1,136 matches
-
a mai experimentat așa ceva de la destrămarea Iugoslaviei. În momentul de față, repertoriul Teatrului Tineretului (ZeKaeM) din Zagreb cuprinde și spectacolul tău, Hamlet. Ce loc ocupă Ofelia în tragedia activistă a lui Hamlet? Poziția Ofeliei e legată de întregul meu concept regizoral, din care reiese că toată lumea a conspirat împotriva lui Hamlet încă de la bun început, cu scopul de a-l elimina în calitate de unic moștenitor al tatălui asasinat. În locul nebuniei performative a lui Hamlet ca modalitate de investigare a adevărului, aici societatea
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
al spectatorilor. Că o recunoaștere de mare reputație a meritelor sale că dramaturg, Tennessee Williams a primit Premiul Pulitzer pentru dramă în anul 1948. În anul 1951, un film cu un tilu omonim, realizat după piesă, avându-l la pupitrul regizoral pe același Elia Kazan, care a regizat și piesă de pe Broadway, a câștigat mai multe premii, incluzând și premiul pentru cea mai bună actriță ("Best Actress") conferit lui Vivien Leigh pentru rolul lui Blanche. În anul 1995, piesa a fost
Un tramvai numit dorință () [Corola-website/Science/301415_a_302744]
-
dramaturgică" a acestuia. Poate fi original sau o adaptare pentru film a unei opere literare sau piese de teatru. Se cunoaște și sub denumirea de "ecranizare". Se trece la faza următoare unde regizorul filmului pe baza scenariului literar întocmește "scenariul regizoral" (sau "decupaj") al viitorului film, care este, în esență, o transcriere cinematografică a celui literar. Aici regizorul își expune viziunea sa de ansamblu a subiectului, maniera sa de tratare a tuturor aspectelor hotărâtoare ale filmului. Conține o descriere completă și
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
a fiecărui cadru de filmare, durata și lungimea lor, indicații privind locul și timpul acțiunii, metode de filmare, conținutul coloanei sonore privind dialogurile, muzica, efecte sonore speciale și, ce este mai important, cele referitoare la interpretarea actoricească. În concluzie "scenariul regizoral" constituie proiectul cinematografic de ansamblu al viitorului film, cuprinzând toate elementele artistice, tehnice și de producție, necesare realizării lui. Este o perioadă importantă în realizarea unui film, întrucât este perioada decisivă care asigură continuitatea procesului de producție, atingerea unor parametrii
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
acestora, se definitivează "distribuția", se fac "probe de filmare", "repetiții cu actorii". Durata de pregătire este în funcție de caracterul și complexitatea filmului, uneori durând chiar și trei luni. Etapa de filmare, este transpunerea pe peliculă a conținutului de idei din "scenariul regizoral", la capătul unui proces complex artistic și în același timp industrial. Filmările pot fi făcute în spații special construite și amenajate cunoscute sub denumirea de "platouri de filmare" (parte compomentă a unui studio cinematografic) sau "în natură", "pe viu", în
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
același timp industrial. Filmările pot fi făcute în spații special construite și amenajate cunoscute sub denumirea de "platouri de filmare" (parte compomentă a unui studio cinematografic) sau "în natură", "pe viu", în locații determinate de conținutul secvențelor impuse de scenariul regizoral. În afara costurilor reduse ale producției, aceste locații naturale permit surprinderea unor aspecte inedite cum ar fi locuri turistice, situri istorice, localități, care sporesc verosimilul scenelor filmate. Filmările pe platou, pot fi "sincrone, mute" sau cu "play-back". Pentru efectuare filmarilor "sincrone
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
blat de lemn dreptunghiular care la partea inferioară are o bagheta de lemn mobilă; aceasta printr-un impuls brusc cu mâna va face un zgomot scurt. Pe ea este trecut titlul filmului, numărul de ordine al cadrului filmat conform scenariului regizoral și numărul de ordine al variantei filmate (cunoscută sub denumirea de "dublă"), care ajută la indetificare la montaj a materialului filmat. Semnalul sonor produs la filmare prin mânuirea clachetei, fixat "vizual" pe imagine și "sonor" pe banda magnetică, constituie reperul
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
foloseste sistemul cu "bandă ghid". De menționat că "platou exterior" poate fi ori și care locație exterioară: o piață a unui oraș, o localitate rurală, un sit istoric și ori ce poate folosi în a reliefa cât mai bine "scenariul regizoral" și a reduce cheltuielile de producție. Remarc faptul că la filmările în natură se folosesc și diferite efecte speciale ca cele pirotehnice, ceață, fum, praf. Filmările combinate și trucaje, sunt filmări speciale care duc la îmbunătățirea efectului artistic al producției
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
și aceasta se adaugă unde cere acțiunea filmului. Ea trebuie să exprime diferite momente ale filmului, diferite stări sufletești ale personajului, punctări ale acțiunii. Montajul filmului, sau ansamblarea filmului se face de către regizor, cu ajutorul monteorului (montezei) de film, după scenariul regizoral, secvență cu secvență cu sunetul adecvat înregistrat pe bandă separat (uneori doar parțial mixat), astfel ca după ansamblare filmul să fie definitivat. Se obține astfel ceea ce se numește "copie pozitivă de lucru", alcătuită la rândul ei de bobine de circa
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
și pentru că celelalte starlete Fox Jayne Mansfield și Sheree North dezamăgesc în a prinde la public, Zanuck se recunoaște învins și Monroe se întoarce cu triumf la Hollywood. Un nou contract a fost întocmit, care îi permitea lui Monroe drepturi regizorale complete precum și opțiunea de a juca în alte proiecte ale studioului. Primul film făcut sub noul contract a fost "Bus Stop", regizat de Joshua Logan. Criticii au remarcat imediat abordarea profundă al lui Monroe pentru personajul interpretat. În general este
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
de alți numeroși colaboratori și invitați pe proiect teatral. Numărul premierelor pe stagiune variază (8-10 titluri), lor adaugându-li-se reluările spectacolelor de succes. Repertoriul, alcătuit pe baza valorii artistice a textelor propuse, pe baza criteriilor de utilizare a trupei, în urma ofertelor regizorale și a testelor de piață, cuprinde piese din dramaturgia clasică și universală, urmărind în aceeași măsură și promovarea noii dramaturgii românești. Astfel, echilibrul unui asemenea repertoriu relevă orientarea pluridirecțională a mesajului cultural care nu mai este apanajul exclusiv al unui
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
al teatrului, fiind în același timp un adevărat mentor artistic al regizoarei Margaretei Niculescu, o fostă studentă de la IATC, care în 1949 a înlocuit-o pe Lucia Calomeri în funcția de directoare a teatrului. După o lungă și distinsă carieră regizorală și didactică, Nicolae Massim a fost transferat din motive politice la Teatrul Tineretului din București unde autoritățile culturale comuniste intenționau să-l pună 'pe linie moartă'. La Teatrul Tineretului Nicolae Massim a lucrat cu tinere talente ca Florin Vasiliu, George
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
susținut de regizorul Oliver Frljić (n. 31 martie 1976). În legătură cu acest atelier, intitulat <strong>Dramaturgia instituțiilor</strong>, organizatorii spuneau „că</em><em> nu se va concentra pe prezentarea sau analiza unui tip anume de performance sau a unui anume stil regizoral, ci va trata posibilitatea folosirii unei instituții teatrale ca actant în contextul general al spectacolului social.” Spectacolul lui Oliver Frljić, </em><strong><em>Violența noastră și violența voastră </em></strong><em>(inspirat de cartea lui Peter Weiss, The Aesthetics of
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? () [Corola-website/Science/296170_a_297499]
-
ale ultimului an. Un <em>show</em> în care puteai distinge marca ironică a regizorului, observând cât de conturată devine o trupă care lucrează pentru un mesaj comun. Dincolo de <em>statement</em>-urile puternice din succesiunea <em>frame</em>-urilor regizorale, am putut distinge umorul, gândirea bine articulată a mizanscenei, dar și ritmul insolit. Deși transgresa granițele teatrului, spectacolul putea fi încadrat în acest gen. Frljić utiliza, preponderent, mecanisme clasice de construcție de sens, bruiate, contestate și recontextualizate pe parcursul spectacolului. Atelierul
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
Dar filmul nu a rămas în vechiul continent. Devenind o afacere bănoasă, încet, încet, începe să treacă oceanul. Face o escală în Marea Britanie, unde "George Albert Smith", regizor de film, îl "„îmbogățește”" cu "prim planul" și "John Willianson" cu decupajul regizoral. Ajunge pe noul continent unde găsește cele mai propice condiții pentru dezvoltare. Un proiecționist, "Edwin S. Poter", preia compania de producție a filmelor proprietate a lui Edison în anul 1901. Trece la realizarea de filme de ficțiune. Nou este că
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
producția "„The Great Train Robbery”" (1903) care transformă filmul într-un "spectacol comercial". Acesta se remarcă prin schimbari rapide de locații, acțiuni cu tren în mișcare. Pleacă de la compania lui Edison la compania "„Famous Players”" (apoi "„Paramount”"), unde metoda sa regizorală este depășită și se va întoarce la vechea sa meserie, proiecționist (1916). În 1908 apare pe firmamentul "industriei cinematografice" unul din cei mai de seamă regizori ai "cinematografului american", numit și "părintele filmului american", David Wark Griffith. Griffith, actor de
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
celei de-a șaptea arte". Pentru începuturile cinematografului acele "vederi mișcătoare", făcute de frații Lumière, dar care deschid drumul "documentarului", apoi acele "comedioare", gen "grădinarul stropit", făcute tot de către părinții săi, pentru care nu le trebuiau un scenariu, o organizare regizorală, erau de ajuns. Dar iată că în această activitate de "bâlci" apare Georges Méliès, Georges Méliès care își dă seama că pentru "fiabilitatea cinematografului" este nevoie de creerea unui "scenariu" pentru a se realiza o producție, un "film", pe care
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
a făcut următorul comentariu: "„În perimetrul dramaturgic, al răfuielii cineaștilor cu clasa politică prin filme din ce în ce mai repetabile și conformiste (fiindcă nonconformist ar fi să le găsești puternicilor zilei măcar alibiuri), Șerban Marinescu creează o galerie de personaje din carton. Ambiția regizorală se consumă mai ales în introducerea sau încheierea secvențelor, prin lungimi „de atmosferă” care nu fac, de fapt, decât să lungească „zeama”. Nimic nu se leagă, dramele sunt simulate, iar personajele devin caricaturi în nimicnicia lor dramaturgică. În van combină
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
Moșuc se numără câteva debuturi considerate excepționale: Marguerite (Faust), Amina (La Sonnambula), Liù (Turandot) și Maria Stuarda - la Zürich și la Operă de Stat din Berlin. De asemenea, a înregistrat succese senzaționale cu evoluții fascinante în La Traviata (sub conducerea regizorala a legendarului Franco Zeffirelli, New Israeli Opera), Lucia di Lammermoor la Thessaloniki (regia: Renata Scotto) și Théâtre Capitole din Toulouse, în rolurile Elvira (Opera de Stat din Viena), Micaela (Arena din Verona), Gilda (Teatro Regio di Parma, Operă de Stat
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
filme de o calitate îndoielnică, dar care să aducă venituri sigure, soluția pentru care s-a optat fiind „canonizarea vulgarității sans rivages”. Filmul a avut parte și de unele recenzii ușor favorabile care au evidențiat umorul calitativ superior sau tehnică regizorala inteligență a lui Theodor Halacu-Nicon. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Câteva stranii acțiuni teroriste zdruncina viața pașnică a Capitalei: o explozie stinge, în nocturnă, luminile stadionului pe care se disputa
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
socialist redă ""viața nouă a țăranului pornit pe drumul vieții socialiste"", încă un punct marcat al propagandei prin film a regimului comunist. S-a trecut și la realizare de ecranizări după clasici români sau străini. Este demn de amintit debutul regizoral a cunoscuților mai târziu Iulian Mihu și Manole Marcus, care realizează filmul " La mere" după o nuvelă a lui Cehov, care pune în lumină capacitatea lor de a realiza filme. Dar realizarea de seamă a vremii a fost "La moara
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
(n. 29 iulie 1895, Bârlad - d. 30 martie 1946, București) a fost un om de teatru și literat polivalent care a adus, prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică, o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. (Traian Nicola, în volumul " Valori spirituale tutovene", vol. 5, Bârlad, p. 651 afirmă că s-a născut în Bârlad, însuși marturisește că s-a născut în
Victor Ion Popa () [Corola-website/Science/302600_a_303929]
-
revoluții culturale. Dar, mai presus de toate, filmul scotea în evidență capacitatea lui Ciulei de a gândi și în termeni cinematografici, de a produce valori deosebite care puteau să facă față exigențelor circuitului internațional. "Pădurea spânzuraților" a reprezentat apogeul experienței regizorale filmice a lui Liviu Ciulei, după ce acesta mai realizase și alte filme ca regizor principal, așa cum au fost, "Erupția" și "Valurile Dunării", respectiv în calitate de regizor secund al lui Victor Iliu în filmul "Moara cu noroc". Experiența sa de arhitect, actor
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
de Karvelas, bazat pe povestea de dragoste reală din timpul celui de-al Doilea Război Mondial de la Auschwitz, dintre Mala Zimetbaum și Edward Galiñski. Piesa, care s-a desfășurat la Palace Theatre din Atena (19 ianuarie 2002), a purtat semnătura regizorală a lui Yannis Kakleas și a fost acompaniată de orchestra simfonică alcătuită din 40 de muzicieni și dirijată de Yorgos Niarhos, iar în piesă au jucat alături de Anna încă 60 de actori printre care Leonidas Kakouris, Aias Manthopoulos, Katerina Dadaskalou
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
folosită ca limbă liturgică și de învățătură religioasă, alături de ebraică, în religia iudaică. În filmul "Patimile lui Iisus" regizat de Mel Gibson, toate replicile actorilor sunt rostite în limbile aramaică, latină și ebraică, și nu în limba engleză. În viziunea regizorală extrem de contestată pentru violența ei, Gibson îl pune pe Iisus să converseze cu guvernatorul roman Pilat din Pont direct în limba latină. De altfel soția acestuia avea să devină una dintre primele creștine, după ce Iisus i-a apărut cu o
Limba aramaică () [Corola-website/Science/302455_a_303784]