2,802 matches
-
creație. Aceștia aspiră la pozițiile dominante atât În cadrul organizațiilor, cât și la nivelul câmpului și Încearcă să impună o concepție specifică propriului lor capital cultural și care le avantajează propriile resurse. Nedispunând de capacități productive importante sau de un capital relațional și social consistent, această concepție presupune diversificarea activității firmei și orientarea către atragerea și menținerea forței de muncă, percepută ca factor decisiv pentru dezvoltare. O strategie de integrare productivă presupune o metaforă organică a „firmei ca Întreg” și nu doar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a propensiunii utilitariste sau determinărilor culturale. În același timp, din punct de vedere utilitarist, rețelele reduc incertitudinea, captând beneficiile cooperării chiar și atunci când oportunismul actorilor amenință realizarea unor câștiguri mutuale. Rețelele ignoră totuși determinările culturale și limitările cognitive ale patternurilor relaționale. Schimbările survenite În structura de relații ar putea fi explicate prin tensiunea dintre capitalul social (relații sociale) existent și modelele culturale emergente (instituții formale și informale). Câmpurile sociale sunt modele teoretice ce explică incidența cooperării organizate/instituționalizate luând În calcul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
culturală. Astfel, cooperarea organizată este un proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
concepțiile managerilor, dar și pe cele ale forței de muncă, ale reprezentanțiilor agențiilor de reglementare și care să constituie un tablou pe cât posibil exhaustiv al interacțiunilor și schimburilor la nivelul câmpului. Modelul propus constituie o analiză instituțională, deopotrivă acțională și relațională a unui spațiu social ce se dorește a depăși limitările modelelor neoclasice, dar și a celor exclusiv instituționaliste, prin introducerea mai multor variabile explicative. Desigur, adăugarea mai multor variabile și „complicarea” modelului Înseamnă un compromis În privința parcimoniei și poate a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înseamnă un compromis În privința parcimoniei și poate a eleganței formalizărilor matematice neoclasice, dar câștigurile euristice pot compensa pierderile simplității. Argumentul central pe care l-am urmărit este acela că un model al piețelor ca spații social-politice ordonate normativ, structural și relațional prezintă un grad mai mare de izomorfism cu patternurile reale decât modelele neoclasice bazate doar pe interacțiunea intereselor pe de o parte (și care ar prezice o volatilitate ridicată) sau a celor sociologice instituționaliste bazate exclusiv pe asumarea unor roluri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
faptul că ființele umane sunt produsul unei comunități și alminteri decât în sens contractualist. Solipsismul este o abordare esențialmente masculinăxe "„masculin"27. Femeile trăiesc preponderent într-un nod de relații pe care le perpetuează și dezvoltă, se definesc în termeni relaționali (ca soții, mame, fiice, surori). Copilul nenăscut nu este izolat, ci se dezvoltă în altă persoană, apoi, după ce se naște, este complet neajutorat și nicidecum independent. Fără îngrijire, nu poate supraviețui. Viața oamenilor este mai curând un șir de interdependențe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
conceptul de puterexe "„putere" în sens politic viza relațiile neutre, cele din afara familiei și intimității. Imaginea standard a relațiilor personale dintre bărbați și femei era configurată mai ales în sfera emoționalului. Sunt relații aflate sub dictatul sentimentelor, iar această sferă relațională nu are nimic politic. Din acest motiv, feminismul reformist a avut în centrul său, cu precădere, relațiile din sfera publicăxe "„sferapublică" și mai puțin reformarea relațiilor din sfera privatăxe "„sferaprivată"3. Cu alte cuvinte, cu precădere în afara feminismului radical, zona
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sexualitateaxe "„sexualitate"15 nu a fost subiect mai politizat. În ultimă instanță, departe de a fi pur private, sexualitateaxe "„sexualitate" și reproducerea au fost și sunt mereu și politic, nu doar cutumiar-informal reglementate. Heterosexualitateaxe "„Heterosexualitate" a fost și este norma relațională standard, „normalitatea”. În raport cu aceasta, relațiile bisexuale și homosexuale au fost și, în genere, mai sunt tratate nu doar imorale, ci politizate ca ilegale. Au existat mereu reglementări ale contracepției, avortului, nașterii, maternitățiixe "„maternitate", custodiei asupra copiilor, asupra căsătoriei, divorțului. Lumea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vedere politic în mod diferit, mult mai puțin ca un atom singular, așa cum se practică adesea în teoria liberală, inclusiv în neocontractualismul rawlsian. Fiecare persoană s-a născut într-o comunitate, într-un context sociocultural și are o identitatexe "„identitate" relațională. Suntem o parte a unei comunități și, în anumite limite, îi împărtășim scopurile (Sandelxe "„Sandel,Michael", 1984). Comunitatea trebuie înțeleasă, pe de o parte, descriptiv, în calitatea sa de context istorico-geografic în care trăiește un individ, iar pe de altă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
primordial este cel de individ situat mai presus de alte determinații și scopuri, conceptul central al comunitarienilor este cel de identitatexe "„identitate", căci, pentru ca un sine să fie considerat uman, acestuia îi este necesară o identitate inteligibilă într-un context relațional. Pentru Alisdair McIntyrexe "„McIntyre,Alisdair" (1984), de exemplu, identitatea persoanei nu este detașată de scopurile ei, ci e constituită de acestea 30. Sinele există într-o anumită comunitate și tradiție (locală, etnică, tribală, religioasă), se naște într-o „poveste colectivă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
absența intereselor și a expectanțelor pozitive În activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați În permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări În plan social-acțional și relațional (În raport cu posibilitățile reale), pe fondul unei resemnări sau al unei răzvrătiri, văzută ca o constantă a conduitei și personalității acestora. Evoluția managementului 1 instituțiilor școlare (mai ales În cazul școlilor speciale sau al școlilor incluzive) care oferă servicii educaționale elevilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare Între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să Înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub aspect relațional, comportamental, intelectual sau educațional, conducând la reacții fie de hiperprotecție sau milă, fie de respingere, dispreț, marginalizare și izolare față de elevul cu diferite tipuri de deficiență sau cu dificultăți de Învățare, care intră În categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
incluzând orarul și activitățile de trezire, îmbrăcare, alimentație și odihnă la sfârșitul zilei; ritmul săptămânal, incluzând nu numai demarcația între week-end și restul zilelor lucrătoare, ci și distincția între mediul de muncă, pe de o parte, și cel al activităților relaționale, pe de altă parte; ritmul anual, care include petrecerea concediului; progresul pe parcursul etapelor ciclului de viață, incluzând expunerea la așteptări normale privind copilăria, adolescența, maturitatea și bătrânețea; autodeterminarea, capacitatea de a lua decizii cu privire la cursul propriei vieți; dezvoltarea relațiilor heterosexuale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
explica nu numai comportamentul economic sau cvasieconomic (cel de consumator de bunuri materiale, opțiunea pentru o anumită zonă rezidențială etc.) al indivizilor, ci și unele mai complexe (căsătoria, alegerea profesiei și altele), recurge la noțiuni cum ar fi „capital social (relațional)”, „capital simbolic”, „costuri psihologice”. Este clar că asemenea variabile sunt mult mai greu de măsurat. Iar dacă mai introducem și conceptul de „raționalitate subiectivă” (Boudon, 1992), atunci teoria se diluează extrem de mult și abordarea tindespre una idiografică. De altfel, chiar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
raporturi sunt reglementate, oficial, de tipul sarcinii și de normele de funcționare. Metodele de cunoaștere prin intermediul grupului școlar mi-au oferit o dublă perspectiva: asupra elevului dar și asupra grupului. Valoarea acestei metode constă În: posibilitatea cunoașterii elevilor sub raport relațional, psihosocial, cunoașterea caracteristicilor personalității, posibilitatea de a ajuta la orientarea școlară și profesională a elevilor; organizarea și conducerea clasei prin cunoașterea valorii sociale a elevilor și cunoașterea relațiilor interpersonale dintre elevi, dintre grupuri, dintre elevi și cadre didactice. Cunoașterea grupului
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
spitalele sau universitățile). În cele două cazuri, puterile formale nu sunt singurele care se exercită, deoarece apar fenomene de influențe paralele în jurul multiplelor logici posibile: logică sindicală, logica de grad, logica de personalitate mai mult sau mai putin marcanta, logicile relaționale externe ale unității etc. Acești diferiți factori dau naștere unei sociograme care se poate dovedi rezistență la proiecte inițiate de către ierarhia formală, conform unor mecanisme difuze de contraputere. g) Fragilitatea în termeni culturali • Reflexul recurgerii la asistența ierarhică Este vorba
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
posibile cu ansamblul membrilor); centralitatea rețelei (posibilitatea de a ajunge la un individ, accesul individului la rețea); * indicatori interacționali: natura legăturilor (reciprocitate, dependență etc.); intensitatea legăturilor (frecvența, durata etc.); tipul conținuturilor vehiculate în cadrul relațiilor. Analiza rețelelor vizează forme și "etaje" relaționale, între care amintim: relații reale și relații ideale între actori; relații directe și relații indirecte (mediate); relații centrate pe individ și relații centrate pe grup sau comunitate; relații stabile și relații dinamice; relații latente și relații manifeste; relații "puternice" și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ascensiune ușor de reperat printre altele prin caracterul ostentativ al posesiunilor materiale străine pe care le îngrămădesc în casele lor -, etnologul străin trebuie refulat cu putere la periferia câmpului social și neutralizat atât ca privitor, cât și în implicațiile lui relaționale. În spatele paravanului creat de această orchestrare a puterii se profilează cei care, majoritari, pentru că nu s-au gândit sau nu au sperat să împărtășească această putere fie și la nivelurile cele mai joase și din motive extrem de diverse -, o suportă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un mim care deplasează în aparență structurile dominante ale pieței pe baze substitutive, analogice sau metaforice. El reprezintă o simulare a autonomiei care se inspiră din monedele non-capitaliste, făcând în același timp să persiste afectele și raporturile care dirijează universurile relaționale capitaliste. Într-adevăr, se manifestă o puternică rezistență față de dar ca raport în afara oricărei contabilizări și, în mod mai general, actorii exprimă o reală angoasă față de datorie ca dependență de colectiv, desemnând "conturi în negativ" sub o formă finalmente foarte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate de exemplu de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
semenii. Toate acestea, la rândul lor, ne înfrumusețează și pe noi, ca destine unice/exemplare. Plecând de la aceste premise și principale opțiuni, descoperim faptul că în lume există mai multe tipuri de frumusețe: frumusețea fizică/corporală, frumusețea caracterial-comportamental-individuală și frumusețea relațională. Frumusețea fizică/exterioară/trupească Este acel tip de frumusețe ce ține de înzestrarea noastră naturală/nativă. El este, de asemenea, cel mai cultivat, cel mai mediatizat în societatea (occidentală) de hiperconsum. În măsura în care joacă un rol hotărâtor pentru obținerea succesului profesional
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
modurile de reglementare a relațiilor; • climatul socio-moral și arhitectura/organizarea spațiului (ce descriu atât stările de spirit, cât și ergonomia locului de muncă); • abilități personale sau competențe pe care indivizii trebuie să le demonstreze în îndeplinirea sarcinilor sau în plan relațional; • moduri de gândire, modele mentale și paradigme lingvistice, cadre cognitive care orientează percepțiile, gândurile, supozițiile; • semnificații activate, moduri de înțelegere a evenimentelor cotidiene; • metafore și simboluri, reflectate în idei, trăiri, sentimente sau imagini despre sine sau despre fenomene prezente în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
următoarele trăsături: Cultura de tip rețea Acest tip de cultură se caracterizează prin lealitatea indivizilor, prin muncă bazată pe rutină și pe diferite ritualuri ce susțin și întrețin un grad ridicat de fidelitate și de prietenie (de intimitate). Aceste aspecte relaționale nu sunt efectul cooperării la nivel intraorganizațional, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă". În principiu, pentru o bună integrare și funcționare, culturii de tip rețea îi sunt necesare persoane: • extravertite, energizate de relațiile interpersonale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
resimt membrii organizației în procesul de comunicare (formal și/sau nonformal), gradul de angajare/asumare și participare reală a indivizilor la procesul decizional, implică stările conflictuale existente sau potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de coeziune din comunitatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se arată nemulțumiți, mereu copleșiți de presiunea termenelor și de amploarea problemelor, nemulțumiți de sine și aflați mereu în alergare/în contratimp, încât foarte rar mai știu au mai pot să adreseze/lanseze semne de recunoaștere laudative, încurajatoare, admirative. Climatul relațional se degradează, se încinge, stroke-urile negative se înmulțesc și se diversifică 2. Nevoia de aprobare socială În strânsă legătură cu nevoia de afiliere și cu cea de recunoaștere este și trebuința de aprobare socială. "Niciunul dintre noi nu dorește să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]