5,631 matches
-
evaluării la valoarea justă, toate modificările în valoarea justă sunt recunoscute în contul de profit Și pierdere. IASB oferă câteva argumente pentru a susține recunoașterea acestor variații în contul de profit Și pierdere, argumente pe care le considerăm semnificative în reflectarea importanței evaluării la valoarea justă, motiv pentru care le vom prezenta în continuare: cadrul conceptual pentru modelul bazat pe valoarea justă este în mare parte construit pe ideea că acesta furnizează cea mai relevantă Și transparentă imagine despre performanța financiară
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
realizându-se astfel o mai bună conectare a cheltuielilor la venituri. Câștigurile sau pierderile rezultate din modificarea valorii juste a activelor biologice trebuie incluse în profitul sau pierderea netă a perioadei în care au apărut. Acest lucru este justificat, deoarece reflectarea majorării valorii juste a activelor biologice este fundamentală pentru înțelegerea performanței entității, iar recunoașterea câștigului sau pierderii rezultate din variația valorii juste este în conformitate cu contabilitatea de angajamente. Stocuri IAS 2 precizează că evaluarea stocurilor trebuie să se realizeze la valoarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
N+1 de 30.000 de lei (costul activului în stare nouă), entitatea va înregistra ajutări pentru menținerea capitalului fizic de 4.000 de lei la sfârșitul anului N Și 6.000 de lei la sfârșitul anului N+1. Prin reflectarea pe cheltuieli a diferențelor de valoare între valorile actuale ale unui activ imobilizat în stare nouă între două exerciții financiare succesive, entitatea diminuează rezultatul exercițiului Și implicit capacitatea de a distribui dividende pe parcursul celor doi ani cu 10.000 de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de intenție”, atunci când diferența dintre valoarea de intenție a activelor între două exerciții financiare succesive este pozitivă; Contul 683 „Cheltuieli cu diminuarea valorii activului”, atunci când diferența dintre valoarea de intenție a activelor între două exerciții financiare succesive este negativă. Prin reflectarea la rezerve a plusului de valoare aferent valorii de intenție se respectă principiul prudenței, menținându-se astfel caracterul prudențial al contabilității. Reluând exemplul prezentat anterior, în cazul unui utilaj, vom reflecta recunoașterea în contabilitate a valorii de intenție. Exemplu privind
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului.” Prin urmare, ideea „frumoasă” că activele pot fi evaluate în contabilitate la valoarea actuală ar părea că se oprește aici. Totuși, ... recunoașterea în contabilitate a activelor la valoarea actuală nu presupune neapărat reflectarea plusurilor sau minusurilor de valoare nerealizate în contul de profit Și pierdere, ele pot fi recunoscute direct în bilanț la capitaluri proprii. Este Și cazul reevaluărilor, când plusurile de valoare încă nerealizate rezultate din reevaluare sunt recunoscute direct în capitalurile
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pierderii entității. Este singurul principiu din cele nouă prevăzute în OMFP nr. 3055/2009 care nu are legătură cu evaluarea în contabilitate, ci doar cu modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare. Deoarece prin aplicarea teoriei intenției se urmărește reflectarea imaginii fidele în conturi, considerăm că aplicarea sa nu contravine principiului pragului de semnificație. 5. Momentele de evaluare în teoria intenției În aplicarea teoriei intenției sunt importante trei momente de evaluare: evaluarea la intrare; evaluarea la data bilanțului; evaluarea la
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un sistem de alocare în locuri de muncă în care angajatorii solicită din ce în ce mai multă școală pentru aceeași slujbă. Expansiunea educației, care s-a produs la rate mult mai rapide decât sporul de competențe tehnice solicitate de progresul tehnologic, este o reflectare a acestui fenomen (Bills, 2004). Pentru unii sociologi (Boudon, 1997), inflația diplomelor - sau devalorizarea acestora - este doar un efect pervers al cererii în creștere de acreditări, motivată de năzuința de ocupare a unei poziții sociale cât mai bune. Chiar și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cifrele mari ale încrederii în învățământ și supraevaluarea calității acestuia. Analiza detaliată a rezultatelor la astfel de teste indică de asemenea posibile ținte ale obiectivelor educaționale concrete. Evident că astfel de măsurători nu trebuie absolutizate. Testele înseși nu sunt decât reflectarea unor selecții tematice și procedurale ce pot fi discutabile. Faptul că acestea sunt operate în comitete internaționale, care încearcă să armonizeze diferențele dintre sistemele de învățământ și dintre programele naționale, nu face decât să depună mărturie despre globalizare. După ce a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1.5. Originea habitusului" Habitusul este determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de care vorbesc marxiștii. Familia este locul privilegiat pentru cea mai profundă inculcare a habitusului. Familia oferă copilului primul cadru integrat prin care se impun în mod sistematic valorile și ideologiile grupului. Când ajunge la vârsta școlară, copilul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
descoperă, le elaborează prin experiență pentru a trata problemele de adaptare externă și integrare internă, șansambluț care a funcționat suficient de bine pentru a fi considerat ca valid și a fi învățat de către nou-veniți ca fiind forma corectă de percepție, reflectare și gândire în raport cu problemele sale” (1986). Dificultatea găsirii unei definiții a culturii organizaționale arată în mod indirect că acesteia îi sunt asociate numeroase caracteristici. Acestea se multiplică în funcție de numărul abordărilor existente pentru fiecare perspectivă științifică specifică unui domeniu de cercetare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru cel mai „tehnic” model de matrice. Aprecierile subiective apar din momentul inițial al delimitării afacerii și industriei în care operează organizația. Tot subiectivă este și aprecierea echilibrului dintre necesitatea instrumentalizării cu efect simplificator asupra interpretării realității și necesitatea unei reflectări corecte a acestei realității. Prima matrice de portofoliu, lansată de cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG), vizualizează simbolic, cu ajutorul unei grafici bidimensionale, raportul în care se află afacerile unei firme față de mediul extern. Reprezentarea grafică este un caroiaj în interiorul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestor instrumente. În ultimul deceniu s-au adăugat și câteva modele de matrice tridimensionale. La acestea apare o nouă dimensiune, axată pe competențele firmei. Astfel, se mărește numărul de posibilități de poziționare, ca și numărul de opțiuni strategice, permițând o reflectare mai realistă și a legăturilor între competențe și performanțe, dar și dintre diferitele componente ale portofoliului. Tendința actuală a tehnicilor de portofoliu este de a deplasa accentul de pe atractivitatea industriei și poziția afacerii pe modul în care se potrivesc între
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de produse, cât și, în principal, de modificarea tipului de proprietate și a managementului asociat. Modificarea structurii portofoliului de produse a însemnat recunoașterea existenței unui alt tip de relații comerciale decât cele cu care era firma obișnuită, dar și o reflectare a poziționării firmei într-un mediu concurențial internațional. Dacă până în 1990 exportul firmei se derula prin intermediul unor organizații de comerț exterior de stat și rezultatele erau filtrate de un sistem centralizat ghidat de priorități politice, după 1990 firma a eliminat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trebuie să se conformeze unui număr mare de elemente normative, reglementate pe plan intern. Acestea sunt oficializate sub forma codului de conduită în afaceri, a codului etic, a principiilor de ghidare în relațiile cu furnizorii etc. Mulțimea de reglementări este reflectarea importanței globale a firmei și a experienței sale de decenii în operarea în medii complexe, uneori critice sau ostile. IV.8. Structura organizațională și managementultc "IV.8. Structura organizațională și managementul" Discuția despre aceste subiecte este asociată celor două componente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și este o posibilă abordare pentru noul ciclu financiar multianual 2014-2020. Capitolul 4 Analiza impactului introducerii Managementului Cunoașterii În rețeaua instituționalizată de absorbție și gestionare a fondurilor europene Drumul cunoașterii: „Sunt trei metode prin care putem deveni Înțelepți: Prima, prin Reflectare, care este și cea mai nobilă; A doua, prin Imitare, care este cea mai ușoară; Iar a treia, prin Experiență, care este și cea mai amară.” Confucius 4.1. Efort bugetar vs. absorbția fondurilor europene Acest subcapitol abordează aspectele de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
realul» însuși este văzut întotdeauna numai în lumina unor «Idei». Acel ceva despre care el crede că este singurul și adevăratul real, adică acel ceva ce poate fi de îndată văzut, auzit, pipăit, calculat, rămâne însă întotdeauna, potrivit lui Platon, doar reflectarea întunecată a Ideii și, prin urmare, o umbră. Ceea ce se află cel mai în preajma omului și are, totuși, doar consistența unei umbre îl ține pe acesta zi de zi în captivitate. El trăiește într-o închisoare și lasă toate „Ideile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
masei de a-și încredința cuiva insuportabila reflexivitate completă pe care i-o cere libertatea. Desigur, nu trebuie să cădem pradă unui comparatism vetust, luând afirmația romancierului drept universală sau drept exegeză platoniciană, însă profunzimea tulburătoare a observației sale, dincolo de reflectarea crizei conștiinței rusești de la finele secolului al XIX-lea, cenzurează avântul cu care vedem în Platon iscusitul artizan al totalitarismului contemporan. Spus simplu, a judeca modelul Republicii înseamnă a înțelege dacă este totuși odios, deși e plăcut, ca alții să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
astăzi, ca să nu zic singurul, care are înțelegerea adevăratei arte politice și a punerii ei în practică”. Ce înțelege Platon prin „artă politică” e mai puțin evident decât s-a acreditat prin intermediul comentarismului de secol XX. Dacă cetatea e o reflectare în registru istorial a Universului divin alcătuit, nu cumva acela care are puterea se poate pretinde un fel de zeu coborât printre muritori? Ce poate face un om pentru a trece în fața semenilor săi drept mai bun? Cum își poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
există însă instrumente psihologice specifice. Unii cercetători consideră, deci, coeficientul de inteligență drept un factor determinant pentru definirea „supradotării”, în timp ce alții îl consideră un factor discriminator și inutil. Unii dintre aceștia, de orientare marxistă, afirmă că testele de inteligență sunt reflectarea structurilor socio-economice ambiante, critică supravegherea indivizilor dotați de către „clasa dominantă” recomandând abolirea conceptului de inteligență și înlocuirea lui cu o noțiune mai descriptivă. Feldman (1982) propune ca definiție a conceptului de dotare „capacitatea de a aduce o contribuție semnificativă în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu conotații negative pentru opinia publică. Citim aici elitismul favorizează și selecționează o elită în detrimentul majorității. Iar expresia citată ca exemplu face referire la un învățământ care suferă de boala elitismului. De fapt, în acest caz, Le Petit Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este suficient să citim ziarele sau să ascultăm conversațiile din jurul nostru pentru a ne convinge de acest lucru. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, și derivații săi elitist, elitism sunt întrebuințați
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prin familiarizarea cu doctrinele (ibidem, pp. 230-235). Există și un ideal de „perfecționare” democratică, ce vizează depășirea orizontului îngust al unei specializări profesionale sau nu. Concepția „culturii pentru cultură” concordă mai puțin cu idealul democratic. Aceste concepții divergente își găsesc reflectarea în viața politică. În lumea predemocratică, politica nu este o activitate specializată. Viața parlamentară a epocii cenzitare rămâne ocupația unor amatori care nu fac din politică o profesie, însă au timpul și mijloacele să i se consacre. Discursurile fac apel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
clasică și la principii filosofice generale; ele vizează obținerea adeziunii unor colegi care sunt atenți la argumente și care au toată libertatea de a lua decizii conștiente, în funcție de niște opțiuni asupra cărora s-a reflectat. Lupta politică nu este deocamdată reflectarea unor interese economice de masă. Când va deveni astfel, va apărea și specialistul în probleme diverse, care va fi și un politician de profesie. Astfel, susține Mannheim, interacțiunea dintre elitele politice stabilite de multă vreme și cele aflate în ascensiune
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. într-o organizație a administrației publice presupune efort și asumarea unor riscuri. Motivația angrenării într-un asemenea demers dificil scade atunci când cei din jur ignoră nepedepsiți misiunea organizației. Nils Brunsson (2002) observa că organizațiile care au ca scop principal reflectarea și reprezentarea mediului social - precum partidele politice, administrația publică sau organizațiile cu o misiune asumată de a urmări i.p. - suferă inevitabil de „ipocrizie organizațională”. Pentru a face față cerințelor contradictorii ale diferitelor grupuri de interese, organizația își disociază discursul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției p.s. și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale. Conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii p.s. Acestea nu sunt simple epifenomene, reflectări mai mult sau mai puțin adecvate, ci o parte crucială a procesului de funcționare a sistemelor sociale. Analiza p.s. include obligatoriu estimarea colectivă a problemei-stare: existența percepută a acesteia, estimarea dimensiunilor și gravitatea ei, poziția ocupată în sistemul de priorități
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți din clase diferite reprezintă o reflectare a acestor habitus-uri, valorizate în mod arbitrar de către școală prin recunoașterea culturii claselor dominante ca una legitimă și prin negarea valorii și autenticității culturii claselor dominate. Dimpotrivă, Boudon consideră că sistemele școlare au devenit mult mai deschise începând cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]