6,752 matches
-
știri violente; - o scădere cu 20% a ponderii duratei știrilor violente; - scăderea ponderii violenței s-a realizat în condițiile măririi duratei jurnalului de știri de la aproximativ 41 minute (grila de vară) la aproximativ 52 minute (grila de toamnă). Tabelul 3. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în zilele de week-end, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - Antena 1 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
apoi către sfârșitul săptămânii. Știri de noapte - ora 23.00 h Deoarece știrile de noapte sunt difuzate în intervalul de post prime time, celelalte două intervale temporare (ante prime time și prime time) nu sunt prezente în analiză. Tabelul 4. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - Antena 1, ora 23 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie a știrilor s
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Se constată astfel o scădere masivă a știrilor violente în grila de toamnă, scădere atât în ceea ce privește numărul de știri violente difuzate, cât, mai ales, în ceea ce privește durata știrilor violente difuzate. II. PRO TV A. Știri de după-amiază - 17.00 h Tabel 5. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - PRO TV, 17 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie a știrilor s/zi Grila
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
știrilor violente este cu 5 procente mai ridicată decât în timpul verii, chiar dacă, în valori medii brute, un jurnal a durat toamna mai puțin decât vara (22,92 minute, față de 27,34 minute). B. Știri de seară - ora 19 Tabelul 6. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în cursul săptămânii, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - PRO TV, ora 19 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
atât în timpul săptămânii, cât și în weekend. Valorile indicatorilor sunt mult reduse în cea de-a doua perioadă de monitorizare, ele variind în jurul a 38%. Pentru weekend, această valoare este chiar mai redusă, de 34% (vezi tabelul 7). Tabel 7. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în zilele de weekend, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - PRO TV, ora 19 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
PRO TV, inclusiv ponderile știrilor violente fiind destul de asemănătoare: 44,96% pentru PRO TV, 42,80% pentru Antena 1; și în weekend situația este asemănătoare: 43,93% pentru PRO TV, 39,47% pentru Antena 1. C. Știri de noapte - ora 23 Tabelul 8. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - PRO TV, ora 23 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie a știrilor s/zi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
violente: după ce, oricum, jurnalul de amiază, în grila de vară, avea o pondere a știrilor violente de 71%, în grila de toamnă, jurnalul a avut o pondere de 85%. III. TVR 1 A. Jurnalul de seară - ora 19 Tabelul 9. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în zilele lucrătoare, în funcție de grila de vară și cea de toamnă - TVR 1, ora 19 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
gospodăriilor și infrastructurilor afectate. Deci, în jurnalele de la TVR este mai mare ponderea catastrofelor și accidentelor, care nu aparțin propriu-zis violenței înțelese ca agresiune intenționată și ca act distructiv presupunând o intenție. B. Știri de noapte - ora 22 Tabelul 10. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în zilele lucrătoare, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - TVR 1, ora 22 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu știri/zi Grila de vară, durata medie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
știri difuzate, iar pentru buletinele de știri mai scurte a fost folosit sistemul de „primele două știri”. 2. Care sunt valorile normale pe care ar trebui să le obținem pentru a nu putea caracteriza în nici un fel un canal TV? Repartiția statistică neutră este reprezentată de sistemul de valori 33%/33%/33%. Orice deplasare a uneia dintre valori, într-o altă direcție, ar putea fi interpretată ca intenționată. Facem precizarea că am urmărit în special valorile de început și sfârșit, deoarece
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
violente la începutul buletinelor informative a fost PRO TV (44,3%). Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre știrile cu conținut violent care au fost difuzate au fost plasate la începutul buletinelor, în primele minute de emisie. La polul opus, cu o repartiție a valorilor inferioară repartiției statistice „normale”, se află Antena 1 (25,25%). Principalul canal public de televiziune s-a încadrat în limitele normale ale valorii, de o treime, ceea ce duce la concluzia că știrile violente au fost uniform repartizate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
informative a fost PRO TV (44,3%). Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre știrile cu conținut violent care au fost difuzate au fost plasate la începutul buletinelor, în primele minute de emisie. La polul opus, cu o repartiție a valorilor inferioară repartiției statistice „normale”, se află Antena 1 (25,25%). Principalul canal public de televiziune s-a încadrat în limitele normale ale valorii, de o treime, ceea ce duce la concluzia că știrile violente au fost uniform repartizate în structura buletinului. Privind statistica
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în cadrul organizațiilor, psihodiagnosticul constituie baza pentru efectuarea selecției profesionale, pentru plasarea personalului pe posturi sau pentru alegerea indivizilor în programe de perfecționare sau recalificare. De fapt, în funcție de scopul urmărit distingem cinci categorii de examene psihologice (Pitariu, 1983): de selecție și repartiție profesională, de promovare, de orientare și reorientare profesională, de avizare pe post sau cu caracter de control periodic și, în sfârșit, examene cu caracter special, efectuate la cerere de unele foruri de control atunci când se constată modificări psihologice importante în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tabel 8.4.): natural și artificial, fiecare având o serie de particularități, avantaje, dezavantaje (Moldovan-Scholz, 2000). Tabel 8.4. Tipuri de iluminat Felul iluminatului Mod realizare Avantaje Dezavantaje Natural ferestre luminatoare difuzare mare a luminii economic igienic nu obosește ochii repartiție limitată a fluxului luminos variații în timpul zilei Artificial lămpi cu incandescență becuri simple emit o lumină gălbuie lumină obositoare pt. ochi nu sunt economice dau o strălucire mare a obiectelor corpuri de iluminat dirijarea fluxului luminos ocrotesc ochii contra strălucirii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
clasarea lor sub formă de legi și reguli care constituie o știință; această știință este însoțită de o schimbare completă în atitudinile reciproce ale lucrătorilor și conducătorilor, nu numai în raport cu oamenii, dar și în raport cu responsabilitățile și îndatoririle. Rezultă o nouă repartiție a îndatoririlor și o cooperare strânsă și cordială, imposibil de obținut în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
militar nu permite schimbarea regulilor, indiferent cât de puternică este voința celui în cauză. Stilul de conducere care se manifestă cel mai frecvent este cel participativ și cooperator, nu cel autoritar, cum ar fi de așteptat într-o instituție ierarhică. Repartiția celor trei stiluri de conducere în funcție de tipul psihologic se poate urmări în tabelul următor: Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
există vreo diferență între tipul psihologic și stilul de conducere la cele trei niveluri ierarhice. Pentru a evalua măsura în care există o diferență semnificativă la cele trei niveluri ierarhice pentru stilul de conducere, am efectuat un test statistic c2. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice este cea din tabelul următor: Stil de conducere Nivel ierarhic Stil de conducere autoritar Stil de conducere cooperatist Stil de conducere participativ Total Nivel I (direct subordonat staff-ului) 2 3 6
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
I (direct subordonat staff-ului) 2 3 6 11 (28,21%) Nivel II (subordonat primului nivel) 2 4 7 13 (33,33%) Nivel III (subordonat nivelului II) 1 6 8 15 (38,46%) Total 5 13 21 39 Tabelul 6. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice Rezultatele testului de statistică, evaluate pe trei clase valorice (trei stiluri de conducere) au fost comparate pe niveluri ierarhice. Testul c2 pentru asocierea variabilelor indică faptul că rezultatele nu diferă semnificativ în funcție de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de leadership nu sunt deloc reduse ca pondere. Pentru a evalua măsura în care există o diferență semnificativă între cele două tipuri psihologice la nivelul grupului pentru cele trei stiluri de conducere, am efectuat, de asemenea, un test statistic c2. Repartiția stilurilor de conducere pe cele două tipuri psihologice este următoarea: Stil de conducere Stil psihologic Stil de conducere autoritar Stil de conducere cooperatist Stil de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 (71,87%) ISTJ 1 3 5 9
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
următoarea: Stil de conducere Stil psihologic Stil de conducere autoritar Stil de conducere cooperatist Stil de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 (71,87%) ISTJ 1 3 5 9 (28,13%) Total 4 13 15 32 Tabelul 7. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice Rezultatele testului de statistică, evaluate pe cele trei stiluri de conducere au fost comparate pe tipuri de personalitate. Testul c2 pentru asocierea variabilelor indică faptul că rezultatele nu diferă semnificativ în funcție de stilul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca, în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Repartiția preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Legendă: CoS = cortex stâng Raț = raționalitate CoD = cortex drept Em = emoționalitate LiS = limbic stâng MSO = mod stâng de operare LiD = limbic drept MDO = mod drept de operare La datele din tabel se mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de apă chiar pe suprafața pământului. După intensitate și durată se disting: -ploi sau ninsori mărunte de lungă durată -burnițele ( picături de apă sau aciculi de gheață aproape invizibile) -averse (ploi sau ninsori abundente cu picături și fulgi foarte mari). Repartiția precipitațiilor este condiționată de un întreg complex de factori, dintre care mai importanți ar fi: temperatura, vânturile, apropierea sau depărtarea de bazinele maritime, relieful, expoziția reliefului, curenții maritimi, vegetația; un rol esențial îl are și circulația generală a atmosferei. Norii
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
natură un circuit în absența căruia biosfera nu ar mai exista. Datorită circuitului său în natură, apa constituie o resursă care se reînnoiește permanent. Timpul petrecut în diferite faze ale ciclului (timpul de reînnoire) variază, așa cum am văzut, foarte mult. Repartiția apei pe emisfere. Cantitatea de apă nu variază semnificativ de-a lungul vremii, în schimb repartiția sa, da. Se știe cum a arătat planeta de-a lungul evoluției sale geologice. Dar cum va arăta în viitor? Se presupune că peste
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
apa constituie o resursă care se reînnoiește permanent. Timpul petrecut în diferite faze ale ciclului (timpul de reînnoire) variază, așa cum am văzut, foarte mult. Repartiția apei pe emisfere. Cantitatea de apă nu variază semnificativ de-a lungul vremii, în schimb repartiția sa, da. Se știe cum a arătat planeta de-a lungul evoluției sale geologice. Dar cum va arăta în viitor? Se presupune că peste 250.000.000 de ani uscatul se va comprima, formând un super-continent înconjurat de apele Oceanului Pacific
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
român/Le Courrier Roumain, inițiat și sponsorizat de generalul Nicolae Rădescu și editat la Paris de Leontin Constantinescu. Acesta susține că „pentru a Înființa un ziar care să aibă existență legală este nevoie de autorizație administrativă și mai ales de repartiția de hîrtie fără de care nici un ziar nu poate funcționa. Autorizația administrativă se poate obține, aceea de repartiție de hîrtie este Însă foarte problematică, dat fiind că presa franceză trăiește Încă sub regimul restricției... Cum Însă nu putem aștepta, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Constantinescu. Acesta susține că „pentru a Înființa un ziar care să aibă existență legală este nevoie de autorizație administrativă și mai ales de repartiția de hîrtie fără de care nici un ziar nu poate funcționa. Autorizația administrativă se poate obține, aceea de repartiție de hîrtie este Însă foarte problematică, dat fiind că presa franceză trăiește Încă sub regimul restricției... Cum Însă nu putem aștepta, ar trebui deocamdată să dăm ziarului o existență clandestină”. Inițiatorii au dorit o foaie bilingvă, dar, pentru a răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]