1,567 matches
-
unele cu existență de efemeride - care se îmbulzesc să arunce pe piață în preajma sărbătorilor sau a începutului de an școlar noi astfel de ediții, ar fi descurajate. În schimb, cele care procedează cu profesionalism ar fi stimulate să apeleze la reeditarea unor traduceri existente efectuate de cunoscute condeie ale literaturii române pentru copii sau la transpuneri noi realizate de talentați tălmăcitori actuali. Ar fi bine dacă, secția de specialitate a Uniunii Scriitorilor ar lua în discuție această problemă. Cu stimă, Faur
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
Iulia Alexa În Convenio, Despre natură, femei și morală, reeditarea volumului din 1996, Mihaela Miroiu încearcă fundamentarea unei etici feministe sau a unei etici a feminității. Plecând de la versetele Genezei, Mihaela Miroiu discută erudit accepțiunile diverșilor termeni prin care textul scripturistic denotă bărbatul și femeia și ale diverselor devieri semantice
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
Bogdan Chirieac După 501 zile de închisoare, ADRIAN NĂSTASE a fost eliberat condiționat. Potrivit analistului Bogdan Chirieac, la alegerile din toamnă, chiar dacă pe buletinele de vot nu se vor afla Adrian Năstase și Traian Băsescu, putem asista la reeditarea campaniei electorale din 2004. PSD-ul a fost de-a dreptul mut, desigur de bucurie la auzul eliberării lui Adrian Năstase. Refugiat din timp la Tulcea, Partidul, prin reprezentanții săi, a ezitat mult înainte de a face declarații presei. Ca și cum nu
Revanșa lui Năstase by Bogdan Chirieac () [Corola-journal/Journalistic/22171_a_23496]
-
terminarea campaniei electorale? Ne vom lămuri în curând. Oricum, Adrian Năstase liber, chiar și fără permisiunea de a se înscrie oficial în Partid, redevine centrul informal de putere; în acest moment, singurul. În 2014, s-ar putea să asistăm la reeditarea campaniei electorale din 2004, Năstase-Băsescu. În 2014, niciunul dintre cei doi nu se va afla pe buletinul de vot. În 2004, PSD l-a împiedicat, practic, pe Năstase să câștige turul al doilea în fața lui Băsescu, după ce, în turul întâi
Revanșa lui Năstase by Bogdan Chirieac () [Corola-journal/Journalistic/22171_a_23496]
-
normal ca documentele scanate/ xeroxate să fie însoțite de numerele de inventar și de precizarea fondului în care pot fi găsite de cei dornici să continue investigările pe documentele originale. Pot pune la dispoziția fondului documentar ploieștean și unor viitoare reeditări și investigări, trei importante încercări exegetice a creației muzicianului, începute în anul 1997{\cite 12} și continuată în 2001{\cite 13} - ce dovedesc sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei ctitorire a contribuit din plin
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915 și 1927). Pe linia lui H. St. Chamberlain, profesorul universitar ieșean susținea că: "Artă nu poate să existe decît că arta națională" și că naționalitatea ar fi "puterea creatoare a culturii umane", trăgînd concluzia că
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
story de la rafinatul prozator, critica își pregătea instrumentarul de disecție, abia așteptând să constate căderea lui Florian după performanța din Degete mici. Fiindcă, oricât ar părea de ciudat, există critici literari pe care succesul unor scriitori autohtoni (tirajele mari și reeditările, traducerile și lecturile în străinătate, premiile și bursele obținute) îi irită. Pare că acest succes - echivalat și când e cazul, și când nu e cazul cu facilitatea consumistă - îi ocolește; că a fost obținut și întreținut în afara ariei lor de
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
de autor. Semn de conservatorism al conștiinței literare românești - care ezită a accepta critica drept un gen literar deplin - sau de prudență a editorilor - în ciuda succesului de piață al unor cărți de critică și eseistică. În lipsa unui demers coerent de reeditare a operelor marilor noștri critici din deceniile anterioare, suntem obligați să ne mulțumim cu inițiativele aleatorii, care ne aduc câteodată în fața ochilor texte nu numai valoroase, ci și actuale. Una dintre cele mai interesante reeditări (nerevăzută, dar adăugită, cum cu
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
În lipsa unui demers coerent de reeditare a operelor marilor noștri critici din deceniile anterioare, suntem obligați să ne mulțumim cu inițiativele aleatorii, care ne aduc câteodată în fața ochilor texte nu numai valoroase, ci și actuale. Una dintre cele mai interesante reeditări (nerevăzută, dar adăugită, cum cu finețe precizează autorul) este cea a volumului lui Mircea Martin din 1977, intitulat Identificări. O ediție restitutivă, căci conține o ipostază a criticului Mircea Martin de care azi se vorbește nedrept de puțin - cea de
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
cuvinte, făcând cuvenita diferență între cei care au „urlat cu lupii” și ceilalți, care și-au văzut cu onestitate de meserie, se cade să ne întoarcem la literatură și la texte. Căci aceasta este, până la urmă, miza de profunzime a reeditării Identificări-lor: de a verifica viabilitatea unor ipoteze critice, la câteva decenii de la momentul emiterii lor. Și, pe această cale, cum spuneam, de a readuce în atenție o fațetă a personalității lui Mircea Martin oarecum ignorată, în ultimul timp: cea de
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
au ratat pe primele. Cei care, ca Mircea Martin însuși (și nu puțini dintre colegii săi de generație), au știut să rămână demni ocupându-se în mod responsabil de literatură, au șansa de a trece cu brio examenul timpului, prin reeditări care nu au nevoie de revizuiri.
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu și până la Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj generaționist, "optzeciștii" își au locul și rolul lor, reconfirmate prin antologii și reeditări, dar și prin volume ori plachete inedite. Ultima patrie a Marianei Codruț intră în această... ultimă categorie, chiar dacă autoarea se îndepărtează, prin formula și particularitățile versurilor sale, de nucleul dur, ironic, intertextual și hiperintelectualizat al generației sale. Regretatul Mihai Ursachi
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
de la Constanța Buzea, Emil Brumaru ori Angela Marinescu și până la Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj generaționist, "optzeciștii" își au locul și rolul lor, reconfirmate prin antologii și reeditări, dar și prin volume ori plachete inedite. Ultima patrie a Marianei Codruț intră în această... ultimă categorie, chiar dacă autoarea se îndepărtează, prin formula și particularitățile versurilor sale, de nucleul dur, ironic, intertextual și hiperintelectualizat al generației sale. Regretatul Mihai Ursachi
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
noi cu decenii în urmă, în special traduceri, ca și cum ar fi noutăți. Iar tineri recenzenți pentru care lumea începe cu ei le iau ca atare: "în anii dinaintea celui de-al doilea război, exista bunul obicei de a se marca reeditarea prin numerotarea ediției: a doua, a treia, a patra. în anii noștri, acest obicei bun s-a pierdut. întâi pentru că, apărând o puzderie de edituri, acestea țin să apară ca vânzătoare de lucruri proaspete. Dar ce orizont mărginit ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
câmpie, celălalt prozator al promoției fiind Nicolae Velea, cu volumul Poarta. Nu se cuvine să abuzăm de dedicațiile primite pe o carte sau alta, dar îmi e drag s-o citez pe cea mie acordată de Ștefan Bănulescu pe o reeditare din 1979 a nuvelelor din Iarna bărbaților. În acel octombrie 1980, scriitorul a călătorit în Franța, m-a căutat la telefon și ne-am întâlnit în faimoasa cafenea "La Rotonde". Nici cu acea ocazie el nu s-a arătat mai
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor e un roman refuzat, un poem în proză ale cărui bîrne de
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
Că modestia lui Zanne era reală vădește și faptul că fiind sfătuit de către un academician să-și depună candidatura la Academie ca membru corespondent, nu face gestul, fiindcă era convins că lucrarea sa nu-i va putea "atrage" această onoare. Reeditarea pe care o face Editura Scara egalează cu reintroducerea în literatura de specialitate a acestei lucrări fundamentale. Faptul trebuie lăudat și pentru altceva, pentru ritmul restituirii, celor trei volume apărute până acum urmând să li se alăture cât de curând
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Gabriel Dimisianu Ne reîntâlnim, datorită lui Ion Pop, cu Teritoriile lui Mircea Zaciu, o reeditare îmbogățită a uneia din cărțile sale care, împreună cu cele patru volume ale faimosului Jurnal, alcătuiesc ceea ce socotim că este opera narativă a marelui critic, istoric literar și eseist. Spun că noua ediție a Teritoriilor este una îmbogățită, dar să adaug
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
literatura (inclusiv din literatura) - acesta este mesajul său subtextual. În felul lui Mircea Cărtărescu de-a se ocupă de tineri s-ar putea descifra dorința să de a-si retrăi tinerețea. Cenaclul Facultății de Litere este, într-un fel, o reeditare a Cenaclului de Luni. Mircea Cărtărescu nici nu ia în considerare eventualitatea că rolul său de magister ludi să se exercite și altfel decât în cadrul unui cenaclu (de exemplu, în relația cu un singur discipol, condus socratic până la o deplină
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
lua prin surprindere pe criticii literari, care se îndoiau până și de faptul că era vorba de un roman, într-atât de neobișnuită era formula lui. Această schimbare de atitudine nu e lesne de explicat. Am recitit romanul cu ocazia reeditării în seria de la „Jurnalul Național”, în 2009, când am scris și prefața, fără să am un răspuns la întrebarea neașteptatei lui actualități. Nu e un roman care se citește ușor. Stilul e prețios și arhaizant iar subiectul nu poate fi
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
rezultatul unei îndelungi cercetări, autorul ei vădind că a aprofundat opera filosofului și psihologului Motru, documentele din arhive, corespondența, a recitit revistele pe care acesta le-a condus, a parcurs memorialistica mai veche (jurnalul lui T. Maiorescu), a îngrijit o reeditare din opera lui Motru, Psihologia poporului român (Albatros, 1999), a beneficiat de tipărirea postumă a esențialei lucrări a lui Motru, Revizuiri și adăugiri 1943-1952 (I-VIII, 1996-2001). Ca o pregătire pentru monografia despre Motru, pot fi socotite și edițiile pe
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
teren ideal pentru aceste reconsiderări; puțin cunoscut (din generațiile mai vechi, mai cu seamă, din filmul Codin, coproducție româno-franceză care a rulat cu succes prin a doua jumătate a deceniului șase din secolul trecut, iar de generațiile mai noi din reeditările și traducerile publicate succesiv, fără prea mare ecou, însă, insuficiente, oricum, pentru a revitaliza interesul publicului larg, dar și al specialiștilor), Panait Istrati părea a rămâne definitiv în grija neobositului său exeget, Alexandru Talex: refăcând dosarul informațiilor biobibliografice, cu rigoarea
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
fără nici o jenă: «România nu mă interesează decît dacă sunt publicat». Prima întrebare pe care mi-o punea era următoarea: Cine a mai scris despre mine?»". Deoarece: „în cazul lui Mircea Eliade, obsedantă - devenită aproape maniacală - era preocuparea exclusivă de reeditare, publicitate etc.". Nu cumva acești autori lacomi de „publicitate" uzurpau aspirațiile adînci ale lui Adrian Marino însuși? Care sunt preocupările sale consemnate? „Mă ocup și de «autodifuzare» cu metode artizanale". Ori mai precis: „Deși pare greu de crezut, am expediat
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
de ani scurși de la înființarea Cenaclului de satiră și umor Ridendo din Timișoara. Aniversarea gândită de prof. Pavel Dehelean, directorul C.C.M. , va cuprinde și un recital cu public, la Sala Lira, cu participarea Ansamblului Folcloric „Timișul“, și va însemna și reeditarea lucrării „Epigramiști din Banat“. Fondat în 3 octombrie 1969, Cenaclul Ridendo activează fără întrerupere de 35 de ani, printre membrii săi numărându-se, la secțiunea grafică satirică, personalități precum Ștefan Popa Popa’s, caricaturist de faimă mondială, NERO (Neboișa Rosici
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
sunt necesare edițiile critice? - e o întrebare, o îndoială, care pot trece prin mintea scepticilor. Gestiunea simbolică a unui patrimoniu cultural național nu se poate lipsi de profesiunea filologilor-îngrijitori de ediții care să garanteze autenticitatea textelor, corectitudinea restituirilor și a reeditărilor. Aveam Editura Minerva, specializată în ediții critice. Nu o mai avem cu acest scop, din 1999, de când s-a privatizat printr-o neinspirată decizie a Ministerului Culturii de atunci, în frunte cu Ion Caramitru. Ea mai există, dar cu totul
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]