1,404 matches
-
de ansamblu asupra realității biologice, într-o viziune sintetică, potrivit principiului clasificării tipologice: - Regnul animal - despărțit în cinci încrengături, care constituie cele cinci prototipuri de animale: vertebrate, articulate, moluște, radiate și protozoare (ultimele patru reunite sub numele generic de nevertebrate). Regnul vegetal - împărțit în patru încrengături, care constituie cele patru prototipuri de plante: phanerogane, cryptogame vasculare, muscinee și thalophyte (ultimele trei, reunite sub numele generic de cryptogame). Cele două mari regnuri biologice au putut fi deci împărțite, fiecare în câteva mari
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și protozoare (ultimele patru reunite sub numele generic de nevertebrate). Regnul vegetal - împărțit în patru încrengături, care constituie cele patru prototipuri de plante: phanerogane, cryptogame vasculare, muscinee și thalophyte (ultimele trei, reunite sub numele generic de cryptogame). Cele două mari regnuri biologice au putut fi deci împărțite, fiecare în câteva mari încrengături, care la rândul lor, au putut fi subdivizate, precum se știe, în grupuri din ce în ce mai restrânse, denumite: ordine (clase), familii, genuri și specii. Speciile, la rândul lor, sau cel puțin
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
exprimă frica) nu sunt recunoscute de bolnav, datorită funcției deficitare a amigdalelor Această descoperire aduce în discuție problema instinctelor, deoarece frica este considerată de majoritatea cercetătorilor un comportament complex, înnăscut, comun unei specii biologice. Charles Darwin atestă apartenența hominidului la regnul animal (în cartea The Expression of Emotions in Man and Animals, publicată în 1872). Interesantă este observația cercetătorilor Robert Plutchik și Nico Frijda (1983) despre asocierea progresivă odată cu urcarea pe scara evoluției, a expresiei instinctelor de către față, cu cele exprimate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
trei instincte de bază (frica, furia și bucuria), restul fiind expresii parțiale ale acestora. Oare sediul instinctului fricii se află în amigdale? În cadrul creierului emoțional, amigdalele s-au dovedit a avea un rol-cheie. Comportamentul complex al fricii există la întreg regnul animal, el putând fi descifrat de la vierme până la Homo Sapiens; aceasta înseamnă că este prezent din momentul în care apare viermele Caenorhabitis elegans (dotat cu 300 de neuroni și 7500 de sinapse) pentru a se menține până la homo sapiens (cu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
tradiția lui Swift, Naum își permite un intermezzo subtil de satiră politică (într-atât de subtil, încât e eliminat din ediția din 1988): "Trăiască, deci, Apolodor/ Care-a trecut pe lângă stele/ Și nici nu s-a atins de ele!/ Trăiască regnul animal/ Și specia care-a născut/ Cosmonautul ideal!/ [...] Trăiască, deci, Apolodor/ Și tot ce-avea în buzunar!/ Trăiască micul său radar!/ Trăiască ultimul șurub!/ Trăiască laptele din tub!/ Trăiască lipsa de palton,/ Trăiască bunul biscut,/ Trăiască și acel buton/ Atât
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu o conștiință aptă să contemple materia și Universul, iar exacerbarea actului „firesc” al morții aduce după sine, cum o constată filozoful clujean D.D. Roșca, În urma școlii romantice germane, o „conștiință tragică”, aptă tocmai de a ne separa de toate regnurile animale care ne Înconjoară, cum o fac de altfel cultura sau limbajul articulat. Sigur, repetăm Încă o dată banalități filozofice, dar ne folosim de aceste „cârje” pentru a ne putea situa În hățișul atâtor confuzii care cutreieră fără oboseală atâtea spirite
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acel deceniu teribil german, al Înlăturării ruinelor, al supraviețuirii pur și simplu, Învingând foamea, mizeria, oprobiul larg contemporan, european și nu numai - meritat, bineînțeles! - și care au intrat iute, dovedind, e drept, o uriașă hărnicie și pricepere profesională, Într-un regn al consumismului, după moda americană, mai ales Regan, care continuă și azi, iar populațiile vexate ale Europei, care au suferit indirect, dar uneori teribil de direct și de brutal, aroganța hitleristă, au trebuit, la mai puțin de două decenii după
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
societății Articolul 5 Obiectul de activitate al societății este: producerea de aparatură electronică industrială, utilaje și accesorii de uz agronomic și zooveterinar, mobilier școlar și comercial, fotodiapozitive, cărucioare de transport în halele avicole și magazine, materiale didactice reprezentînd mulaje din regnul animal și vegetal, mulaje de patologie animală și vegetală, machete, diverse sortimente pe bază de schițe sau modele prezentate de beneficiari. Capitolul 3 Capitalul social, acțiunile Articolul 6 Capitalul social Capitalul social inițial al societății comerciale este în valoare de
HOTĂRÎRE nr. 433 din 21 iunie 1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale "Somadi" - S.A. şi "Editura tehnica agricolă" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107882_a_109211]
-
de la general către particular. De fapt, acest stil de muncă mi l-a impus profesorul Dumitru Cărăușu, în cadrul cercului de Biologie generală, al cărui membru am fost ca student. Profesorul ne învăța că atunci când prezentam o specie să pornim de la regn, încrengătură, clasă, ordin, familie și să ne oprim acolo unde încep incertitudinile. Considera că este cel mai cinstit lucru. Nimeni nu poate cunoaște toate plantele și nici toate insectele, cu atât mai mult toate animalele. Înainte de aplicațiile practice la care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
București - J.B. Lamarck - părintele evoluționismului; 1998 - Universitatea „Ovidius” Constanța Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Universitatea de Stat Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie: Logica viului în gândirea lui Eminescu; Simbolistica animalelor; Elemente noi în aplicarea evoluției filogenetice a regnului animal; Evoluția ideilor omului despre om; Academia Română filiala Iași: 1997 Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Simbolistica apei; 1999 - Simbolistica animalelor; 2000 - Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; 2005 - Ce este viața? 1998 - Universitatea Banatului Timișoara: Logica viului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
București - J.B. Lamarck - părintele evoluționismului; 1998 - Universitatea „Ovidius” Constanța - Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Universitatea de Stat Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie: Logica viului în gândirea lui Eminescu; Simbolistica animalelor; Elemente noi în aplicarea evoluției filogenetice a regnului animal; Evoluția ideilor omului despre om; Academia Română filiala Iași: 1997 Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Simbolistica apei; 1999 Simbolistica animalelor; 2000 - Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; 1998 - Universitatea Banatului Timișoara: Logica viului în gândirea lui Eminescu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Țara noastră. Și în activitatea didactică universitară profesorul Gheorghe Mustață a avut rezultate remarcabile. A publicat un număr de 19 cursuri, la majoritatea lor fiind singur autor sau prim autor. În conținutul cursurilor sunt tratate teme de: filogenie și evoluția regnului animal, structura anatomică a aparatelor și sistemelor în seria animală, evoluția plantelor și a animalelor, hidrobiologie, origine și evoluție, biologia dăunătorilor animali, originea și evoluția omului etc. A publicat cursuri în care a tratat probleme de metodică, experimente de laborator
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reper important al studenției. Am avut șansa în anii facultății să urmez cursurile de Biologie marină, Hidrobiologie și Evoluționism. Au urmat apoi cursurile de Biodiversitatea mediilor acvatice, Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural, Filogeneză animală și Strategii evolutive în regnul animal la studiile de master ale secției de Biodiversitate, pe care domnul profesor a ctitorit-o, dar și îndrumarea pentru lucrarea de disertație și mai apoi pentru teza de doctorat. Un om elegant, cu o Ținută îngrijită, cu privirea pătrunzătoare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Eu am făcut însă fotografii în 1961, la prima mea vizită, ca student. Ca artist, Haeckel a dat la lumină lucrarea „Formele artistice ale naturii” (Kunstformen der Natur), în 1899-1904, cu 100 de ilustrații, cu cele mai încântătoare forme din regnurile protistic, animal și vegetal, îndeosebi cu forme microscopice marine, cum ar fi miraculoasele radiolare, adevărate bibelouri ale naturii. Haeckel a adus direct în artă opera magnifică a naturii. „Natura care ne înconjoară - spune el - prezintă pretutindeni o profunzime uriașă de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
este eliminată intervenția divină Goethe consideră că toate plantele pornesc de la un strămoș comun, marea lor varietate fiind provocată de condițiile de mediu: „Toate plantele sunt astfel considerate, spune Trevelyan, ca fiind manifestări specifice ale plantei arhetipale care controlează întregul regn vegetal și pune în valoare imensul talent al naturii în direcția zămislirii formelor. În acest domeniu mai ales, ea este permanent în acțiune: înaintează și dă înapoi, urcă și coboară, intră și iese, mișcări ciclice și necontenite pe infinita scară
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Ar fi trist ca, tocmai de asta, vorbele mele să sune În pustiu. „Radiosfera“, 11 februarie 1997, ora 9,53 7. În loc de mărțișor Astăzi am oferit câțiva ghiocei, contrar convingerilor mele obișnuite, dar conform ideii de sacrificiu, Îndeplinit de un regn, altuia superior. Am primit În schimb - iar economia de piață! - un mărțișor, act de asemenea firesc. Miră că un bărbat primește, iar nu oferă așa ceva? Nicidecum! Așa și nu invers se obișnuiește În mod tradițional la români, de fapt singurii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întru subtilitatea mijloacelor de seducție, sugerând participarea biocâmpului, În special al aceluia uman, cu caracteristici deosebit de variate și În populație și În timp. Seducția poate avea și alte scopuri, iar atunci devine nu doar interspecifică, dar se manifestă chiar Între regnuri diferite. Iar aici, campioane sunt nemișcatele plante. Pentru a realiza polenizarea, marea lor majoritate seduc insectele - deja sensibile la mirosuri - prin parfum sau, precum Rafflesia din Sumatra, cu o duhoare de cadavru care atrage și păcălește muștele. Dar Înflorirea, pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noi, spre a o Îngriji... Și toate acestea ca o servitute a nemișcatei plante, căreia culoarea, parfumul și nectarul nu-i folosesc; iar servitutea continuă Într’un fruct colorat, parfumat și dulce, care seduce un cărăuș al seminței. Seducție Între regnuri...; adică acela vegetal seducând animalul, inferiorul pe superior. Mă abțin Însă să generalizez când e vorba de unul singur... Desenul de pe grăunciorul de polen e caracteristic speciei. De ce? Tot ipotetic, imitând animalele, care se recunosc prin „geometrie“; căci Natura nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să nu se poată transpune În lumea precedentă - care nici nu mai există - nici În cea următoare, care va avea - evident - alte legi, la fel de neimaginat, imaginația aparținând doar lumii prezente. Un salt calitativ pare a fi apariția rațiunii, Într’un regn irațional, evident În dauna mijloacelor de apărare față de alții - colți, gheare - ori față de mediu - blana, pe care o simpatică prietenă o regretă În glumă ca cel mai eficace fard... N’aș crede, căci saltul n’a fost total: omul, că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s de fapt un fel de „găuri negre“ din punct de vedere energetic. Dar adaugă o Întrebare retorică: Dacă cineva are un excedent energetic - așa cum e el, „lupul“, Însuși -, caracter individual ca la om sau de specie ca la restul regnului animal, mai mult, caută așa ceva care să absoarbă acel excedent, se simte mai bine, nu-i așa? Păi pisica e o excedentară, pe când câinele un deficitar. Ca specie. Dar, atenție! Experimentul spune că intervine și dimensiunea verticală. Anume, ce e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
strămoșul lui arheantropul, acela care a pășit peste Rubiconul cerebral, devenind om. Păi Rubiconul e raportul dintre cele 700 de grame de creier ale aceluia și cele 70 de kilograme; tot 1%! Iarăși recunosc cu modestie că eu Încep „umanizarea“ regnului animal. Hai să Închei cu portretul meu, dar lăsând sămânță de vorbă pentru altă dată; și-mi etalez puțin blănița, pe masă, aceea din bucătărie ori chiar pe biroul lui Cristi, la căldura veiozei. Nu-i așa că e cu grijă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsește și În semințele lui ololiuqui, Rivea carymbosa, iar de nu, găsesc ceva mescalină În cactusul peyotl. Dar să vă spun ce mi-au șoptit zeii. În primul rând, că ciuperca nu e plantă, implicit de post. Ea aparține unui regn aparte, mai apropiat de animal, chiar dacă e imobilă, iar Aristotel ar fi spus că dacă ceva stă e plantă, iar de umblă e animal... dar ce facem cu mulțime de animale marine fixe, motiv pentru care se cheamă de pildă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nimeni, cu jucării... Nici planta, chiar toxică, nu e barbară; cel mult acela care o folosește precum vestiții Medici sau ignorantul care o Înghite făcând pe cunoscătorul, căci prost care să nu fie și fudul nu se află... Și nici regnul mineral, neanimat dar care cuprinde destule lucruri care ar sugera barbaria, precum Vezuviul anului 79. Barbaria e de fapt rodul rațiunii. Aceeași care a creat unealta, În care categorie prima a fost o armă; firesc, omul era pe atunci doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu dracu’, ori barem cu „slujitorii“ lui, vrăjitorii. Slujitori cu ghilimele, căci adesea au fost astfel Învinuiți oameni care n’aveau nimic comun cu Michiduță, ci doar erau mai dotați În ceea ce ați „uitat“ voi, dar nu uităm noi, restul regnului animal. Și am În vedere - dreptu-i, coborând În planul material, chimic și, implicit fiziologic - vestitul proces al vrăjitoarelor care au sfârșit În ștreang, din (pre)America secolului XVII. Acelea doar mâncaseră pâine de secară, plantă parazitată natural de o ciupercă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cel mai consistent), " Chipul din fântână", este structurat din meditații pe tema "fugit irreparabile tempus". Permanenta convertire a tristeții în bucurie ("Bucuros de întristare" spune poetul) constitue eternul leit-motiv. În aura răsăritului, albinele "sug tristețe înflorită"; ciclul viață-moarte presupune, în regnul vegetal, misterioase treceri corolă-humă-corolă, iar în marea trecere, înflorirea trudei strămoșilor nutrește împlinirea ei pe spirala secolelor: Ținând de coarne veacul și asudând la plug /Țăranii merg arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]