1,128 matches
-
consacrații dirijori permanenți ai Operei ieșene, Corneliu Calistru și Leonard Dumitriu (fiecare din ei cu recunoscute succese). Siguranța atacului cu gestica de magistru a îndrumătorului (pe care și el la rândul său, după propria mărturisire, și-a însușit-o de la regretatul artist-emerit Radu Botez), a făcut ca întregul aparat orchestral să-i dea tot concursul la realizarea unui acompaniament plin de rafinament muzical. Alți dirijori, care nu reușesc decât o interpretare de serviciu, bagatelizează uneori acompaniamentul acestui opus verdian (parcă uitând
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
atunci. E drept că acestea nu atingeau nivelul celor din sala Teatrului Național, se realizau totuși adaptări adecvate! Și spațiul grădinii devenea neîncăpător! Nici nu se putea să fie altfel, din moment ce se juca Chirița lui Alecsandri, cu distribuția de aur. Regretatul Miluță Gheorghiu era (a doua reușită travestire după Matei Millo) în rolul Chirițoaiei, Constantin Sava în rolul lui Bârzoi, Valeriu Burlacu („Ofișăriul”), Julieta Haluș (Luluța), Eliza Nicolau (Cumnățâca) și Alfons Radvanschi în rolul lui Guluță, Nicolae Șubă în memorabilul servitor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
noștri sunt mai buni decât ai lor, ceea ce dă soliditate și credibilitate proiectului enunțat, care urmărește nobilele sentimente, atât de necesare, ale înfrățirii dintre etnii! Am înțeles în cele din urmă că sufletul acțiunii a fost Roxana Cozma fiică a regretatului și talentatului nostru coleg, baritonul Iulian Rădulescu, de la care am primit și invitația de participare. Iată deci că așchia nu sare departe de trunchi. Felicitându-i pe organizatori pentru reușita întregii manifestări sperăm ca acesta să fie doar un reușit
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Andei Tăbăcaru Hogea ( în reluare) a respectat toate atributele pe care subsemnatul până acum a avut grijă să le ocrotească. În timp s-a păstrat cu grijă toaleta scenică a acestui spectacol, tocmai de la premiera de acum câțiva ani, când regretatul ei tată, Dimitrie Tăbăcaru, a semnat concepția acestei premiere. Orchestra a fost la înălțime și de data aceasta sub bagheta lui Corneliu Calistru, de unde se vede treaba că, atunci când există concentrare, tinerii instrumentiști sunt în stare de performanțe cum stă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
oraș. Fanfara școlii, înainte de război, era nelipsită de la sărbătorile oficiale, situată la loc de prim rang în peisajul citadin, cu repertoriul său bogat și în costumele sale naționale, tradiționale. Personal, am un moment de mândrie în plus, prin faptul că regretatul meu frate mai mare, Emil Zaborilă, din promoția 1942, viitorul director și dirijor de mai târziu și ctitor al Filarmonicii din Bacău, a condus mulți ani, ca elev, fanfara. Apoi, echipa de dansuri, din care am făcut parte și care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
consilier șoptindu-i tovarășului ministru: "S-a întors Săvescu". De întors, mă întorsesem, la încheierea misiunii, cum era și normal, dar de ce era întoarcerea mea atât de interesantă pentru ministru? Când am intrat în secretariatul direcției și apoi la director (regretatul ambasador Corneliu Bogdan), am remarcat și acolo un sentiment de "ușurare" (perceput ulterior și la colegii din direcție și la alți "oameni de bine"). L-am întrebat ca atare pe ambasadorul Bogdan ce-i cu "s-a întors Săvescu" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
oaspetele nostru ilustru ne-a fost confiscat. În oraș, vestea explodase. Prefectul, primarul și alții l-au înconjurat, cu o politețe umilă, urcându-l într-o mașină. * Peste mulți ani cincizeci și mai bine am avut ocazia să-i vorbesc regretatului Iosif Sava de această întâlnire. Nu știa nimic, auzise ceva, foarte vag, m-a somat să fac un articol despre "singura conferință a lui Enescu" după cum spunea el. Dar Iosif Sava a murit peste vreo săptămână și, iarăși neglijența mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Mitropolia Bucovinei și a Hotinului”. Cu siguranță că munca încordată, pusă în slujba marilor și istoricilor realizări pe care le-a obținut, înăsprită și de apărarea marilor răspunderi în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu, „a istovit puterile de creație ale regretatului chiriarh și l-a mânat cu pași grabnici spre mormânt”. Astfel, la data de 7 iulie 1935, trupul său a fost redat pământului, la slujba solemnă participând patriarhului Miron Cristea, mitropolitul Gurie al Basarabiei, Al. Lapedatu - ministrul Cultelor și Artelor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
că el n-a căutat asemenea slavă, ci - ca un credincios fiu și muncitor în via Domnului - s-a supus voinței celor ce i-au croit drumul spre ea și i-au așezat sarcini atât de grele pe umeri [...]. Viața regretatului ierarh este o evidentă pildă cum azi o asemenea demnitate și slujbă este mai mult o grea jertfă personală pe care uneori răutatea oamenilor o agravează în mod inutil sporind frământările sufletești, neliniștea și reaua dispoziție care cu atâta putere
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
izbucnirii războiului mondial, în anii în care a fost bibliotecar, alături de alți contemporani, clerici și prieteni ai săi (Tănase Gherman, Gh. Ciupârcă), Nectarie Cotlarciuc participă ca ostaș devotat la apărarea intereselor clerului bucovinean de la tribuna ziarului „Viitorul”, sub comanda regretatului marelui Dr. Vasile Găină, de asemenea fiind un membru plin de râvnă la toate instituțiile de cultură ale neamului său din înstrăinata capitală a Bucovinei. Și astfel, din treaptă în treaptă, N. Cotlarciuc ajunge conducătorul Bibliotecii Universitare, „cea mai de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
păstoria de 10 ani în care relevam mai ales meritul de a fi reușit să păstreze fondul bisericesc pentru eparhia noastră precum și atâtea instituțiuni...și iată că această recapitulare jubiliară e menită să rămână o încheiere definitivă a activității mult regretatului răposat [...]. Aici a avut o păstorire grea, dat fiind că la noi chiriarhii au, pe lângă grija sufletească, sarcina ingrată de a supraveghea administrarea fondului bisericesc”. Realizările mitropolitului Nectarie în cifre, cu privire la veniturile ordinare rezultate din activitatea forestieră, prin
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
practice am rămas surprins să constat cât de bine erau precizate noțiunile și cât de clar puteau fi urmărite în schemele realizate în timpul lucrărilor practice. Mă bucur că am reușit să o cunosc cu adevărat mai ales prin intermediul soțului său, regretatul și eminentul entomolog Constantin Filipescu. Astfel am reușit să descopăr că, sub fondul rigidității se ascundea un suflet sensibil și tandru. Pot spune că am avut unele afinități și ne-am respectat reciproc. Lucrările practice de Zoologia nevertebratelor le-am
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
legătura cu regretatul prof.dr. Adrian Rădulescu care era, în același timp, rector al Universității „Ovidius” și prefect al județului Constanța. Am fost asigurați de tot sprijinul. Nu am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța, fără de care nu puteam recupera Stațiunea. Acest om ar merita o statuie în incinta Stațiunii, alături de aceia a profesorului I. Borcea. Acum, când mă gândesc la oamenii pe care i-am încadrat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
început-o în 1962, ca preparator, la disciplina Zoologia nevertebratelor. Nici astăzi nu știu dacă atunci se prevedeau pentru preparatori anumite ore de lucrări practice în normă. Oricum, am fost acceptat să particip la lucrările practice de Zoologia nevertebratelor, la regretatul șef de lucrări Hugo Suciu și la domnul profesor Constantin Pisică pe atunci șef de lucrări. Am luat în serios această muncă și mă pregăteam în mod special pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
deschisă în cer... Este rămâne o poliță în alb». La 31 ianuarie 1928 patronatul a trecut în posesia parohiei Santa Tecla. S-a transformat într-un minunat Centru Juvenil. Tinerii din Este trebuie să fie recunoscători spiritului de inițiativă al regretatului lor don Angelo Pelà, carității și dezinteresului într-adevăr evanghelic al lui don Calabria și entuziasmului parohului lor, monseniorul Sartori. Sanctuarul Madonna di Campagna Stima și afecțiunea episcopului din Verona s-a manifestat față de don Calabria și prin dorința de-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului Jerovăț, în dreptul haltei C.F.R., s-au găsit resturi ceramice aparținând La Tène-ului getic, dar și unele din secolul al IV-lea. în lucrarea regretatului Ghenuță Coman (7), „Statornicie și continuitate. Repertoriul arheologic al județului Vaslui”, găsim mai multe referințe legate de localitatea Obârșeni, cea mai izolată din zonă. La circa doi kilometri de sat, spre vest, la punctul numit „Cetățuia”, la izvoarele pârâului numit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se preconizează o ședință legionară în cadrul Școlii de Ofițeri, înainte de plecarea la regimente a elevilor din anul al II-lea. Ședința a vut loc într-o duminică după masă, în pădurea de sub castelul lui Șoimoș și a fost condusă de regretatul nostru frate Gheorghe Pivin. Am recunoscut printre cei peste 50 de participanți, pe Mircea Vlad, pe Silviu Săveanu și pe sublocotenetul Mihai Frumosu. LA EXAMENE În luna februarie a anului 1945 am obținut o permisie de opt zile pentru a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
George Potra în 1934 cu alte înscrisuri similare. „Câteva date asupra ultimelor zile ale poetului Mihail Eminescu“ de Dr. V. Vineș, Șef de lucrări la clinica neurologică din București „Am avut ocaziunea să îngrijesc, ca intern la „Institutul Caritatea” al regretatului profesor Al. Sutzu, pe marele nostru poet Mihail Eminescu în ultimele luni ale vieții sale (martie - iunie 1889). Găsesc acum printre hârtiile mele notele pe cari le-am luat atunci și care cred că prezintă un oarecare interes fiindcă ele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
stare să lucreze. Prezenta oarecari tulburări morale: intra în diferite localuri publice și consuma fără să plătească; cerea bani de la toți pe cari îi întâlnea. Toate aceste acte au determinat pe prietenii săi să-l interneze în Institutul Caritatea al regretatului prof. Dr. Al. Sutzu, unde, în martie 1889, l-am primit în biroul administrativ. Eminescu mai fusese internat în Institutul Caritatea în 1883. La intrare Eminescu era gânditor, vorbea puțin, răspunzând numai la întrebări; cerea mâncare spunând că „n-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sincopă și moare imediat. Cum se vede din cele de mai sus, moartea lui Eminescu nu este datorată traumatismului cranian petrecut cu 25 zile mai înainte și care se vindecase complet, ci este consecința unei endocardite mai vechi (diagnosticată de regretatul profesor N. Tomescu, medic primar al serviciului de boli interne de la spitalul de copii, care era și medic al institutului) de care era amenințat în fiecare clipă și care desigur s-a agravat după erizipel. Cu aceste constatări legenda dispare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
stare să lucreze. Prezenta oarecari tulburări morale: intra în diferite localuri publice și consuma fără să plătească; cerea bani de la toți pe cari îi întâlnea. Toate aceste acte au determinat pe prietenii săi să-l interneze în Institutul Caritatea al regretatului prof. Dr. Al. Sutzu, unde, în martie 1889, l-am primit în biroul administrativ. Eminescu mai fusese internat în Institutul Caritatea în 1883.” Printre „tulburările morale” reținute de medic de la prietenii săi sunt enumerate consumațiile fără plată prin cârciumi nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în luna noiembrie a anului trecut, având dese întâlniri cu d-nii L. Nicoleanu, I. Popescu, D. Marinescu și Dion. Miron, din vorbă-n vorbă ajunserăm la convingerea că ar fi bine să scoatem un ziar săptămânal politic literar sub conducerea regretatului Eminescu. Cestiunea însă era dacă Eminescu va primi sau nu. După oarecare hesitare, Eminescu a primit și la începutul lunii decembrie s-a și putut anunța prin afișe apariția ziarului cu un lung șir de colaboratori(...) Cu Eminescu în frunte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ne alăturăm dorințele noastre, de a vă ura deplină sănătate, fericire și mult noroc! 4 Piatra-Neamț, 6.8.1977 Mult apreciate Domnule Dimitriu, Mi-ați prilejuit momente de o pură și emoționantă trăire sufletească - citind „Contribuțiile biografice”162 ale veșnicului regretat creator de imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. 161 Prin intermediul profesorului Gh. Balan, am primit numeroase fotografii cu schițe de desen ale lui Aurel Băeșu, pe care le-am reprodus, restituind tot ce am Împrumutat. 162 Vezi: Eugen Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mele, pentru că a reușit să găsească, În bibliotecă broșura „Prof. Dr. Jean Grintzescu”, pe care mi-ați trimis-o. Am copiat din ea ceea ce mă interesa și acum v-o trimit Îndărăt o dată cu sincerele mele mulțumiri. În adevăr În broșura regretatului Acad. Emil Pop „Figuri de botaniști români” (București, 1967) se vorbește (p. 83-89) despre viața și opera lui Ion Grințescu, fratele mai mare al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest Grințescu (ultimul a scris o genealogie a familiei Grințescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]