7,045 matches
-
infinit mici: pentru ființa iubită (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășită), persoanele dragi sufletului său (iubirea ancestralității sale), satul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea ca certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decât dăruirea de sine. O dăruire care poate fi balsam miraculos, turnat peste răni vechi
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
necunoscut ei. - Bine ai revenit pe bărcuța mea. - Mă bucur că o revăd. Îmi doream atât de mult să o mai vizitez înainte de a pleca acasă... - Suntem doi oameni majori și ne asumăm cele ce vrem să facem, fără niciun regret sper. - Nu știu ce vom face, dar știu că m-am simțit bine în brațele tale, răspunse șoptit fata rușinată de starea sa. Ștefan a cuprins-o cu paharul în mână de după gât, îi apropie capul de al său și puse din
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Și să-nțelegi ce mult ai fost dorită. În neștiut și nedorit mister Tu ai ascuns cuvinte potrivite. Și mai făcut acuma ca să cer O clipă, dar din zilele avute. De câte ori mi-e dor tu îmi dispari Din teamă și regretele de noi. Fiindcă oricum nu am vreun interes Să fim acuma iarăși amândoi. Doar marea calmă-ți mai suportă chipul La fel cum eu demult ți-l tot suport. Dar pentru mine totuși infinitul Ce l-am avut, de-acum
LIPSA DE RESPECT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1472963060.html [Corola-blog/BlogPost/378313_a_379642]
-
dintre dorința arzătoare, înverșunată de a fi iubit de omul autoritar care reclamă respect și copleșitoarea, obositoarea singurătate în care este cuprins din pricina lipsei tatălui./ nu l-am văzut niciodată pe tata iubind. Până și titlul poeziei exprimă un mare regret, că autorului i-a lipsit acel timp de a se apropia de tatăl său, că moartea a survenit prea devreme, iar el nici măcar nu a apucat să simtă că este iubit de către acesta. Amprenta auctorială nu reiese numai din timbrul
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
se racordeze permanent la sensibilitatea celuilalt, este nevoie de timp pentru a se ajunge la înțelegere. Arareori îl avem, arareori realizăm că îl irosim când îl avem, sau ne dăm seama prea târziu; atunci când nu mai rămâne loc decât pentru regrete. Tot ceea ce este frumos ne atrage irezistibil; primul impuls este acela de a ne dori să-l avem cu orice preț, fie și cu acela de a-l distruge. Sentimentele legate de iubire rareori pot fi ascunse. Când există reciprocitate
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1472638736.html [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
scrisoare, ca să nu uite de “boanghina” de la Cluj. Am primit multe poze de la eveniment în care erau surprinși citind prostiile mele.Salutul «boanghinei din Extremul Nord », cu ocazia sărbătoririi unei jumătăți de veac de la absolvirea I.P.B.-uluiDragi colege și colegi,Regret că nu pot fi printre voi. Știți voi de ce. Sunt cam departe, și în plus...Dar, vă rog să primiți salutul meu sincer! Voi depăna sumar, câteva amintiri.La admitere am fost vreo 7 candidați pe un loc. Greu. Bineînțeles
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
și amintindu-ne de aceste întâmplări, încercând prin amintiri să ne „postăm” în eveniment dar și în derularea și gravitatea faptelor, pune degetul la tâmplă, își freacă genunchiul tremurând de colțul mesei și recunoaște lejer și parcă fără urme de regret: „Să-ți pun un secret, pe care însă nu-l regret nici acum. Pot însă să-ți fiu recunoscător: cartea aia dibuită de mine, când te-am zărit că te furișezi pe deal spre coliba lui Niță Achim, a fost
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Iată unul dintre motivele pentru care CARMEN HUZUM a decis că a sosit vremea debutului său. Temeinicia acestei decizii ar putea fi motivată (și de noi) prin: tandrețea cuvântului său, lumina împrăștiată în silabe, amurgurile sau diminețile pline de iubire, regretele transformate în a doua șansă, calinitatea scrisului, împletirea liricului cu eposul de factură specială, trăirea cotidiană al cărei sens se îmbogățește perpetuu, feminitatea poeziei (însemnând delicatețe, sensibilitate, șoaptă) și mai presus de toate acestea - VISUL. Iubire fără manuscris nu este
„IUBIRE FĂRĂ MANUSCRIS” – VOLUMUL DE DEBUT SEMNAT CARMEN HUZUM (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_in_colecti_gheorghe_stroia_1379918200.html [Corola-blog/BlogPost/365092_a_366421]
-
până în zilele de azi. Am descris acest sentiment în câteva din poeziile mele. Exemplu: Dorul mă macină-ncet/ Și-mi aduc cu drag aminte/ De stradă copilăriei/ Și de-o vorbă de părinte.// Am lăsat acolo totul/ Cu durere și regret/ Și-acum simt că amintirea/ Se șterge încet-încet!// Inima îmi plânge tare/ După sfânta Românie/ Nu mai cânt ca altădată/ Nu mai recit poezie// Aș vrea să mă-ntorc acasă/ Să găsesc ce am pierdut,/ Dulcea mea copilărie/ Și... s-
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
niciodată. Este prea ocupat să facă transferul lin către un alt Președinte american. Vă întrebați ce-i ceream eu, un oarecare din România, ditamai Președintelui SUA, celui mai puternic om al planetei Pământ? Ei bine, îi ceream o scrisoare de regret și compasiune adresată familiei mele, prilejuită de comemorarea la 5 mai a fiecărui an a unui eveniment tragic care a lovit familia bunicului meu patern, a cărui casă a fost rasă de pe fața pământului în Ploiești, la 5 mai 1944
„- Chiar lu’ domnu’ Obama vreți să i-o trimiteți?!” Într-o dimineață ploioasă, la oficiul poștal dintr-un cartier de la marginea Bucureștiului și a lumii by https://republica.ro/z-chiar-lu-domnu-obama-vreti-sa-i-o-trimiteti-intr-o-dimineata-ploioasa-la-oficiul-postal-dintr-un-cartier [Corola-blog/BlogPost/337998_a_339327]
-
încăpățânarea mea a fost mai mare decât generozitatea și bunăvoința care mi se arătase. Și aceasta s-a petrecut în două rânduri. Iar eu tot în două rânduri am procedat la fel, așa că acum nu mai am decât cuvinte de regret pentru purtarea mea nesăbuită. Regrete care, oricât de sincere ar fi, nu mai pot compensa ocazia pierdută. Retragerea mea la țară, pare să îmi ofere, măcar acum, pe ultima sută de metri, condițiile cele mai bune pentru odihnă și lectură
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/E_greu_sa_ne_mantuim_ion_untaru_1326704384.html [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
mare decât generozitatea și bunăvoința care mi se arătase. Și aceasta s-a petrecut în două rânduri. Iar eu tot în două rânduri am procedat la fel, așa că acum nu mai am decât cuvinte de regret pentru purtarea mea nesăbuită. Regrete care, oricât de sincere ar fi, nu mai pot compensa ocazia pierdută. Retragerea mea la țară, pare să îmi ofere, măcar acum, pe ultima sută de metri, condițiile cele mai bune pentru odihnă și lectură. Pe scurt, mă simt la
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/E_greu_sa_ne_mantuim_ion_untaru_1326704384.html [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
destine,/ Să aflu drum, din Carte a-mi citi.../ Aici parc-aș fi eu... Dincolo cine/ Îmi luminează marginea de zi?” (Printre silabe). Nicolae Dan Fruntelată (România, poet, ziarist, redactor), cu un vers alb, vine în fața cititorului cu stări de regrete ce dezvăluie sentimentul curat, plin de durere, față de țărâna natală: „Eu nu pot spune: Noapte bună, România,/ Oriunde te-ai afla!/ Pentru că tu nu te mai afli nicăieri/ Decât, poate, în inima mea/ Într-o stare de veghe chircită/ Într-
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
dar cu un zâmbet luminos pe buze, li se adresează calm și cu blândețe: - Voinicii mei, continuați ospățul până în zori și nu întrerupeți lăutarii din cântecele lor. Cântați și chefuiți căci așa îmi este voia. Nu părăsesc această lume cu regrete. Să nu mă plângeți, ci să fiți mândri că ați avut un asemenea principe. Când îmi voi da duhul să vestiți stingerea mea în urale și să curgă vinul în pocale! Plec în cealaltă lume ca un tânăr viteaz, unde
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
veselia până în zori, nu i-a putut fi îndeplinită pe deplin. Cui îi mai ardea de ospăț la așa pierdere? A doua zi întregul ținut al Vâlcelelor află de moartea lui Valdescu și de la boieri la țărani îl plângeau cu regret. În a treia zi, la înmormântare, se strânse mulțimea ca să-l conducă, după datina străbună, pe ultimul drum. Au mai trecut câteva săptămâni și viața în principat își reluase cursul normal. Totuși, unii dintre boieri se întrebau ce va urma
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
asupra timpului, am observat cât de ușor ne duc în eroare deșertăciunile acestui ritm de viață alert care ne copleșesc viețile într-un mod aproape bizar. Discutam într-o zi cu cineva despre acest lucru și mi-a mărturisit cu regret că nu mai are timp de nimic. Timpul fuge? Ne presează? Oare, el, timpul este devină pentru că, noi, oamenii, am uitat să fim liniștiți și odihniți? Observăm că, deseori, ni se pare că orele trec mai rapid decât de obicei
TIMP, EFEMERITATE, VEŞNICIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_timp_efemeri_marina_glodici_1385634237.html [Corola-blog/BlogPost/342204_a_343533]
-
iar partenerul putea fi repede luat la bătaie. Perioada liceului a trecut repede și, după absolvirea lui, fiecare și-a urmat cursul propriei vieți. Apoi, grupul nostru de prieteni s-a risipit așa cum s-a și format, repede și fără regrete. Erau prietenii de conjunctură, fiecare era amic cu cineva și celălalt, la rândul său, cu altcineva, însă o adevărată prietenie nu s-a legat niciodată. Doar ne simțeam bine între noi, indiferent dacă eram băiat sau fată, pentru că eram tineri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
o adevărată prietenie nu s-a legat niciodată. Doar ne simțeam bine între noi, indiferent dacă eram băiat sau fată, pentru că eram tineri cu toții. Niciodată nu ne-am pus problema unor prietenii adevărate și, de aceea, nici nu au rămas regrete că aceste prietenii nu au dăinuit de-a lungul timpului. Au fost niște relații pe timpul adolescenței și atât. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
nule ori contrări!... Dar s-a-ntâmplat uneori: Ne-am mai ars cu țuică fiartă, Ici... colea o cană spartă; Ghinion spurcat... s-a dus, Dar ne-am ridicat în sus Dei sub mese ori din șanț, Amețeli și cu regrete... Dar când luăm un dorobanț, Cum e gura unei fete... Îl pupăm și-l adorăm Și cu drag noi închinăm, C-avem un jurământ sfânt, Să fim toți uniți la birt, Nu ca chiorii din senat... Ca orbeții s-au
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marin_voican_ghioroiu_1393919177.html [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, „aterio - scleroza globului” baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. ) Moldova este un pământ de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor.” Veritabilă demonstrație de forță, studiul Svetlanei Paleologu Matta face
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Nu am scris această carte pentru a transmite un adevăr pe care eu îl dețin, ci pentru a găsi un adevăr de care eu am nevoie. Sensul ei nu este să acopere,ci să descopere ceva, spune Ana Blandiana . Păstrez regretul că deși am întâlnit-o de mai multe ori în Sala de Concerte a Radioului, timiditatea mea excesivă, m-a împiedicat s-o abordez, dar așa a fost să fie! Sabina Măduța 25 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Sabina Măduța LECTURI
SABINA MĂDUȚA LECTURI BINECUVÂNTATE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1414425144.html [Corola-blog/BlogPost/374378_a_375707]
-
Eram studentă în ultimul an la Litere și lucram intens la lucrarea de licență, când mă sună o colegă de an să-mi spună că d-na profesoară care-mi coordona lucrarea a făcut infarct...și nu mai e. Dincolo de regretul dispariției unui om de valoare, a crescut panica mea...Eu cui rămân? După câteva săptămâni, am fost repartizată la un alt profesor...altă bibliografie...altă viziune. Pffffff...!!!! Aste e. Ia-o de la capăt! Unii dintre colegii mai zeloși își terminaseră
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Disparut_fara_urma_corina_lucia_costea_1341564438.html [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
SERGIU NICOLAESCU: Șaizeci de filme, nouă seriale de televiziune și șase documentare, cincisprezece scenarii, treizeci de roluri... Adică o viață mai mult decât plină. Trăită la maxim, fără regrete: SERGIU NICOLAESCU. Cel mai prolific regizor al cinematografiei române a “bifat” în 2012 optzecișidoi de ani de viață și o jumătate de veac de profesie. Pe lângă munca din spatele camerelor de filmat, a purtat “Coroana de foc”, a condus oști, s-
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” by http://uzp.org.ro/urmasii-mei-raman-doar-filmele-facute/ [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
cinema. - Intrarea dumneavoastră în politică a estompat imaginea cineastului? - Da! Categoric, da! Și am simțit-o. Acesta este și motivul pentru care am ieșit din politică. Acum, aș putea spune că mă bucur de maximum de popularitate. - Privind înapoi, aveți regrete? -Nu, nu am regrete. Trăiesc însă un fel de tristețe cînd un film se termină, pleacă de lângă mine. Poate pentru că îmi vin în minte toate chinurile suportate la realizarea lui. În plus, mi-ar fi plăcut să am o familie
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” by http://uzp.org.ro/urmasii-mei-raman-doar-filmele-facute/ [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
politică a estompat imaginea cineastului? - Da! Categoric, da! Și am simțit-o. Acesta este și motivul pentru care am ieșit din politică. Acum, aș putea spune că mă bucur de maximum de popularitate. - Privind înapoi, aveți regrete? -Nu, nu am regrete. Trăiesc însă un fel de tristețe cînd un film se termină, pleacă de lângă mine. Poate pentru că îmi vin în minte toate chinurile suportate la realizarea lui. În plus, mi-ar fi plăcut să am o familie mare, cu mulți copii
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” by http://uzp.org.ro/urmasii-mei-raman-doar-filmele-facute/ [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]