4,550 matches
-
dorința de a ieși din închisoare, nicidecum din simpatie pentru regimul comunist. Interesantă este declarația lui Pafnutie Pătrășcanu conform căreia Țurcanu „s-a sesizat foarte mult” de afirmația lui Bogdanovici că au venit de la București să vadă ce e cu „reeducarea”3. Eugen Țurcanu l-a înlocuit pe Bogdanovici la conducerea acțiunii pentru că s-a considerat „cel mai indicat să o conduc, datorită poziției mele, că eram fără activitate legionară din 1946, că fusesem strecurat în PMR și că eu eram
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de deținuți, fiind doar o încercare a unui grup izolat de a impresiona regimul. Mulți dintre cei închiși atunci la Suceava nici nu au avut știință de discuțiile purtate, cu totul benigne la acea dată. Cobîlaș afirmă că ideea transformării „reeducării” în activitate a O.D.C.C. a pornit de la Bogdanovici, Țurcanu și Moravschi în timp ce erau grupați pentru judecarea procesului lor2. Țurcanu recunoaște că era informat de perchezițiile care urmau să fie făcute 3, ceea ce demonstrează că avea legături strânse cu unii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
le vom regăsi mai târziu și la Pitești. Sentințele date în procese au grăbit evenimentele și au conturat primele semne conform cărora Țurcanu este cel ales de autorități pentru a continua acțiunea. Încercările inițiale ale lui Bogdanovici pot fi numite „reeducare”, deși ghilimelele sunt obligatorii, pentru că, în fapt, erau o încercare de simulare a schimbării concepțiilor. Însă forma pe care acțiunea a luat-o mai târziu, în Pitești, nu mai are nimic de-a face cu conceptul de reeducare. 2. Târgșortc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fi numite „reeducare”, deși ghilimelele sunt obligatorii, pentru că, în fapt, erau o încercare de simulare a schimbării concepțiilor. Însă forma pe care acțiunea a luat-o mai târziu, în Pitești, nu mai are nimic de-a face cu conceptul de reeducare. 2. Târgșortc "2. Târgșor" Protagoniștii și condițiile din închisoaretc "Protagoniștii și condițiile din închisoare" Fostă închisoare militară 1, Târgșorul se află la circa 20 de kilometri de Ploiești și a fost destinată de către comuniști elevilor. Penitenciarul era diferit de celelalte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
decât erau ei de fapt și că nu i-a pedepsit niciodată din proprie inițiativă. Directorul adjunct se numea Vasilescu, părea ceva mai în vârstă decât Dumitrescu și, deși n-o arăta direct, manifesta o aversiune față de grupul care propovăduia „reeducarea”. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un afiș, dar și verbal, de către șeful camerei. Pe la sfârșitul lui iulie 1948, Virgil Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei „reeducări” și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii (presați de ofițerul politic, probabil), iar ședințele au fost suspendate 2. Dat fiind faptul că întâlnirile aveau loc în vara lui 1948, când închisoarea încă nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
probabil), iar ședințele au fost suspendate 2. Dat fiind faptul că întâlnirile aveau loc în vara lui 1948, când închisoarea încă nu era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a unor discuții cu pretenții de „reeducare” în închisoare, la care au participat puțini elevi. Nu este foarte clar dacă inițiativa au avut-o elevii ori conducerea penitenciarului. Loturile de elevi au sosit din toată țara, începând din toamna lui 1948 până spre sfârșitul verii lui 1949
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Balasiu, Ionică Munteanu, Puchi, Gheorghe Ardeleanu, Gheorghe Văleanu, Răzvan Pârâianu, Macu Iarca, Fotescu, Sorin Botez, Bebe Grăghici, Charles Broidier 1. În total, numărul celor închiși la Târgșor a fost aproximat la 800 de elevi. Grupul care a acționat în direcția „reeducării” la Târgșor era aproape în totalitate venit de la Suceava, undeva în primăvara lui 1949. Dintre ei s-a remarcat îndeosebi Ion Stoian, dar și Florin Bârsan, Romeo Iosipescu, Cristescu, Anton Livinschi, Dumitru Ibănescu, Gheorghe Tintilă, Iosif Cobzaru, Nicolae Babencu, Matei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Apăvăloaie, Mircea Birbirii, Marcel Buta (un bihorean care la Gherla va deveni bătăuș) și Paul Ciobanu 2. Încercările grupului de la Suceavatc "Încercările grupului de la Suceava" La scurtă vreme după sosirea grupului băimărenilor, gardianul i-a anunțat că unii elevi fac „reeducare” și că va veni cineva să le explice în ce constă aceasta. Ion Stoian le-a ținut un discurs bombastic, în care le-a spus că vor fi eliberați mai devreme și vor deveni comuniști de nădejde dacă îl vor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avea indicații încă de la Suceava în privința atitudinii pe care trebuia să o adopte. Fiindcă cei din cameră l-au ignorat, Stoian și-a notat numele lor pe o foaie și a plecat. Elevii au fost chemați la un program de „reeducare”, în care s-a citit dintr-un curs al partidului bolșevic și o broșură despre Lenin și s-a cântat „Internaționala”. Seara, Anton Livinschi și Cristescu le-au vorbit în cameră despre inexistența lui Dumnezeu și le-au expus o
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în cameră despre inexistența lui Dumnezeu și le-au expus o teorie a schimbării, dar s-au bucurat de la fel de puțin succes ca și în precedenta ocazie. Livinschi și Stoian au încercat să-l convingă pe Andreica de binefacerile „reeducării” și asistării la program, dar acesta a refuzat, spunându-le că mai are puțin până la eliberare și că e bolnav 3. Încercări de „reeducare”, în fapt de schimbare a atitudinii celor închiși față de comunism, au fost și conferințele despre realizările
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și în precedenta ocazie. Livinschi și Stoian au încercat să-l convingă pe Andreica de binefacerile „reeducării” și asistării la program, dar acesta a refuzat, spunându-le că mai are puțin până la eliberare și că e bolnav 3. Încercări de „reeducare”, în fapt de schimbare a atitudinii celor închiși față de comunism, au fost și conferințele despre realizările regimului, ținute de Burada și de un anume Ion Antonescu, declarat comunist încă din ilegalitate. Acesta din urmă era poreclit de elevi „moș Cozonac
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
N-am voce... A rămas la securitate”, „Suntem răgușiți... am răcit”, „Nu știm cântecul... bate vântul”3. Administrația a sesizat eșecul demersurilor de acest tip și a sistat întâlnirile. Corneliu Balla, aflat și el în Târgșor în momentul încercărilor de „reeducare”, spune că le erau puse la dispoziție diverse cărți: Manifestul Comunist al lui Makarenko, opere pedagogice din Makarenko, Învierea lui Tolstoi sau Desculț a lui Zaharia Stancu, dar și oficiosul comunist Scânteia. Uneori, participarea la ședințe era obligatorie, dar adaugă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prelegeri ale lui Ibănescu. Totuși, încercările de a îndoctrina elevii deținuți din Târgșor au fost mai degrabă sporadice și lipsite de fermitate. Au existat și momente mai tensionate în acțiunea de la Târgșor, când cei care se împotriveau deschis așa-numitei „reeducări” erau izolați, ceea ce însemna, de fapt, trecerea la regim celular: aveau dreptul la doar jumătate de oră de plimbare, fără scrisori și pachete. Izolarea exista și înainte de „reeducare”, singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în acțiunea de la Târgșor, când cei care se împotriveau deschis așa-numitei „reeducări” erau izolați, ceea ce însemna, de fapt, trecerea la regim celular: aveau dreptul la doar jumătate de oră de plimbare, fără scrisori și pachete. Izolarea exista și înainte de „reeducare”, singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și s-a stabilizat pe la 70, separați de ceilalți, în două camere. Dintre izolații care refuzau „reeducarea” sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de oră de plimbare, fără scrisori și pachete. Izolarea exista și înainte de „reeducare”, singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și s-a stabilizat pe la 70, separați de ceilalți, în două camere. Dintre izolații care refuzau „reeducarea” sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu 1. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Voloșniuc, Constantin Brandabur, Gheorghe Dipșe, Vanghele D. Vanghele, Ilie Popa, Octavian Balaban, Dumitru Daina, Vasile Popescu, Traian Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor Encea, Constantin Negoiță, Dumitru Stamu și Dumitru Străchinaru 1. Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Valentin Lungeanu, Oancea și alții au dat informații despre atitudinea celorlalți, centralizate de Burada, iar la un moment dat a intervenit schimbarea, fiind adus un nou director, locotenentul-major Negulescu, un sublocotenent Iordache și alți gardieni, care totuși nu au încurajat „reeducarea”, deși au înăsprit condițiile în penitenciar 2. Deși data sosirii sucevenilor la Târgșor este, probabil, greșită, întrucât există mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să stabilească contacte între ele, ajutate și de faptul că Soroiu fusese coleg cu Gebac la Iași. El a mers zilnic în celula celor cinci în luna aprilie, însă după vreo săptămână și-a dat seama că aceștia sunt adepții „reeducării” din Suceava și se arătau ferm antilegionari. Pătrășcanu l-a sfătuit să nu mai meargă pe la ei, dar Soroiu s-a încăpățânat și, în perioada următoare, a avut mai multe discuții în contradictoriu cu sucevenii. Eugen Țurcanu era hotărât să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a afla cine sunt liderii deținuților din penitenciar și a obține informații despre aceștia 1. Se pregătea astfel identificarea și izolarea vârfurilor studenților. Soroiu le-a transmis colegilor săi de celulă că sucevenii erau deciși să înceapă o activitate de „reeducare” și doreau să îi consulte în privința modalității în care să o realizeze. În acest sens, Gebac urma să vină în camera 1-corecție ca să le citească o scrisoare din partea lui Țurcanu. Grupul lui Pătrășcanu, care nu era de acord cu intențiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
secție și lideri ai altor loturi din închisoare: Chirică Balanișcu, Octavian Voinea, Traian Popescu, Vasile Pătrașcu, Constantin Ambrozie ori Cezar Stănescu 4. Sesizând din aceste izolări și restricții că se pregătește ceva, Pătrășcanu și celelalte vârfuri au hotărât să refuze „reeducarea” dacă li se va propune, pe motiv că nu mai vor să facă politică, dată fiind situația lor de izolați 1. Izolarea vârfurilor avea rolul de a le slăbi rezistența, întrucât acțiunea trebuia să înceapă cu ei. Cu cât mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încă de la Suceava 5. Pătrășcanu, Aristotel Popescu, Blaga, Soroiu, Coriolan Gherman, Ghițulescu, Beșchea și alții au fost duși în camera 1-corecție pe 2 decembrie 1949. Două zile mai târziu, Gheorghe Bâgu și apoi Țurcanu au făcut o primă încercare de „reeducare” prin discutarea unor probleme de economie politică și ideologie. Au ținut discursuri Gebac, Frederic Cordun, Constantin Sofronie și Gheorghe Bâgu6, al căror scop era mai degrabă de a testa reacțiile celorlalți deținuți decât de a convinge pe vreunul de justețea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținuți decât de a convinge pe vreunul de justețea viziunii comuniste. Dintre studenții care nu erau de partea lui Țurcanu a vorbit „Nutti” Pătrășcanu, probabil anume solicitat în acest sens. Pătrășcanu a fost prudent, explicând că toți deținuții doresc o reeducare, dar că ea trebuie realizată altfel decât împroșcând cu noroi în vechile credințe. După un scurt discurs în care a condamnat crimele antilegionare și acțiunile lui Carol al II-lea, Țurcanu l-a acuzat de ipocrizie, afirmând că din cauza lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătaie, în fapt începutul acțiunii violente din Pitești, sunt contradictorii; uneori chiar aceeași persoană oferă variante diferite. Totuși, urmărind datele care rămân constante în toate mărturiile și declarațiile, putem reconstitui evenimentele certe, respectiv discuțiile pe argumente pentru și împotriva unei „reeducări” (cum era numită în cameră), taberele care s-au format (pe de o parte, moldovenii Gebac, Cordun, Sofronie, Țurcanu, iar pe de alta, Pătrășcanu, Tacu, Soroiu, Blaga, Aristotel Popescu și Paul Dumitrescu), atitudinea lui Țurcanu, pasiv până la discursul lui Pătrășcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Aristotel Popescu și Paul Dumitrescu), atitudinea lui Țurcanu, pasiv până la discursul lui Pătrășcanu, pe care l-a atacat cu prima ocazie, precum și bătaia generală, care a avut rolul de a-i anihila pe cei care nu erau de acord cu „reeducarea” propusă de suceveni. Cum a fost posibil ca simpli deținuți politici să înceapă o încăierare generală, iar administrația să intervină doar în sensul maltratării unei părți? Apare evident faptul că ea era implicată în această acțiune, iar Țurcanu avea să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]