17,529 matches
-
ca sacrament al ultimei tăceri. „Cuvântul (Le Verbe) - spune J.-L. Marion - nu se rostește în nici o limbă, pentru că el depășește limbajul însuși, de vreme ce, Cuvânt în carne și oase, El se dăruiește într-un mod indisolubil ca locutor, semn și referent”3. Biserica a centrat hermeneutica biblică pe experiența liturgică a Euharistiei, prin care adevăraților ucenici ai Domnului „li se deschid ochii” (Lc. 24,31) pentru a putea cunoaște (connaître) adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Alegoria nu este decât un efect al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Lc. 24,31) pentru a putea cunoaște (connaître) adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Alegoria nu este decât un efect al acestei strategii de unificare a lecturii Scripturii; hermeneutica culminează în Euharistie; una asigură celeilalte condiția de posibilitate: intervenția în persoană a referentului textului ca centru al sensului său, al Cuvântului, dincolo de verba, pentru a le reapropria ca «cele despre Sine, ta peri eautou» (Lc. 24,27)”1. Denunțul plictisuluitc "Denunțul plictisului" Demersul lui Andrew Louth nu este motivat cu orice preț de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
militat, pe de o parte, să extindă și să aprofundeze semnificația conceptului de securitate, prin includerea altor subiecte, diferite de cele de securitate militară, cum ar fi securitatea economică, ecologică, umană etc., iar pe de altă parte, au propus schimbarea referentului obiectului studiilor de securitate, de la stat la persoane fizice și de la recunoașterea faptului că pentru majoritatea oamenilor din lume, amenințările principale la adresa securității lor provin nu din război, ci din probleme social-economice (sărăcia, discriminarea, drepturile omului) și de sănătate (lupta
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai bună garantare a păcii și securității adevărate, decât abordarea tradițională, centrată pe securitatea națională și implicațiile sale militare. Clasificarea de mai sus cu privire la securitate, propusă de adepții Școlii de la Copenhaga, evidențiază două aspecte în raport cu concepția tradițională. Primul arată că referentul de securitate nu mai este strict necesar statul. Astfel, în cazul securității de mediu, nici un stat nu se mai poate proteja unilateral contra amenințărilor inerente degradărilor ecologice cu impact internațional. De asemenea, în cazul securității societale, determinată de efectele mondializării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
decizii. Totuși, această convingere este larg răspândită. Trebuie să ajungem să concepem realitatea ca fiind independentă de gândirea noastră, în sensul că este undeva, acolo, așteptând să fie cunoscută, iar înțelegerea ei constă în crearea unei imagini mentale ce corespunde referentului extern. Această perspectivă este exprimată de teoria adevărului-corespondență. într-adevăr, când gândirea și realitatea sunt independente, e posibil să formulăm enunțuri care să corespundă faptelor, ceea ce e valabil doar pentru unele aspecte ale realității. De exemplu, să luăm enunțul „Plouă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
punând relația dintre gândire și realitate într-o lumină foarte diferită de cea cu care suntem obișnuiți. Imaginea noastră despre lume nu va corespunde niciodată lumii ca atare întrucât facem parte din ea, iar ceea ce gândim devine automat parte din referentul gândirii. încercarea de a înțelege raportul dintre gândire și realitate este ca luarea în vizor a unei ținte abile. Felul în care privim lumea o schimbă, făcând imposibilă cunoașterea perfectă. Totuși, ne putem îmbunătăți puterea de înțelegere, deși nu vom
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
se poate demonstra dacă analizăm modul în care este utilizat limbajul. A numi ceva este ca și cum i-am pune o etichetă. Când gândim în termeni concreți, avem întotdeauna un „lucru” căruia îi corespunde numele și putem folosi alternativ numele și referentul: gândirea și realitatea sunt coextensive. Doar dacă judecăm în termeni abstracți începem să numim lucruri care nu există independent de actul numirii. Putem avea încă impresia că etichetăm „lucruri”, dar ele au luat ființă doar prin faptul că le-am
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora; 6) secretar al municipiului, al sectorului municipiului București, al orașului și comunei; 7) șef serviciu; 8) șef birou. C. Funcții publice de execuție 1) consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector; 2) referent de specialitate; 3) referent. II. Funcții publice specifice A. Funcții publice de conducere 1) arhitect-șef. B. Funcții publice de execuție 1) inspector de concurență; 2) inspector vamal; 3) inspector de muncă; 4) controlor delegat; 5) expert în tehnologia informațiilor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
al instituțiilor publice subordonate acestora; 6) secretar al municipiului, al sectorului municipiului București, al orașului și comunei; 7) șef serviciu; 8) șef birou. C. Funcții publice de execuție 1) consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector; 2) referent de specialitate; 3) referent. II. Funcții publice specifice A. Funcții publice de conducere 1) arhitect-șef. B. Funcții publice de execuție 1) inspector de concurență; 2) inspector vamal; 3) inspector de muncă; 4) controlor delegat; 5) expert în tehnologia informațiilor și a telecomunicațiilor; 6
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
dar și pentru frumoasa colaborare prin care dorim deschiderea unei noi direcții de cercetare În domeniul auditului financiar, auditometria. În domeniul contabilității și al auditului financiar țin să le mulțumesc domnului conf. univ. dr. Costel Istrate (și pentru calitatea de referent științific În Comisia de susținere publică a tezei de doctorată și doamnei conf. univ. dr. Ionela-Corina Chersan. Sunt onorat și doresc să le mulțumesc distinșilor referenți științifici din componența Comisiei de susținere publică a tezei de doctorat: domnului prof. univ.
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
țin să le mulțumesc domnului conf. univ. dr. Costel Istrate (și pentru calitatea de referent științific În Comisia de susținere publică a tezei de doctorată și doamnei conf. univ. dr. Ionela-Corina Chersan. Sunt onorat și doresc să le mulțumesc distinșilor referenți științifici din componența Comisiei de susținere publică a tezei de doctorat: domnului prof. univ. dr. Horia Ion Neamțu - președinte al Camerei Auditorilor Financiari din România și domnului prof. univ. dr. Ion Anghel - director al Departamentului de Analiză și Evaluare Economico-Financiară
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
care contează nu atît logica exterior-evenimențială, cît sugestia, rezultată din asocieri aparent divergente, a unei dinamici lăuntrice. Comparațiile pot șoca (surîsul - alpenstock, strigătele - apa În țevi, cuvintele - soldații din garnizoană) și se poate spune că planul „simbolic” nu acoperă deplin „referentul”, reținînd doar cîte o singură notă comună a elementelor asociate („ideea” de ascensiune din versurile 2-3, ritmica mișcării În versul 5 - cu numitor comun al sugestiei dinamice), după cum numărarea „reverențelor” cîntului pînă la cifra arbitrară de treizeci și șapte (dacă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
joc de sclipiri și umbre, un spațiu din ce În ce mai larg. Iar ceea ce contează, În fond, e tocmai (sau numai) spectacolul acestei izbucniri. „Înțelesul” nu mai trebuie căutat În coerența mai mult sau mai puțin rigidă a „ideii” sau a evenimentului ca referent precis, interpretat eventual Într-o ordine alegorică, ci În fervoarea trăirii plurale a semnelor lumii, mobilizate Într-un perpetuum mobile al fanteziei, ce le descompune și recompune În structuri insolite În virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
eclipse”, survenite în decursul secolului XX. Mai exact, pe seama „conului de umbră” în care mimesis-ul a fost împins, începând de pe la jumătatea secolului trecut, de teoriile formaliste și structuraliste, care insistau, după cum se știe, asupra caracterului autonom al literaturii față de realitate, referent, lume. Din acest unghi de vedere, nu ar fi cu totul lipsită de interes nici investigarea „ficțiunii teoretice” înțeleasă nu numai în sensul schițat mai sus, de construct represiv și solipsist, ci și ca aspirație a discursului (a oricărui tip
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
statutul teoretic al acestei medieri? Ar trebui oare să ne închipuim limbajul ca pe un ecran de netrecut, plasat între noi și lucruri? Iar acest ecran ar fi constituit de un întreg de reprezentări, convenționale și, în consecință, opace față de referent?2. La aceste întrebări - deloc comode - vom încerca să răspundem și noi în cele ce urmează, nu înainte de a trece în revistă argumentele celor ce consideră medierea lingvistică (și, implicit, intranzitivitatea limbajului) factorii definitorii ai comunicării literare. După cum se știe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
această rezistență vine să confirme venerabila opoziție mitică între trăit (viu) și inteligibil 1. Referința nu mai este, din această perspectivă, decât un produs al semiozei, din moment ce relația lingvistică primară nu mai pune în legătură cuvintele și lucrurile, semnul și referentul, textul și lumea, ci un semn cu alt semn, un text cu alt text. Pe bună dreptate, Toma Pavel observa că, din punctul de vedere al convenționalismului extrem, textele literare „nu pot fi considerate ca referindu-se la stări de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
doilea rând, trecând la obiecții serioase, Compagnon remarcă faptul că Barthes se raportează la o teorie a referinței destul de simplistă și care a fost discreditată de multă vreme. Conform acesteia, iluzia referențială s-ar produce prin coluziunea dintre semn și referent (având ca pandant expulzarea semnificatului), realizându-se deci o trecere nemediată, de la semnificant la referent, fără nici o intervenție a semnificatului. De prisos să mai precizăm că, până și într-o asemenea accepțiune, referința reintră în joc, chiar în momentul în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
teorie a referinței destul de simplistă și care a fost discreditată de multă vreme. Conform acesteia, iluzia referențială s-ar produce prin coluziunea dintre semn și referent (având ca pandant expulzarea semnificatului), realizându-se deci o trecere nemediată, de la semnificant la referent, fără nici o intervenție a semnificatului. De prisos să mai precizăm că, până și într-o asemenea accepțiune, referința reintră în joc, chiar în momentul în care este negată, ca o condiție necesară a actului negării. Cu alte cuvinte, cine vorbește
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și ficțiunea literară stabilește raporturi - desigur, nu de la cauză la efect - cu o realitate extratextuală complexă, polimorfă și iremediabil scindată, care motivează și justifică textul, fără a se recădea, în felul acesta, în cercul vicios al unei concepții reproductive asupra referentului. În termeni foarte flexibili regândește modul de funcționare a referinței și Silvana Borutti 127, preferând noțiunii de reproducere (care ar presupune o copiere mecanică a realului), pe aceea de prezentare. Aceasta din urmă permite, pe de o parte, accentuarea laturii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
complexă decât aceea a unui ecran de netrecut, plasat între noi și lucruri, teoreticianul lansa următoare serie de interogații: Avem într-adevăr de-a face cu un ecran format dintr-un ansamblu de reprezentări, convenționale și, în consecință, opace față de referent? Sau mai curând cu o serie de pendulări între unități care poate nu sunt unități și pentru a căror desemnare termeni ca reprezentare și semn se dovedesc mai puțin adecvați decât acela de urmă?129. Sterilitatea opoziției natură/convenție a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din nou a fi, pe o scenă de teatru, într-o carte, într-un film139. În acest no man’s land care este spațiul ficțiunii, al recunoașterii și, în ultimă instanță, al posibilului (sau, mai bine zis, al tuturor posibilităților), referentul însuși devine un soi de spectrum, un mic simulacru care, pe de o parte, păstrează, prin chiar rădăcina sa, un raport cu spectacolul, deci cu iluzia, iar pe de altă parte îi adaugă „acel ceva nițel înspăimântător care există (și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ca acela de realism poetic, de poezie a realului etc., dar mai rar s-a observat faptul că până și cea mai „transparentă” însemnare de acest fel se vrea implicit și teorie a poeziei, problematizând adeseori (im)posibilitatea fidelității față de referent. În cele ce urmează, vom numi poezie metatranzitivă acel segment al creației poetice care - mimând transparența - își încurajează destinatarul să facă abstracție de „cadrul teatral” pe care îl presupune (în mod tacit) scrierea unui poem. În fine, dacă postmodernismul însuși
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sesiza caracterul tranzitiv al limbajului uzual, dar excludea cu totul ideea de tranzitivitate din câmpul poeziei, acceptând-o doar ca pe o dimensiune a prozei. 2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentuluitc "2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentului" Pentru a face inteligibilă concepția stilistică pe care se bazează demersul său din Arta prozatorilor români 217, Tudor Vianu așază înaintea paginilor propriu-zise de comentariu și analiză, studiul amintit, în care - după cum prea bine se cunoaște - selectează argumente și exemple
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ambiguităților. În mod paradoxal, fereastra deschisă către lume, în transparența căreia privirea întâlnește (fie și prin medierea conceptelor) lucrurile, trimite, în cazul celei mai descriptive poezii, ca și în cazul celei mai intranzitive, la o lume de gradul al doilea. Referentul rămâne, până la urmă, o categorie „hantologică”, liminară, căci „întotdeauna peisajele, universul sau conținutul poemului sunt separate printr-o ruptură de ordin ontologic de peisajele, de universul sau de conținutul realității înconjurătoare, toate sunt și nu sunt aceleași”224. În sensul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să știm cum s-a întâmplat războiul din alte documente, trebuie să fie altfel atestat, fiindcă romanul nu ne asigură că a existat acest lucru și că nu a fost inventat 225. Acest statut special ne îndreptățește să afirmăm că referentul poetic (ca și cel al ficțiunii, în sens mai larg) se definește printr-o condiție prin excelență ambiguă; ontologia elementară, se știe, distinge categoric între existență și non-existență, în timp ce reprezentarea literară pune sub semnul întrebării tocmai fundamentele acestei distincții. Personajele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]