1,192 matches
-
joacă (doar) rolul de difuzare a marilor opere, ci trebuie să fie un loc de incitare, de experimentare, de reședință, de ajutor pentru artiștii aflați în dificultate, de lansare a trupelor de amatori, de proiecte... Voluntarismul cultural se deschide spre relativismul cultural. • Traducerile principiului: legătură socială, egalitate, unanimitate Afișarea unui aspect universalist și a unui aspect relativist prin dreptul cultural nu ar fi suficientă: erijarea culturii în interes general presupune și ca politica să fie în măsură să unifice ceea ce lumea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
informare, iar pe de alta, indivizi manipulați (mai puțin raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne gândim la convenționalism (care este un relativism): "Comprehensiunea istorică a trecutului nu este supusă unui relativism absolut" (Moulin, 1967, p. 431). Există așadar o valoare istorică și o autoritate a istoriei greu de contestat. Locul artistului în istorie, al unei opere în economia operelor sale devine prea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne gândim la convenționalism (care este un relativism): "Comprehensiunea istorică a trecutului nu este supusă unui relativism absolut" (Moulin, 1967, p. 431). Există așadar o valoare istorică și o autoritate a istoriei greu de contestat. Locul artistului în istorie, al unei opere în economia operelor sale devine prea puțin discutabil: "Istoria este știința-regină și se bucură de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Becker insistă, de exemplu, pe "interesul" actorilor de a coopera sau pe "costurile" necooperării. Teoria jocurilor nu este prea departe (cf. Becker, în Moulin [coord.], 1986), fără să fie luate în considerare condițiile sociale ale participării. Convenționalism, iraționalism și sociologism • Relativism Din cealaltă parte vine reproșul de relativism: în măsura în care reputațiile se fac și se desfac și depind total de lumi, ele sunt convenționale: "Va fi greu de spus dacă o fotografie este mai bună decât alta, mai puțin bună sau de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de a coopera sau pe "costurile" necooperării. Teoria jocurilor nu este prea departe (cf. Becker, în Moulin [coord.], 1986), fără să fie luate în considerare condițiile sociale ale participării. Convenționalism, iraționalism și sociologism • Relativism Din cealaltă parte vine reproșul de relativism: în măsura în care reputațiile se fac și se desfac și depind total de lumi, ele sunt convenționale: "Va fi greu de spus dacă o fotografie este mai bună decât alta, mai puțin bună sau de aceeași calitate [...]. Pentru a exprima judecăți de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
produce efecte reale, posedă o eficacitate. Realism: în contra idealismului (sau nominalismului), presupoziția realistă consideră că lumea există independent de subiectul cunoscător. Reflexivitate: atitudine intelectuală constând în întrebări despre actul pe cale de a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și să insiste pe diversitatea formelor posibile ale realului. Poate tinde spre un radicalism politic (comunitarismul) sau științific (ceea ce există este arbitrar, nenecesar). Simbolistică: ansamblu de semnificații la care trimite realitatea, mereu susceptibilă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
213-214, 245, 249, 264-265, 285, 309. Raționalizare, 184, 192. Rațiuni, 46, 50-51, 54-55, 81, 85, 139, 142-143, 231, 306. Realism, 117. Reciprocitate, 226. Reconciliere, 218. Redistribuire, 218. Reflexie, 163. Regiune, 122, 204-206, 208-209, 228, 231, 233, 236. Reificare, 35, 147. Relativism, 36, 57, 217, 261, 305. Religie, 9, 13, 34-37, 61-62, 64, 73, 81, 114, 125, 140, 149-151, 162, 166, 181, 271, 273. Reprezentări colective / politice/ teatrale, 40-41. Reputație, 254, 257, 301. 305-306. Rețea, 14, 46, 49-50, 55-56, 65, 90, 92
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Se pot repeta doar lucrurile din afara realului ce țin de logici de simbolizare create de oameni în sistemele sociale și instituționale" (B. Lamizet, 1992:76). Existența semnelor arbitrare ("natură moartă"/vs/still life au bagage/vs/piece of luggage) demonstrează relativismul categoriilor noastre de gîndire, faimoasa ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia lu-mea este construită după modelul limbii (eschimoșii au zeci de cu-vinte pentru zăpadă, limbile slave au o bogată categorie a aspectului în detrimentul timpurilor, limba indienilor Hopi este mai bogată în moduri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa sa de a analiza comportamentul spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care trăim"), Hall și-a propus să sistematizeze și să discute acele aspecte ale culturii care funcționează după "un cod secret și complex, nescris nicăieri, necunoscut de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nici de impulsul și consecința intențiilor, ca și a altor procese subtile, ajutată de psihologie. Dar, și acest aspect este definitoriu, nu absolutizează relevanța structurii și structurării ca desubiectivare a proceselor intersubiectivității și nici nu rămâne la stadiul relativizării și relativismului operatorilor gândirii emoționale. Conceptualizarea Economiei are sensul de raționalizare a consecințelor neintenționate care exced Rațiunii și de antropizare a obiectivizării ca proces cognitiv centrat pe certitudini în contexte sociale și societale (instituționalizate ca proceduri). Cunoașterea în Economie este științifică pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de Iluminism dincolo de contrapunerea inițială materie-spirit, trădează preferința pentru parte față de întreg, bunăoară, pentru corpuscul sau undă, unicitate sau ciclicitate, dat sau proces, element sau organ, obiect sau sistem, închis sau deschis, imuabil sau poietic, iluminare sau învățare, mecanism sau relativism, independență sau dependență, indeterminare sau coerență, individ sau societate, haos sau ordine, univers sau multivers, timp sau eternitate etc. Lunga enumerare a alternativelor de poziționare metodologică pentru consistența explicației, deși este obositoare, nu se sfârșește. Peste această enumerare incompletă a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
individuale și sociale (de exemplu, încercarea de a pune în legătură unele practici divinatorii cu diferite domenii științifice sau de a le ancora în noile tehnologii). Probabil societatea transparentă a lui Gianni Vattimo 332 prinde din ce în ce mai mult contur sub semnul relativismului, al permanentei compuneri și recompuneri informaționale și comunicaționale a timpului nostru. Stituându-ne sub zodia globalității, a gândirii slabe, putem spune că divinația, asemenea oricărui fapt social, tinde să ofere o imagine globală asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
113 Peter Berger, Thomas Luckman, Construirea socială a realității, București, Ed. Univers, 1999. 114 A se vedea în acest sens demonstrația pe care o face Michel Maffesoli, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996. În general, autorul condamnă "acel relativism al pretenției comune a științelor moderne de obiectivitate, de distanțare; este ceea ce de o manieră "paranoică" am putea numi "ruptura epistemologică"" (p. 170). 115 Ibidem, p. 163. 116 Ibidem, p. 133. 117 J.G. Frazer, Creanga de aur, traducere, prefață și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
determină relativizarea curriculumului (prea încărcat, prea abstract etc.), preeminența ludicului în proiectarea și desfășurarea lecțiilor etc., mutarea accentului de pe elementul rațional pe ceea ce s-a numit (plecând de la teoria inteligențelor multiple a lui Gardner, dar s-a vulgarizat pentru că justifică relativismele hedonismului prezentului) inteligență emoțională (Goleman). În același timp, s-a regândit relația profesor-elev, prin introducerea unor elemente soft, care au pus în imposibilitate consolidarea unei relații inerente umanului relația de autoritate. Relația de autoritate a fost marginalizată și în familie
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și adevărurile". (Rorty, 1998, p. 60) Ideea este întărită și de Pier Aldo Rovatti, atunci când afirmă că trăim "în epoca rațiunilor multiple" și că "gândire "slabă" înseamnă pluralism". (Vattimo/Rovatti, 1998, p. 60) În fond, gândirea slabă se întâlnește cu relativismul lui Protagoras, chiar dacă ideea omului- măsură este privită de unii gânditori ca referindu-se la individ, iar de alții ca referindu-se la umanitate: Atunci să vedem (spune Socrate n.a.), Hermogenes, dacă ți se pare că tot așa stau lucrurile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de transparență (Dezvăluie vorbitorul de unde provine, sau disimulează, se ascunde?)". (Gardner, 2012, p. 196) Postmodernismul și caracteristicile spațiului on-line au determinat această ignorare a valorii de adevăr, atât în spațiul real, cât și în spațiul virtual, probabil ca urmare a relativismului accentuat la care a condus hedonismul ca mod de viață și existența unui număr descurajant de mare de alternative care copleșesc individul (în acest din urmă caz, decizia este blocată nu de absența alternativei, ci de numărul prea mare de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un crescător de canari campion sau un culturist campion să fi avut ocazia să guste din amețitorul fruct al dominației dacă nu s-ar fi implicat în acest subgrup specializat". (Morris, 2010, p. 78) Tendința este sprijinită și de accentuarea relativismului de tip postmodern care erodează ierarhiile valorice, sensul "tare", calea regală a afirmării de sine, dar și, pe același fond, suportul oferit vocilor marginale (cu cât mai marginale, cu atât mai bine). Școala și educația trebuie să ofere un spațiu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
plan alte exagerări, potențial mai periculoase decât formele concrete pe care le îmbracă nevoia de statut; supunerea, renunțarea la dreptul de a decide în nume propriu și la asumarea responsabilității pentru deciziile luate și pentru consecințele acestora este legitimată de relativismul postmodern al vremurilor noastre. Munca în echipă, lanțul lung al interdependențelor dintre teorie și condițiile concrete în care s-a produs un dezastru tind să exonereze de vinovății legale persoane anume (pierdute în anonimitatea numărului mare de indivizi care într-
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lucrurile pe care ei le cred bune, măcar că sunt rele. E limpede astfel că cei care nu-și dau seama că lucrurile rele sunt rele și cred că sunt bune doresc de fapt lucrurile bune". (Platon, Menon, 1974, 77 cde) Relativismul a ceea ce înseamnă bun și bine, un relativism exploatat la maximum de sofiști (ca de exemplu, Trasymachos în Republica) se află în discuție și în acest context, chiar dacă suntem tentați prea ușor să-l ignorăm sub impresia (efect literar, sofist
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sunt rele. E limpede astfel că cei care nu-și dau seama că lucrurile rele sunt rele și cred că sunt bune doresc de fapt lucrurile bune". (Platon, Menon, 1974, 77 cde) Relativismul a ceea ce înseamnă bun și bine, un relativism exploatat la maximum de sofiști (ca de exemplu, Trasymachos în Republica) se află în discuție și în acest context, chiar dacă suntem tentați prea ușor să-l ignorăm sub impresia (efect literar, sofist deci) scriiturii platoniciene. Ceea ce o comunitate consideră la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tulburări de comportament" ar fi cel puțin hazardat. Istoria nu poate decât să ne îndemne la multă prudență în definirea violenței: violențele dintr-o epocă nu sunt numaidecât cele din altă epocă. Chiar fără a face apel la istorie, acest relativism ar trebui să se aplice și pentru ceea ce le pare cel mai evident mai multor cercetători: o definire a violenței de către Codul penal. Nu putem decât să notăm că delimitarea violenței în Codul penal este o parte din reprezentarea ei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în consecință, să ne mărginim la o definiție limitată a violenței, ca "proces destul de bine reperat de categoriile Codului penal". Respingerea este completată de mai multe argumente interesante: teama de un subiectivism care ar înscrie o definiție largă într-un relativism radical și dorința de a limita violența la fapte și, în mare parte, la categoriile factuale reperate de Codul penal. Până la urmă, întreaga construcție a obiectului este pusă la îndoială: limitarea definiției la "fapte" obiective sau obiectivate într-un text
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de teren care contribuie la desemnarea violenței în categoria fantasmei sau a virtualului. Prima dificultate este evidentă: delimitarea delincvenței în Codul penal este relativă, deoarece codul însuși este relativ, deci nu reprezintă o bază mai sigură pentru a evita pericolul relativismului, după cum am văzut mai sus; nu vom mai reveni prea mult asupra acestui aspect decât pentru a adăuga un argument puternic în defavoarea limitării la Codul penal. Există fapte care nu sunt considerate violente în anumite societăți, care nu sunt penalizate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de a depăși anumite clivaje și divergențe, arătând că diferențele de puncte de vedere permit o pluralitate de perspective și de reprezentări, iar abordarea internațională este de o imensă bogăție în această privință, contribuind la relativizarea certitudinilor etnocentriste, iar acest relativism este necesar. O definiție prea restrânsă nu înseamnă oare un colonialism cultural? O metodologie unică nu duce la sărăcirea științei? Pentru a elucida acest aspect, vom folosi o comparație simplă, reluată și modificată pentru nevoile cauzei: metafora cămilei și a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
devine, în aceste cazuri, o imagine sau o metaforă cu un impact puternic asupra cunoașterii, a subiectivității afective și a formelor puterii, o strategie feministă de intervenție în matricea dominației masculine din tehnoștiință și din cybercultură. Dincolo de posibilele critici, de la relativismul moral la radicalismul construcției sociale, manifestul feministei reușește să facă din mitul sau iconul cyborgului o parte a politicii tehnoștiințifice. Acest tipar politizat al feminismului merge în direcția secularizării și tehnicizării ființei umane, tipar ilustrat prin mult citata afirmație a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]