3,608 matches
-
frumoase și ce șold arcuit i se legăna prin fața ochilor, mult mai aproape decât i se întâmplase vreodată. Masa era frumos împodobită și bine garnisită cu aperitive și mâncăruri la care, ciudat, se asortaseră și niște sticle de vin cu renume. Istrate, care și la revelion mânca din pungă și bea bere din sticlă, era complet depășit. La o masă mai apărută, așa ca din întâmplare, primarul, împodobit cu eșarfa tricoloră, doi consilieri, șeful Poliției și chiar un popă tânăr și
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
îndeajuns pentru a avea de unde să trimitem și acasă”, își amintește acrobatul de altădată, Traian Cristea.. Angajați la Circul de Stat, mai apoi, Dumitru și Traian Cristea s-au făcut în scurt timp, foarte cunoscuți în toată țara, dobândindu-și renumele de „frații Tarzan”. Acrobațiile executate de către ei tăiau răsuflarea privitorilor. Așa și-au început scrierea unei biografii colosale. Au trecut prin toate regimurile, impunându-și valoarea... Dacă în timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în fața căruia, nu o singură dată au dat
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
de a mă autoinvita la lansarea volumului doamnei Julieta Rotaru. Deși doamna Julieta mi-a dat un timid like pe facebook. Fiind expert în e-semiotică, și interpretând-l, eu venii. La eveniment au participat câteva som(n)ități de renume mondial în cunoașterea aromelor romilor. De cum am dat buznia (1) în amfiteatrul I. Heliade Rădulescu, m-am așezat mai aproape de intrare, lângă o doamnă care instinctiv și-a strâns geanta la piept cuprinsă de o afecțiune subită pentru obiectele scumpe
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
relanseze gama de produse care au la bază nămolul sapropelic de la Balta Albă. Astfel, produsele dermato-cosmetice create pe baza vechilor rețete și îmbunătățite utilizând esența celor mai de preț daruri ale naturii, pământul, apa și plantele medicinale, purtând marca de renume Pell Amar, au pornit din nou din România să cucerească o piață suprasaturată de produse create pe principii chimice, marea lor majoritate de proveniență străină. Primul pas a fost cel impus de logica unor astfel de procese și anume promovarea
PELL AMAR – DESTIN DE PHOENIX de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350254_a_351583]
-
intelectuali de marcă până la oameni simpli, obișnuiți cu munca grea. Sus, la Corbeni, erau sediile Miliției și Securității. Bătăi, crime, încăierări, apoi verificările făcute de cei cinci securiști asupra a tot ce li se părea suspect, nimic nou. Intelectuali de renume ai țării, veniți din temnițele comuniste, lucrau pe șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent al partidului, Securitatea. Alimentarele erau bine aprovizionate. Găseai tot ce voiai. Era o cantină modernă, muncitorească, unde un prânz costa 4,50
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
intelectuali de marcă până la oameni simpli, obișnuiți cu munca grea. Sus, la Corbeni, erau sediile Miliției și Securității. Bătăi, crime, încăierări, apoi verificările făcute de cei cinci securiști asupra a tot ce li se părea suspect, nimic nou. Intelectuali de renume ai țării, veniți din temnițele comuniste, lucrau pe șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent al partidului, Securitatea. Alimentarele erau bine aprovizionate. Găseai tot ce voiai. Era o cantină modernă, muncitorească, unde un prânz costa 4,50
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
nu îi taie aripile, ba mai mult, îi lasă libertatea de a decide ceea ce e mai important pentru ea. Pionul principal, în concepția mea, este totuși scriitorul Emil Zinescu, poetul român al marilor iubiri, membru al Uniunii Scriitorilor Români, cu renume internațional, ajuns la șaizeci de ani, în plină glorie. Cu un nume derivat de la străbunii evrei trăitori „în afara tărâmului Israel”, dar a căror gene s-au risipit în timp din cauza multiplelor încrucișări, în prezent „constituția biologică aparținând seminției românești”, Emil
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
țară. La Cluj a avut cel puțin 6 expoziții personale, dintre care majoritatea la Muzeul Național de artă din Cluj - evenimente artistice culminate în 1999 cu decernarea titlului de Cetătean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca, „pentru meritele sale la sporirea renumelui și prestigiului plasticii clujene și românești în lume". A fost prezent și la Muzeul „Bruckental“ din Sibiu (2001), de asemenea interesat de pictura lui Radu. La București în incinta Casei Predescu (2006) și în repetate rânduri - în sălile galeriei „Frezia
RADU-ANTON MAIER – LUMI VIZIONARE ÎN METAMORFOZE CROMATICE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365942_a_367271]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DAR DE SUFLET Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Moșul cu străvechi renume A urcat în sănioară Și-a pornit să cate-n lume Copiii de-odinioară. I-a venit o tristă veste: Au crescut și-s în nevoi, L-au uitat într-o poveste Cu brăduț și globuri noi. L-a gasit
DAR DE SUFLET de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365975_a_367304]
-
carte de o mare și autentică substanță, o carte care poate fi considerată un punct de referință... Dacă în România numele său este mai puțin cunoscut și puțini sunt aceia care au aflat că a dus în lume numele și renumele de român, amintind de zicala că „nu e nimeni profet în țara lui”, în Canada și nu numai, se bucură de o prestanță referențială. S-a făcut cunoscut în întreaga lume prin inovații care au schimbat industria echipamentelor medicale, revoluționând
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
demoni ce mă vor în stăpânire; Când timpul va sosi de veșnică tăcereîn palmă ta să-mi aflu somn spre nemurire.... VIII. DAR DE SUFLET, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012. Mosul cu străvechi renume A urcat în sănioara Și-a pornit să cate-n lume Copiii de-odinioară. I-a venit o tristă veste: Au crescut și-s în nevoi, L-au uitat într-o poveste Cu brăduț și globuri noi. L-a găsit
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
pământul meu de țară. Limba mea cu glasul dulce, Drag cuvântul mi-l aduce. Limba mea e cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
Spania subpământeană ne răsfață de-a dreptul cu abundența de descoperiri care continuă să apară an de an, cum este peștera Nerja, cu desene vechi din vremea omului de Cro-Magnon, care este una dintre cele mai vizitate destinații turistice spaniole. Renumele de adevărată ”Capelă Sixtină” a artei rupestre îi este însă rezervat Altamirei, ca exponat viu al celei mai avansate arte ieșite vreodată din mâna omului preistoric. Altamira își împarte pașnic, împreună cu grota franceză Lascaux, poziția de lider mondial în materie
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Unora, da' mulți... Umoru-i o emblemă personală Ce face dintr-un slut un...Fernandel. Cum nu-s izbânzi în lumea medicală, Vi-l recomand pe "vraciul"...Păstorel. Unuia cu renume de soț credincios Se zice că fusese soț cinstit... Un vânt însă sulfă din răsărit Abia când el plecă pe ultimul său drum; Și focul lui porni și el să...scoată fum. Altui răposat soț credincios Constantin a’ lui Arvinte
EPIGRAME (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365017_a_366346]
-
siderând și revoltând mapamondul cu o altă tâmpenie de proporții, determinându-ne să ne întrebăm căror calități oculte ale personajului se datorează ascensiunea sa politică, uluitor de rapidă - postdecembristă! - și, mai ales, penetrarea lui în lumea bună a savanților de renume internațional. Cine este, de fapt, Daniel Barbu? De pe internet aflăm că s-a născut în 1957. a absolvit actualul Colegiul Național „Sfântul Sava” (Liceul „Bălcescu”- din Capitală) și Facultatea de Istorie a Artei a Universității Cluj-Napoca, că, înainte de 1989, a
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
a valorilor tradițiilor și a artiștilor, se poate doar distruge! Și s-a distrus foarte mult!!! Ne place să ne mândrim cu trecutul glorios al culturii și cu artiștii de origine română care populează lumea artistică și contribuie la bunul renume al nației, dar în Patrie li se taie toate posibilitățile de dezvoltare, fiind nevoiți să trăiască risipiți în lume, unde sunt prețuiți și măsurați cu alte sisteme de valori! Dar cel mai dezavantajat va fi marele public, care va suferi
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
trei sonate pentru vioară și pian (a III-a, în caracter popular românesc), o simfonie de cameră, opera Oedip etc. A fost președinte de onoare al Societății Compozitorilor Români și inițiatorul Premiului de compoziție care-i poartă numele. Violonist de renume, în arta interpretativă o viziune unică și de o mare noblețe, printre elevii săi numărându-se alți celebri violoniști de mai târziu: Christian Ferras, Ivry Gitlis și mai ales asul mondial interpretativ Yehudi Menuhin (1916-1994), care i-a fost și
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
mei. Altfel, nu vor crea circuitul turistic de altădată. Care îi poate salva și la care mulți visează. Împrejurimile de basm, muzeele, aerul nu constituie un argument decisiv, ci calitatea serviciilor. Și-au fost, prin partea locului, crâșmari antedecembriști de renume. Ehei, Colibele haiducilor! Ce ghiveciuri, ce sarmale, ce tochituri, stropite cu vinuri aduse mai din jios! Dimineață. Soarele strălucitor îmi spune că va fi o zi superbă. În București, diluviu! - Alo, Andrei, ai închis geamurile la balcoane? Fac turul mic
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
M-am întrebat adesea, ce aș putea spune eu, cu bun temei, despre competența unor oameni ale căror fapte grăiesc de la sine? Pe medicul Nicolae Bulumac din comuna Cervenia-Teleorman, îl știu de mai mulți ani și am auzit adesea de renumele său, totuși nu îl cunosc îndeajuns, ca să fiu sigură că nu greșesc. Cu toate acestea, nu pot să tac în fața evidentelor și frumoaselor înfăptuiri ale mâinii și minții omenești. Cred că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
a apucat de treabă, căci nicio forță din lume nu-l poate opri pe acela care visează și are puterea să lupte pentru a-și pune visul în aplicare... Luând totul de la capăt, acum luptă să inființeze o stațiune de renume, vrea să înalțe un Centru Rezidențial, purtând o denumire care să oglindească împletirea binelui cu frumosul deplin: „Grădina Raiului”. Prin felul cum doctorului Nicolae Bulumac îi fulgeră câte un gând și iese la lumină, cum reușește să miște lucrurile din
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
concert susținut de Ansamblul coral „Voci Transilvane”, dirijor prof. Adrian COROJAN, al Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca. Organizatorii invită pe toți clujenii interesați în cunoașterea unor aspecte și momente de natură istorică sau culturală, petrecute în această localitate de renume Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Manager (director general), Dr. Dan BRUDAȘCU Referință Bibliografică: COMUNICAT din partea CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013. Drepturi de Autor
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364843_a_366172]
-
roman Strabo, care a vizitat Ciprul în anul 24 A.D. și continuând până la G. G. Gervinus, profesor la Heidelberg, care a vizitat Ciprul în 1863. Este de remarcat, însă că toate aceste referințe aparțin unor bărbați călători. Primele femei de renume care au poposit în Cipru au fost, probabil Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare, când, în anul 326, întorcându-se de la Constantinopole, a naufragiat pe insulă, lăsând ca monument impresionant Mănăstirea Sfintei Cruci (Stavrovouni). Secole mai târziu, prințesa Berengaria
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU - CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE "FAȚETE ALE PUBLICISTULUI ȘI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA" (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU - CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE "FAȚETE ALE PUBLICISTULUI ȘI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA" (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU ZANFIR ILIE, FAȚETE ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia, Antologie, Prefață, itinerar biografic și selecție de texte prof. dr. Zanfir Ilie, Editura AXIS LIBRI, Galați, 2013 Consider că datoria civică și morală a fiecărui cetățean, locuitor
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]