1,643 matches
-
naturale sau sociale erau subordonate ordinii sociale medievale și filtrate în spiritul ideologiei scolastice a vremii. În acest cadru s-a născut sistemul teoretic al lui Leibniz, expresie a unei admirabile încercări de a cupla spiritualitatea germană cu emulația curentului renascentist al epocii, în măsură să răspundă și exigențelor cauzei iluministe a vremurilor care erau în prag să răsară. Leibniz a fost un reprezentant de excepție al acestei societăți, care și-a asumat spiritul mecanicist ce se distribuise în țările vecine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de până atunci realizate atât în științele naturii, cât și în filosofie. Ele făceau parte din imensul efort făcut în direcția depășirii tendințelor metafizice sterile sau spiritualist vitaliste, de a da respectivelor reușite un mesaj pozitiv caracteristic, inspirat de perioada renascentistă, completată de cea iluministă, dar susținută de tot ceea ce anterior s-a acumulat în istoria societății omenești. De fiecare dată istoricii au știut să accentueze însemnătatea conceptuală și metodologică a unei sau altei construcții filosofice, considerată fundamentală pentru așternerea și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conflicte sociale capabile să degenereze în conflagrații mondiale, ale unor puteri sau alianțe de state împotriva altora, probleme în fața cărora apunea întregul pozitivism rațional pe care a putut să-l sădească filosofia lui Kant sau a lui Hegel. Vechiul spirit renascentist, retrezit în fața unor amenințări de acest fel, a degenerat foarte repede într-o megalomanie naționalistă fără seamăn, întreaga putere a divinității cultivată de creștinism a fost abuziv însușită de dictatorii de diferite feluri, aflați în fruntea statelor, pentru ca în locul credinței
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent cu "barbar", aplicat de către renascentiști artei Evului Mediu, în special artei care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval: hală de pînză, hală de grîu... Acolo își impunea orașul marca, garantînd astfel că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ajuta să identificăm anumite linii culturale evolutive, ciclice, care se întretaie pentru a crește unele din altele. În istoria culturii un astfel de moment de final și început de ciclu este cel de la începutul secolului al XVII-lea când imaginarul renascentist este cenzurat pentru a permite un nou început. Atunci începe ciclul epocii moderne, epocă ce va fi dominată de raționalitatea științifică. În acest context putem vorbi despre o cenzură a imaginarului științific la începutul modernității axată pe secolul al XVII
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întru împlinirea și limitarea sa. Secolele de conflicte modificări, schimbări de putere constituie și o sursă spre modificări de imagine. 1. 3. Mănăstirea și limitele imaginarului rațional 27 Rolul bisericii, în general, și al mănăstirii, în special, în dezvoltarea imaginarului renascentist a fost una fundamentală. Modificările imaginii asupra lumii încep în cadrul acestui spațiu odată cu secolele XI-XII și au avut drept finalitate o efervescență culturală care a determinat transformări ale imaginii și amplificări ale acesteia. Nu putem separa aceste două spații prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elemente: pământul, care este uscat și rece, apa, care este rece și umedă; aerul, care este umed și cald; focul, care este cald și uscat"117. Cele patru elemente rămase din perioada presocratică, devin tradiție în perioada medievală și cea renascentistă. Atunci când se ridică problema viețuitoarelor sunt identificate patru humori aflate "în analogie cu cele patru elemente: fierea neagră corespunzătoare pământului, este uscată și rece; flegma, corespunzătoare apei, căci este rece și umedă; sângele, corespunzător aerului, căci este umed și cald
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
păstrează multe elemente din concepțiile avveroiste cu care a intrat în contact în perioada sa de călugărie. De aceea evoluția concepției despre suflet din Evul Mediu până în Renaștere subliniază modalitatea de evoluție a imaginarului până la atingerea maximului pulsional din perioada renascentistă. 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii În procesul de căutare a adevărului, de relevare a cunoașterii, dincolo de problemele teologice s-a dezvoltat și o perspectivă asupra relației omului cu natura. În urma dezvoltării unui imaginar rațional în relație
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
gestul său se preia creația divină deoarece, materia este considerată a avea un drum spre perfecțiune, proces care este grăbit în cuptor - simbol al pământului, astfel încât să atingă forma perfectă. Chiar dacă maximul de dezvoltare al alchimiei este atins în perioada renascentistă, aceasta este adusă în spațiul occidental în plină perioadă scolastică. Albert cel Mare în lucrarea sa Carte de alchimie susține tradiția alchimică dând amănunte privind modalitatea în care aceasta trebuie înțeleasă. În această lucrare este susținut experimentul considerându-se că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cauza naturală a efectului pe care îl produce în mod frecvent."148 Acest univers poate determina o concepție animistă și panteistă și implicit relația sa cu omul devenea una de determinare reciprocă. El este cel ce domină filosofia și știința renascentistă și care intră într-o anumită perspectivă în contradicție cu componenta rațională specifică modernității. 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional 149 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii Perioada Renașterii este una dintre perioadele cele mai dinamice din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spațiu în care arta antichității a fost mereu prezentă, literatura și filosofia a avut mai multă influență decât aceasta, cu atât mai mult în restul occidentului tradiția și literatura antichității a reprezentat baza de la care a pornit construcția întregii culturi renascentiste. Chiar dacă nu s-a realizat o ruptură totală, nu putem vorbi despre o continuitate a antichității în starea sa pură. A existat o perioadă în istoria culturii în care contactul dintre civilizația occidentală a epocii și cea antică se mărginea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
stelelor, iar evoluția ciclică a acestora ne poate ajuta în identificarea unor trăsături specifice unei persoane, context sau perioade sau precizarea unor evenimente posibile. Chiar dacă datorită caracteristicilor îndreptate spre predicție a fost blamată, astrologia a fost parte integrantă a imaginarului renascentist. Relația univers - om a fost subliniată de aspectele astrale și influențele acestora asupra individului. Ficino 165 când descrie cele două Afrodite face apel și vorbește despre natura saturniană a primei Afrodite, iar cea de-a doua fiind născută din Jupiter
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ea era reprezentată în mod simbolic folosindu-se metafore sau semne. Mesajul nu era prezentat sub forma unui adevăr explicit, clar, ci într-o formă metaforică semiocultată, prin imagini ce trebuiau asimilate și interpretate ca atare. De aceea, universul imaginar renascentist trebuie considerat în cvasi totalitatea sa a fi pulsional. Elementele raționale erau puține ca număr și aveau o relevanță scăzută. De aceea putem într-o anumită măsură să aderăm la concluzia lui Eugenio Garin: "știința pur cantitativă n-a învins
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
profund decât Ficino, mai acid decât Erasmus, cu un sistem memnotic mai eficient decât a lui Lullus și cu un limbaj mai dificil de decriptat decât al lui Paracelsius sau al lui Agrippa, opera lui Bruno reprezintă sinteza întregii perioade renascentiste. Arderea sa pe rug în februarie 1600 arată că biserica nu acceptase imaginarul Renașterii și lupta cu toate armele disponibile în scopul cenzurii acestuia. Pentru că realizează această sinteză el simbolizează și starea conflictuală specifică Renașterii. După ce a fost bănuit de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care a durat aproape opt ani cu transformări și variații ciudate ale deciziilor, în anul 1600, în data de 17 februarie este ars pe fug în piața Campo di Fiori din Roma. Această viață zbuciumată cuprinde în sine întreaga esență renascentistă. Neaparținând nici unei religii, Bruno a încercat, fără putință de reușită să identifice acel spațiu cultural care să-i permită să gândească și să se exprime liber, lucru imposibil de realizat la acea vreme. Prins între conflictele epocii, pentru că nu a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simbolul. Așa cum Bruno a fost sinteza unei epoci prin călătoriile și încercările sale de a se identifica cu libertatea de spirit ce-i părea specifică, el a sintetizat și toate curentele unei filosofii pulsionale specifice epocii. El este simbolul metaforei renascentiste prin toate componentele sale. Mesajul este transmis prin metafore ocultate, având o încărcătură simbolică care depășește posibilitate neinițiaților de a o pătrunde. În acest spirit putem să cităm versurile din poezia de deschidere din cadrul Despre cauză, principiu și unu: "Cuvântul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a lui Giordano Bruno. Acesta face parte dintre procesele prin care omenirea în ansamblul său s-a arătat incapabilă să suporte modificările radicale de imagine (Socrate, Isus, Bruno, Galilei). Interesant este că Giordano Bruno nu reprezenta o imagine opusă imaginarului renascentist, ci o sinteză a acestuia, astfel că procesul acestuia este un simbol al conflictului de imagine dintre pulsionalul și raționalitatea regresivă specifică epocii. În cadrul acestui proces se întâlnesc toate argumentele și imaginile specifice acelui secol. El este simbolul cenzurii specifice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu este o noutate. Încă din perioada medievală, prin Raymond Lullus, se considera că este nevoie de un limbaj specific pentru a putea descoperi și ordona natura. Diferența dintre concepția noului limbaj în cazul lui Bacon și cel medieval sau renascentist constă în faptul că limbajul baconian își pierde puterea de a schimba lumea. Limbajul său trebuie realizat printr-o corespondență între realitate și limbaj, ceea ce i-ar oferi putere în cercetare. Statutul special pe care îl avea limbajul este acceptat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Orice modificare a imaginii asupra lumii se realizează prin schimbări metodologice. Cenzura metodei este absolut necesară pentru a se putea dezvolta o imagine nouă asupra universului. Secolul al XVII-lea este unul al schimbării metodologice, negându-se metodologia specifică imaginarului renascentist. Renașterea adunase în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii științifice. Teoriile aristotelice nu mai reprezintă o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze mentalul uman după anumite criterii. Ars combinatoria a lui Lullus, arta memnonică a lui Bruno și stenografia lui Trithemus sunt metode care au precedat metoda inductivă baconiană. Toți aceștia încercau să pună ordine în mental și nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epoci sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent ci să-l și reconstruiască. Primul pas al lucrării, cel al cenzurii, a fost considerat cel mai important și majoritatea interpretărilor pornesc de la îndoiala metodică. Metoda sceptica, a îndoielii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căci nu avem la îndemână decât acești termeni care să indice mai exact ce avem în vedere)"29. Echivalența ce apare între termenul naturae formam și termenii differentiam veram, naturam naturantem, fontem emanationes ar permite o interpretare scolastică, dar și renascentistă a termenului formă. Prin natura naturans se desemnează puterea creatoare, cauza primordială a lucrurilor. Un sens asemănător are și fontem emanationes, care desemnează principiul divin ca sursă a creației. Pornind de la denumirile date am putea identifica un statut transcendent pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autoritate, toate asigurate de cunoștințele sale științifice și de influența asupra naturii. Dar puterea acestui patriarh al științei avea și alte surse: liniștea interioară și solitudinea. Această idee a omului care, prin cunoașterea lumii, se transformă, este o idee specific renascentistă. Liniștea interioară este dată de faptul că știința sa era o știință în spiritul naturii, facilitând împăcarea cu aceasta, dar și din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epocii sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent, ci să-l și reconstruiască. Metoda sceptica a îndoielii a fost considerată ca fiind esența Meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura, accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel încât să se realizeze o reîntoarcere spre simplitatea imaginii și a potențialității maxime. În această lucrare am încercat să surprindem un astfel de ciclu imaginar, început odată cu decăderea Imperiului Roman, descriind în detaliu perioada de cenzură a vechiului imaginar, cel renascentist și construcția de după aceasta, la începutul modernității. În perioada de început a secolului al XVII-lea imaginarul științific care se dezvoltă este doar în formă incipientă. La început sunt anunțate metodele ce urmează a fi dezvoltate și drumul ce trebuie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]