1,191 matches
-
o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală a verbelor. EXERCIȚIUL B.15. În următoarele două extrase, găsiți tema-titlu și planul textului. Arătați că în fiecare caz, o izotopie argumentativă se suprapune izotopiei referențiale. Subliniați comparațiile și/sau metaforele care declanșează izotopiile. Textul A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul farfuriei lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens, cu panglici de mătase
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un adevărat peisaj (cf. "muncită", "bătută de furtuni", "galerii de", "mameloane cu geografie sinuoasă", "tufe rebele", "albe păduri"). Din acest tot, apare totuși o mică categorie ce face excepție, e vorba de "doi sau trei privilegiați". Aici, mai mult, izotopiei referențiale a descrierii persoanelor în vîrstă, i se suprapune o izotopie argumentativă care, dezvăluind partea sordidă și șubrezită a personajelor, nuanțează impresiile date de către narator în propozițiile evaluative (p 2) și (p 3). Astfel, în p 5 și p 6, internii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
povestire / 46 a) Camuflarea descrierii / 48 b) Justificarea descrierii / 49 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire / 55 a) O funcție focalizatoare / 57 b) O funcție indicială / 62 Capitolul 4 Descrierea productivă / 71 A. Dezvăluirea artificiului (de limbaj) / 73 B. Sistarea iluziei referențiale / 74 C. Însăși materialitatea cuvintelor / 75 Concluzie / 79 PARTEA A DOUA: Lingvistica textuală. Moduri și niveluri de structurare ale descrierii / 83 Introducere: Originile descrierii și clasificările retorice /85 1. Originile descrierii: declamatio și ekphrasis / 86 2. Clasificarea descrierilor în retorica
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pp. 64, 66, 99. • Francis Ponge, Comment une figue de paroles et pourquoi, Paris, Flammarion, 1977, p. 18. • Marc Beigbeder, Portrait de dieu, Paris, Robert Morel, 1978, pp. 46, 66, 261, 263, 285. • Vasile Tonoiu, Dialectică și Relativism. Ideea de referențial, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978. • Eugène Ionesco, Un homme en question, Paris, Gallimard, 1979, p. 102. • Boris Vian, Traité du civisme, Paris, Christian Bourgois, 1979 și Paris, LGF, "Livre de Poche", 1996, p. 100. • Yves Barel, Le paradoxe et
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
distracție sau tematice, ori în anumite orașe (în New York de Crăciun, în New Orleans de Lăsata Secului așa-numitul Mardi Gras); în al patrulea și cel mai important rând, nu disimulează realitatea, ci o simulează, în special prin indicarea unui referențial fals ori contrafăcut. La parada de Crăciun, de exemplu, personaje din desenele animate ale lui Walt Disney se alătură personajelor de poveste, eroilor, starurilor de cinema, dansatorilor și trupelor muzicale, fiecare oprindu-se la anumite intervale de timp să-și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
multiculturalitatea ce definește societatea contemporană a fluxului individual și informațional și "trăirea" diferențelor (a multiplelor limbaje, imagini, coduri culturale) este de neconceput în afara unei lecturi verticale, simbolice a semnelor nucleare ale culturii și a unei percepții orizontale, a unei gramatici referențiale (cum ar fi cea a orașului, a spectacolului, a sărbătorii etc.); * utilizarea semnelor și descrierea semiozei (ca geneză, dezvoltare și prelucrare a semnelor) poate și trebuie să contribuie la evitarea distrugerii naturii și asasinării culturilor; * parafrazîndu-l pe Louis Prieto (1975
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
condiție sine qua non a funcționării semnice ("Ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil să cităm un caz de indice absolut pur sau să găsim un semn lipsit de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum o mică fotografie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inconștient? (J. Demers et alii, 1982: 112-113) Nu putem decît să subscriem la opinia lui C. Chabrol (1973) privind necesitatea înscrierii situației de producere/receptare în modelul unei gramatici universale. Dimensiunea pragmatică va modula contextul sub toate formele sale: context referențial actual și lumi posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sens figuré qui prime le sens propre (Lévi-Strauss, apud A. Sauvageot, 1987: 23). Cassirer pentru care omul este un animal symbolicum propune o antropologie care să opereze reconcilierea mitului, artei, religiei deci a ansamblului formelor culturale cu știința, mitul rămînînd referențialul ultim al comprehensiunii umanului. 6.2. Publicitate și comunicare Sistem de comunicare și difuzare, utilizînd toate canalele mass-media și aplicînd o serie de tehnici ale psihologiei și sociologiei în scop utilitar, publicitatea a devenit unul din principalele simboluri culturale ale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectivă, cît pentru simbolurile care îi sînt asociate, simboluri ce permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa mitologică de evocare a marilor referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective, aceste mituri reprezintă modalități de reacție la tensiunile sociale. Mitul salvatorului (de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu sau regele Mihai), al unității naționale sau conspirației subîntind imaginarul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum o perioadă postistorică (Fukuyama și "sfîrșitul istoriei
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție) în bancul de nisip constituit neintenționat de mișcările ofensive și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate din concepția mecanicii. Ipoteza fondatoare a echilibrului din teoria microeconomică, chiar și când viziunile tutelare au oscilat față de referențiale (de la mecanism, la organ, apoi la automat, sistem cibernetic și spațiu virtual), conferă certitudine predictivă, dar din păcate rezultatul are valoare în sine, el spune ceva care nu explică decât starea de echilibru și fluctuațiile ei în contextul ipotetic, abstract
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În expresie fenomenologică, Economia, pe de o parte, se reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este o știință
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ș.a.m.d. și mai ales scoate în evidență fatalitatea intercondiționărilor. Lumea ca materialitate scalată, intersubiectivitate învățată și finalitate contextualizată. Consecințele se explică în contexte, acestea fiind în esență o problemă de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează prin alte referențiale cognitive universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu învestirea conceptului cu conștiință de sine, cu evadarea din relația definitorie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
transformări esențiale ale conținuturilor cogniției pe dialectica dintre divizare și integrare a cunoștințelor, ca forme de mișcare specifice evoluției cunoașterii. Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză mereu reînnoită a referențialelor gândirii, ca dinamică în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și ca expresie a determinărilor lumii conștiente în reperele cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
analizei unei științe numite sociale, chiar și psihologia aliniindu-se acestui tipar de influențe. În sens general, ideea creează imaginea de ordine a lumii, pe care omul prin informație, înțelegere și explicație devine conștient de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
implicați. Dacă are ceva relevanță nu s-ar putea menționa decât raporturile intervenite în consistența principiilor și natura operatorilor. Disjungerile, când intervin, sunt în același timp de sens și de nivel. Prima fractură a algoritmilor înțelegerii înseamnă schimbarea radicală a referențialelor, când consistența devine paraconsistență, în timp ce operatorii abstracți se configurează situațional, creează contexte. Această mișcare subtilă, din clasa inversiunilor în căile cognitive, ține în egală măsură de experiența teoretică și de experiența practică, își lărgește orizontul de semnificații cu aliniamentele metateoriei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cel care este considerat drept principiu ordonator al lumii actuale aflate la confluența a două paradigme, una aflată în centrul primei modernități, cealaltă generatoare a globalizării ca a doua modernitate. Corecția este radicală deoarece conceptualizarea clasică a Economiei are ca referențial de bază concurența, practic o translatare a principiului adversității specific lumii preglobale în sistemul său noțional. Problemele grave nesoluționare de concentrarea avuției, dar și a factorilor primari, bunăoară, nu pot fi separate de efectele concurenței, după cum nu pot fi depășite
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemul său noțional. Problemele grave nesoluționare de concentrarea avuției, dar și a factorilor primari, bunăoară, nu pot fi separate de efectele concurenței, după cum nu pot fi depășite tendințele monopoliste cu extensia controlului discreționar al piețelor globale fără să se schimbe referențialul concurenței excluzive. Mai sunt și alte provocări de neevitat fără închiderea orizontului înțelegerii și blocarea funcției explicative a Economiei. Zona analizelor comparative scoate la iveală tarele viziunii clasice în Economie mai ales ca urmare a faptului că în cercetările semnificative
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lansează lumea globală în care condiția umană depinde în mod esențial de forța naturii umane de a găsi echilibrul în toate, prin ceea ce creează și inovează, prin cunoaștere ca resursă preponderentă. Suma valorilor specifice identificate, inclusiv prin analize empirice, asigură referențialele pentru fixarea înțelesului, iar schimbarea setului de valori definitorii marchează delimitările dintre stările reale ale conceptelor. Schimbarea setului de valori, după proceduri ce țin de consistența intersubiectivității, de raționalitatea convențională a câmpului acțional uman, în dubla sa configurare teoretică și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să nu fie respectat. Șeful ghildei fiind jucătorul cel mai puternic, autoritatea lui este incontestabilă". (Tisseron, 2010, p. 114) De multe ori nici măcar nu e nevoie ca șeful ghildei/alianței să fie cel mai "puternic" (admițand că apreciem "puterea" după referențialele din jocuri level, achievement points, gear level, poziție în clasament), ci este suficient să fie cel mai experimentat sau, mai subtil, să fie combinația cea mai bună între nivelul de experiență, abilitatea de a conduce și dorința de a-și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]