3,299 matches
-
studiile recente destinate muzeelor de artă americane, poate fi întîlnită și în spațiul european raportată la fiecare activitate desfășurată în cadrul acestuia, astfel 6: Dimensiunile sociale ale expoziției de bază socializare, socializare anticipată, resocializare comunicare integrare în comunitate descoperirea trecutului și relaționarea cu prezentul explorarea universului obiectelor Dimensiunile sociale ale expoziției temporare experiențe de excepție inițiere cu ocazia unor evenimente participare la anumite practici sociale Donații impactul social al donațiilor participarea la bunul mers al comunității act de responsabilitate socială semn de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fără a cunoaște situația experimentală. În ceea ce privește dispunerea fragmentelor, fiecare elev a avut libertatea de a le amplasa liber pe pagina format A3, ținînd cont de organizarea mai multor elemente de limbaj plastic: puncte, linii, forme plane, valoare sau culori prin relaționarea acestora după următoarele criterii: poziția formelor în spațiu; centru de interes; calitatea formei: închis deschis, aerat aglomerat, ușor greu, static dinamic. Evaluarea rezultatelor Fiind vorba de o cercetare cu caracter intern, scopul a fost cel al aplicării unui Program de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
discipline fundamentale; dimensiunea activ participativă și individuală a Educației plastice este în concordanță cu marea majoritate a conceptelor de expunere și poate deveni operațională prin intermediul acestui mediu de lucru; orele de educație plastică contrar unor practici curente care acreditează ideea relaționării cu muzeele de artă se pot desfășura în aproape toate tipurile de muzeu; din perspectiva mediului de învățare, se observă că muzeul în aer liber deține o poziție privilegiată; desfășurarea activităților artistice plastice în acest sistem pune în valoare: formarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
furnizorilor. Diagnoza celor patru paliere ale mediului extern trebuie să se finalizeze printr-o evaluare care să poată permite aprecierea favorabilității structurale a firmei și identificarea eventualelor schimbări structurale care să permită armonizarea structurilor interne ale firmei cu cele externe (relaționare și comerciale). Diagnosticul strategic intern trebuie să evidențieze slăbiciunile și atuurile firmei în comparație cu cele ale concurenților și, în acest sens, diagnoza structurală pe dimensiunea ocupațională, tehnologică, financiară și a potențialului constituie o componentă esențială a diagnosticului intern. Pentru aceasta există
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
fi liber”, adică fără aparențe, favorizând îndreptarea celor doi interlocutori către adevăr. Dialogul relațional se derulează, așadar, în grade diferite de profunditate. Un grad înalt de profunzime e susținut prin uzitarea unui anumit limbaj. 1.1.2 Limbajul, modalitate de relaționare Limbajul nu indică doar un mod simplist de dialog, ce apelează numai la cuvinte; el nu comunică doar informații sau simple rezultate, ci viața, existența, munca. Acestea sunt descrise fie prin vorbire, fie prin trăire și vor să indice sensul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața, existența, munca. Acestea sunt descrise fie prin vorbire, fie prin trăire și vor să indice sensul și esența în care omul investește și pentru care simte că trăiește. Limbajul este, așadar, indispensabil. Verbal sau nonverbal, el se implică în relaționare, fiind condiționat de interlocutorul implicat: un om, un spațiu din natură sau însuși Dumnezeu. Acest aspect determină un triplu mod de a comunica, cu instrumente diferite, în funcție de cele trei niveluri amintite: a) comunicând cu ceilalți oameni, persoana apelează la cuvinte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de el. Uneori, acest lucru se întâmplă conștient, alteori, inconștient; uneori, este intenționat, alteori, din ignoranță. Depinde de context și de atenția celor doi în a respecta structura și regulile cerute de celebrarea sacramentului. Și chiar dacă se urmăresc regulile unei relaționări eficace și ale unui dialog sincer, rămâne prezent și riscul căderii în anumite „capcane”. Atât penitentul, cât și confesorul, pot manifesta atitudini necorespunzătoare celebrării: afișarea din partea unuia a unui comportament pasiv sau dependent afectiv față de celălalt, încercarea unuia de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contribuie mult confesorul, care este chemat să rămână un instrument al lui Dumnezeu, folosindu-se în acest sens, în relația și în dialogul său cu penitentul, de diferite modele. 4. Paradigme ale dialogului penitent-confesor Pentru că, în general, persoana umană, în relaționarea sa cu celălalt, se folosește, conștient sau mai puțin conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile, a Tatălui care îl așteaptă pe Fiul risipitor și îl primește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentale. Având această certitudine, penitentul va fi încurajat mai mult să se apropie de confesional, știind că va găsi milostivire și acceptare necondiționată. 4.3 Confesorul, judecător al greșelii Sacramentul reconcilierii are și un aspect judiciar, fapt ce face ca relaționarea și conținutul dialogului dintre confesor și penitent să urmărească acest model, de judecător al greșelii. Întreaga celebrare a sacramentului se împlinește printr-un act de autoritate, de discernământ și de judecată, pentru că „sacramentul penitenței este acea liturgie, care, în forma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oricare altul să cunoască indicatorii care îl conduc la împlinire și vrea să fie ajutat. Va reuși acest lucru doar în măsura în care are acces la adevăr și la persoana lui Cristos, lucru la care contribuie implicarea confesorului. Pentru ca acest mod de relaționare și dialog să fie împlinit, li se cere atât confesorului, cât și penitentului, deschidere, disponibilitate și responsabilitate, precum și conștiința că Adevărul vrea să se comunice omului. 5. Alte aspecte ale dialogului penitent-confesor Urmând structura și ritualul bine stabilite, celebrarea sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în manieră holistică: trup, suflet și spirit (cf. 1Tes 5, 23). Acest fapt însă nu permite ca omul să fie privit divizat în trei componente și nici limitat doar la unul din ele, ci doar susține o triplă dimensiune de relaționare a sa. Dacă rolul sufletului este acela de a „percepe” existența și manifestările spiritului, fiind, într-un fel, „organul de receptare al acestuia”, atunci deducem importanța elementului psihic și în cadrul celebrării sacramentale. Dialogul pe care penitentul îl are cu Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
imatură și una patologică, acest lucru este necesar, pentru ca, astfel, procesul dialogic dintre confesor și penitent să poată beneficia de cunoașterea realistă a stării penitentului și de modalitatea corectă de abordare a acestuia. Accentuările de personalitate determină modalități deficitare de relaționare cu sine, cu ceilalți și cu Dumnezeu, dezvăluind anumite mecanisme de apărare. Ele sunt recunoscute și clasificate de cercetarea psihologică după sindromul principal pe care îl prezintă persoana în cauză: anxietatea, depresia, paranoia, isteria, obsesia, narcisismul, dependența afectivă, agresivitatea pasivă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrarea sa. El prezintă forma și structura sacramentului, păstrând valoarea dialogului și indicându-i coerența. Parcurgerea acestui ritual este folositoare unei trăiri spirituale concrete și necesare reconcilierii penitentului cu Dumnezeu. Aceasta este întărită și prin apelul la unele modele de relaționare și de dialog, prin care confesorul poate contribui ca penitentul să își amintească de bunătatea lui Cristos, de paternitatea divină, de puterea lui Dumnezeu de a vindeca și de a judeca, de învățătura Sa, dar și de harul sacramental pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
uman, ci, mai mult decât atât, o consecință a umilinței din partea lui Dumnezeu, pe care o împlinește din iubire față de om. Umilința pe care divinitatea o manifestă face ca spațiul dintre Dumnezeu și om să fie micșorat, facilitând astfel o relaționare apropiată între cei doi. Prin autocomunicarea lui Dumnezeu și, implicit, prin umilința Sa, penitentul simte că poate să intre în relație cu divinitatea și să pronunțe un „eu”, atunci când se referă la sine, și un „Tu”, atunci când se referă la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lungul anilor), un simț al păcatului și un sentiment corect de vinovăție (care se formează în timp), o încredere nestrămutată că, prin mărturisire, căință și îndestulare, Dumnezeu iartă gratuit păcatele (credință care se fundamentează gradual, în timp), o capacitate de relaționare cu preotul confesor și de eventual dialog cu acesta (care se dezvoltă și pe baza experiențelor acumulate tot în timp). „Actorii” implicați în această pregătire indirectă sunt în primul rând membrii familiei, apoi ambientul parohial și cel al colegilor de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în a-și forma o imagine corectă despre Dumnezeu, pe care îl va întâlni și în sacramentul reconcilierii. Familia poate încuraja copilul la atitudini de sinceritate, încredere, atenție și respect față de ceilalți, precum și la deschidere spre dialog. De modul de relaționare și de acceptare din familie depinde și modul în care copilul se va simți în fața preotului din confesional. Dacă familia nu îl va judeca pentru ceea ce este, ci doar pentru ceea ce face, atunci copilul va putea aborda cu mai multă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întâlnirea cu Isus Cristos”. În anii de seminar, Biserica îl pregătește pe viitorul preot ca, atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la stabilirea unei relații obiective cu penitentul, fără a fi condiționată de impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu a precizat în ce măsură este de acord cu ideile avansate de Pearlman și Saakvitne cu privire la distincția dintre cele două constructe învecinate. Traumatizarea vicariantă pornește de la o abordare constructivistă a personalității în dezvoltare care are la baza premiza că sensul și relaționarea sunt părți integrante ale oricărei experiențe umane. Există diferențe și în populația folosită pentru investigarea și dezvoltarea celor două concepte. Figley a început conturarea constructului de epuizarea compasiunii analizând reacțiile rudelor și prietenilor persoanelor traumatizate. Mai târziu, a lărgit aria
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
aș fi făcut așa ceva. Nici măcar nu am văzut-o. Nici măcar nu pot să-ți spun cum arată. O copleși zădărnicia, inutilitatea oricărui dialog. Nimănui nu-i pasă cum văd ceilalți lumea. Simți o nevoie profundă să distrugă orice tentativă de relaționare. Să trăiască în acest gol, spre care ducea întotdeauna loialitatea. Iubirea nu era antidotul pentru Capgras. Iubirea era una dintre formele sindromului - să-i construiești și să-i negi pe ceilalți la întâmplare. —Deja ai uitat? Mai uită-te o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nou rol pastoral pentru preotul în vârstă cu activități precise, pe care să le împlinească; descoperirea de noi interese în el pentru a le cultiva; a-l ajuta, în capacitatea sa, de a se confrunta cu viitorul; a-i favoriza relaționarea cu generațiile care vin după dânsul; a-l ține în oficiul lui parohial atâta timp cât îi permit forțele, fără a avea preocuparea de a încredința parohiile cele mai bune din dieceză preoților mai tineri, considerând - din-colo de sacrificiile făcute de el
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ieșire din starea de imobilitate, stabilitate, o schimbare a poziției corpului în spațiu, în raport cu unele repere fixe." (A. Dragnea, A. Bota, Teoria Activităților Motrice, 1999) 25. Motricitate provenită din latinescul "movere"(mișcare), "redă caracteristica ființei umane prin intermediul căreia se stabilește relaționarea cu mediul înconjurător" (Monica Stănescu, Educație Fizică Pentru Preșcolari și Școlari Mici, 2002) 26. Norma de control este baremul standardizat cu ajutorul căruia evaluăm subiecții implicați în procesul de instruire. 27. Numărătoarea este acțiunea prin care se află numărul de subiecți
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
care motricul nu se desparte de psihic și lucrează împreună, indestructibil legate prin funcțiile pe care le implică. Este cunoscut faptul că "motricitatea este unul dintre conceptele utilizate pentru a reda aceea caracteristică a ființei umane prin intermediul căreia se stabilește relaționarea cu mediul înconjurător" (Stănescu M., Educația fizică pentru preșcolari și școlari mici o abordare psihomotrică, 2002, p. 9). Conceptul de motricitate nu poate fi înțeles în afara conceptului de mișcare în general și a celui de mișcare în special și va
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de conviețuire socială, bunele maniere, principiile morale generale). Voinea consideră că diferența majoră între cele două categorii constă în efectul resimțit la nivel social. În timp ce comportamentele întâlnite în prima grupă periclitează echilibrul social, conduitele și atitudinile neoficiale, cele care vizează relaționarea dintre indivizi sunt caracterizate printr-un grad crescut de toleranță și nu afectează "bunul mers al lumii". Cum aminteam mai sus, diferențierea dintre aceste devianțe este preponderent teoretică, întrucât în procesul complex al evoluției psiho-sociale se constată o varietate a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]