(2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea consideră că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu în dosarele nr. 9.221/2/2017 și nr. 4.359/2/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, în interpretarea dată prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]