7,010 matches
-
pe care le pot produce și a celor pe care le pot atrage din restul societății. Ceea ce este imposibil în condițiile în care societatea este divizată în civilizații distincte, cu forme de organizare socială distinctă, unite doar prin intermediul mecanismelor de redistribuire ținute în funcțiune de o administrație centrală puternică. În treacăt, merită pomenit faptul că celebra rezistență la modernizare a administrației românești - atât de mult invocată de organismele internaționale însărcinate cu supravegherea proceselor de aderare europeană ale României și de politicienii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziției - nu se întemeiază pe vreo nostalgie specială pentru centralismul comunist a funcționarilor români, ci, în primul rând, pe această nevoie politică și economică (esențială pentru actuala formă de organizare socială a țării) de a menține în funcțiune mecanismele de redistribuire a resurselor într-o relație ierarhizată politic între elita „europeană” a societății românești și restul populației. Ca urmare, în acest moment, societatea românească îndeplinește toate condițiile necesare pentru ca integrarea în regiunea dezvoltată a Europei Occidentale să se facă doar parțial
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a Uniunii Europene. Într-o asemenea variantă, România se organizează în trei civilizații distincte, unite între ele printr-o practică politico-administrativă puternic centralizată (în care instituții precum armata și biserica joacă un rol esențial) și printr-un sistem național de redistribuire care asigură faptul că zonele cel mai puțin dezvoltate - cea rurală, cea a urbanului de mici dimensiuni și cea a urbanului din estul țării - finanțează zonele urbane de integrare europeană. Mai merită menționat aici faptul că, spre deosebire de prima variantă - căreia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proprii. În condițiile în care mai trebuie să finanțeze și integrarea elitei, șansele ca acestea să se dezvolte în timp, recuperând decalajul față de elita deja integrată, sunt nule. Speranța că elita europenizată va „radia” dezvoltare prin intermediul modelelor culturale și al redistribuirii propriilor venituri către arii mai largi de activitate și de viață decât cele proprii nu se confirmă. Circuitele financiare și de consum ale elitei sunt minim orientate către acea parte a piețelor care ar putea absorbi bani pentru civilizațiile subdezvoltate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
multe ori costurile construcțiilor realizate. Un asemenea proces de asigurare a pieței interne pentru industria socialistă existentă nu permitea nici un fel de piață, adică de alegere din partea tocmai a unităților productive, intrate într-un cerc vicios. Căci așa cum beneficiau de pe urma redistribuirii administrative al produselor de calitate îndoielnică și de un nivel tehnologic inferior pe care le puteau produc, având în felul acesta o piață asigurată, unitățile productive erau, la rândul lor, dezavantajate de obligația de a accepta, drept condiții ale propriei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
domnitorului. În toate aceste societăți, în care statul redistribuia producția după criterii strict politice - rangul nobiliar sau rangul administrativ - consacrate prin intermediul ierarhiei proprietăților și demnităților, s-a dezvoltat în paralel o economie distinctă, în care instituția redistribuitoare este piața, iar redistribuirea se face după criteriul, net diferit de cel instituit politic, al avuției exprimate în bani. Până la urmă, această economie de piață a subminat economia dominantă și a ajuns să-i ia locul, transformând cu această ocazie și vechea societate feudală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în bani. Până la urmă, această economie de piață a subminat economia dominantă și a ajuns să-i ia locul, transformând cu această ocazie și vechea societate feudală în una capitalistă. Dar și în societatea capitalistă funcționează mai multe sisteme de redistribuire în același timp. Piața este instituția care domină redistribuirea în economie și societate. Dar, în paralel cu ea, statul și comunitățile locale mențin în funcțiune un al doilea sistem de redistribuire, care nu mai are aceleași reguli cu ale pieței
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
subminat economia dominantă și a ajuns să-i ia locul, transformând cu această ocazie și vechea societate feudală în una capitalistă. Dar și în societatea capitalistă funcționează mai multe sisteme de redistribuire în același timp. Piața este instituția care domină redistribuirea în economie și societate. Dar, în paralel cu ea, statul și comunitățile locale mențin în funcțiune un al doilea sistem de redistribuire, care nu mai are aceleași reguli cu ale pieței, în care prețurile sunt stabilite administrativ - de exemplu în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și în societatea capitalistă funcționează mai multe sisteme de redistribuire în același timp. Piața este instituția care domină redistribuirea în economie și societate. Dar, în paralel cu ea, statul și comunitățile locale mențin în funcțiune un al doilea sistem de redistribuire, care nu mai are aceleași reguli cu ale pieței, în care prețurile sunt stabilite administrativ - de exemplu în transportul public, investițiile nu se fac în funcție de rata profitului la capitalul investit, de pildă în educație, în autostrăzi sau în monumentele publice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
singurul. Căci unitățile economice ale societății capitaliste sunt dublate de un sistem de unități denumite „ale societății civile” care, prin definiție, sunt organizații „non-profit”, adică se sustrag regulilor de distribuție ce funcționează pe piață. Și deși aceste sisteme secundare de redistribuire a rezultatelor economiei nu au acces decât la o parte minoritară din resursele societății, ele încep să ocupe un loc din ce în ce mai important în ocuparea forței de muncă, proces evident în ocuparea unui personal tot mai numeros în ceea ce poartă numele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și la presiuni pentru o restrângere a volumului de resurse redistribuit în favoarea pieței. În aceeași situație se găsea și comunismul în a doua parte a existenței sale, cea a comunismului deja industrializat, doar că atunci piața reprezenta sistemul secundar de redistribuire și nu cel principal. Ca și în alte societăți, piața eroda sau modifica relațiile și ierarhiile stabilite prin intermediul sistemului de distribuție dominant, dar nu a reprezentat niciodată o amenințare serioasă la adresa acestuia. Tot astfel, nu a reprezentat-o, vreme de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Singurul răspuns care se poate da acestei critici este că obiectivul analizei de față nu a fost acela de a construi un model exhaustiv al societății comuniste, ci un model al relațiilor dintre elitele care defineau și controlau sistemele de redistribuire din societate. Căci aceste elite au fost principalii actori ai procesului care ne interesează aici, și anume tranziția postcomunistă. Elitele au definit, influențat, controlat sau deformat politicile tranziției care urmează. Majoritatea populației mai degrabă le-a suportat și, ceea ce este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un soi de capitalism popular generalizat. Întâlnim acum a doua trăsătură culturală importantă a acestei culturi - separarea bogăției de muncă. Concepția cotidiană, construită pe evidențele experienței cotidiene, consacra o realitate - bogăția în postcomunism nu provine din rezultatele muncii, ci din redistribuirile efectuate pe orice altă cale. Cea mai importantă dintre ele era redistribuirea după criterii politice a avuției și veniturilor publice - dar cea mai mare parte a populației nu avea acces la această sursă de îmbogățire. A doua sursă importantă o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
importantă a acestei culturi - separarea bogăției de muncă. Concepția cotidiană, construită pe evidențele experienței cotidiene, consacra o realitate - bogăția în postcomunism nu provine din rezultatele muncii, ci din redistribuirile efectuate pe orice altă cale. Cea mai importantă dintre ele era redistribuirea după criterii politice a avuției și veniturilor publice - dar cea mai mare parte a populației nu avea acces la această sursă de îmbogățire. A doua sursă importantă o reprezenta speculația, ilustrată, în lipsa oricărei experiențe modelate de o piață de capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de peste un deceniu, românul mediu s-a comportat ca și cum banii ar fi existat asemenea unei resurse naturale, independent de orice activitate, dar mai ales independent de activitățile productive, tot ce trebuia făcut fiind descoperirea unei metode de colectare a lor. Redistribuirile banilor publici pe scară largă, de care ne vom ocupa mai târziu, și, ocazional, pătrunderile de capital străin pe piața românească întăreau această convingere. Ea, însă, era adevărată într-o singură privință: singurii bani care „pluteau” pe piață și puteau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
factorul politic să cedeze și procesul de achiziționare a SIF-urilor să devină o realitate din ce în ce mai legală. SIF-urile au dat naștere dacă nu primilor mari capitaliști români, cel puțin primilor manageri de mare capital românesc și au influențat masiv redistribuirile de capital și privatizarea în România. Cel puțin teoretic, ele funcționau cu bani privați - drepturile financiare ale milioanelor de acționari asupra economiei românești -, dar, dacă ținem cont de faptul că aceștia proveneau din redistribuirea avuției naționale, putem să-i considerăm
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capital românesc și au influențat masiv redistribuirile de capital și privatizarea în România. Cel puțin teoretic, ele funcționau cu bani privați - drepturile financiare ale milioanelor de acționari asupra economiei românești -, dar, dacă ținem cont de faptul că aceștia proveneau din redistribuirea avuției naționale, putem să-i considerăm (cel puțin parțial) ca fiind, de fapt, bani publici alocați populației, dar menținuți în gestiunea managerilor SIF-urilor. Indiferent de speculațiile asupra naturii banilor din SIF-uri, funcționarea lor a fost în mare măsură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oficial, dar se estimează că peste 200.000 de mici investitori și-au pierdut o bună parte din economiile personale cu această ocazie. Noutatea FNI nu a reprezentat-o modul în care a funcționat și s-a prăbușit, ci dimensiunile redistribuirilor care au avut loc prin intermediul său. Expertiza contabilă comandată de Ministerul Public a evaluat pierderile provocate de FNI la peste 130 milioane $, o sumă mare pentru economia românească și, mai ales, pentru sectorul privat al acesteia. Dar, ea nu este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
continuare stardard, atât pentru băncile înființate cu capital străin, cât și pentru cele înființate cu capital românesc. Cazul Credit Bank este interesant nu numai pentru că este primul faliment bancar românesc de după 1989 și pentru că, într-un fel, a oferit rețeta redistribuirilor de capital prin intermediul băncilor private falimentate, dar și pentru că a ilustrat un factor psihologic care a jucat un rol important în toată perioada tranziției românești: timiditatea autorităților române în fața devalizărilor semi ilegale a concentrărilor de capital. Situația precară a băncii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale ale acestora atât de grave, încât în cele din urmă au fost interzise. Jocurile piramidale, fondurile deschise de investiții, o parte a băncilor private și băncile populare au ilustrat și au pus în aplicare o rețetă foarte specială a redistribuirii capitalului în societatea românească a tranziției. În principiu, ea a constat în înființarea de instituții financiar-bancare destinate concentrării banilor aflați la populație și apoi devalizarea acestora chiar de către conducătorii lor. Lecția fundamentală a acestor redistribuiri era că nici o instituție de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o rețetă foarte specială a redistribuirii capitalului în societatea românească a tranziției. În principiu, ea a constat în înființarea de instituții financiar-bancare destinate concentrării banilor aflați la populație și apoi devalizarea acestora chiar de către conducătorii lor. Lecția fundamentală a acestor redistribuiri era că nici o instituție de acest fel nu poate rezista voinței conducătorilor ei de a o devaliza. Nu era o lecție nouă. Metoda fusese constant utilizată de conducătorii instituțiilor care lucrau cu fonduri publice. Noutatea adusă de jocurile piramidale, fondurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nouă. Metoda fusese constant utilizată de conducătorii instituțiilor care lucrau cu fonduri publice. Noutatea adusă de jocurile piramidale, fondurile deschise de investiții și unele dintre băncile private a constat în aceea că, în loc să țintească fondurile publice, ele urmăreau concentrarea și redistribuirea banilor aflați la populație. Era un proces mai costisitor (căci presupunea construirea de rețele de colectare) mai lent (căci concentrările de fonduri se făceau în timp), iar sumele concentrate nu erau, de regulă, foarte mari. Dar erau semnificative și prezentau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o măsură mai mare sau mai mică, toți „marii capitaliști” români de la începutul secolului al XXI-lea își datorează cel puțin o parte din capitalul pe care îl dețin participării, într-o formă directă sau indirectă, la aceste mecanisme de redistribuire create prin concentrarea banilor populației în forme la fel de. Ele au încetat să joace un rol semnificativ abia în momentul în care integrarea occidentală a României a mărit spectaculos presiunile capitalului străin pentru preluarea economiei românești și eliminarea acestor „inginerii financiare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și cel străin pentru preluarea controlului asupra economiei românești este firul roșu al întregii tranziții românești. Ea nu s-a purtat doar (și nu în principal) pe piața privată românească. Dimpotrivă, centrul ei de greutate a fost mereu constituit de redistribuirea avuției naționale prin intermediul privatizării, la care se adaugă accesul la redistribuirea veniturilor colectate de stat. Totuși, pe piața privată, pe care nu circulau fonduri aflate în gestiunea statului - piața bunurilor și serviciilor destinate populației și piața capitalurilor private românești -, capitalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
roșu al întregii tranziții românești. Ea nu s-a purtat doar (și nu în principal) pe piața privată românească. Dimpotrivă, centrul ei de greutate a fost mereu constituit de redistribuirea avuției naționale prin intermediul privatizării, la care se adaugă accesul la redistribuirea veniturilor colectate de stat. Totuși, pe piața privată, pe care nu circulau fonduri aflate în gestiunea statului - piața bunurilor și serviciilor destinate populației și piața capitalurilor private românești -, capitalul străin a pătruns în primul rând și cu mai multă hotărâre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]