1,058 matches
-
punct foarte important pentru cercetarea mea, este investigarea rolului pe care l-au avut mărturiile orale și Înregistrările discursurilor diferitelor bresle de profesioniști implicați În făurirea visului mussolinian, În cadrul metodologiilor aplicate În studiul proiectelor urbane fasciste. Va fi interesant de reperat care vor fi posibilele legături Între studiul urbanismului românesc din perioada comunistă și studiile dezvoltărilor fasciste din Italia. În paralel cu acest proiect, Îmi voi delimita mult mai clar instrumentele metodologice pe care le voi folosi În teza mea de
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
cunoscute formele clasice de anchetă precum sondajele instantanee (benchmark polls), opuse sondajelor efectuate pe eșantioane experimentale, care permit urmărirea evoluției atitudinilor unui grup constant de indivizi. Cu mult înainte de începerea campaniei, se efectuează studii de fezabilitate, pentru a putea fi reperate oportunitățile electorale oferite potențialilor candidați bine plasați, prin identificarea celor care ies din partidul advers datorită poziției fragile, precum și posibilele teme prin intermediul cărora să le fie sporită vulnerabilitatea. Marile sondaje instantanee sînt întrebuințate mai întîi la începutul campaniei, pentru estimarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
produsului, spre o micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza conținutului petițiilor semnate de Inocențiu Micu-Klein indică faptul că episcopul unit a operat cu două accepțiuni diferite ale termenului de "națiune". K. Hitchins (1987) reperează o tranziție de la semantica lui natio ca elită eclezială înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de construire a statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum devine ea în climaxul mișcării pașoptiste; a se vedea proclamația-manifest Dorințele Partidei Naționale din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean. Istoria poporului român este, în continuare, reflectată prin prisma paradigmei primordialiste. Chiar dacă fixează debutul istoriei poporului român cu două secole și jumătate mai recent decât o face Laurian (513 î.Hr. în loc de 753), pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etapele străbătute pentru realizare, întâi pe baza unor obscure instincte, apoi pe acea a sentimentelor, călăuzite de luminile rațiunii, a neatârnării unui popor" (Patrașcanu, 1937, p. III). Istoria românilor devine așadar istoria luptei de neatârnare. După ce G.R. Melidon (1876) a reperat un "instinct al unirii" (p. 5), iar I. Floru (1923) a identificat un "instinct național" ca forța propulsantă a istoriei românilor, D.D. Patrașcanu (1937) izolează un "instinct al neatârnării" ca principiul motor al istoriei naționale. După cum am arătat în secțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriei noastre" (Roller, 1952, p. 56). Sistemul social românesc este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului retrograd, intrând sub sfera culturii slavone, reprezentanta progresismului în istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în fine, mare Răscoală din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale, socialiștii răstoarnă ierarhia, subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost deja decapate din procesul etnogenetic românesc. Primele generații postcomuniste de manuale de istorie, până la pluralizarea discursului despre trecut odată cu introducere manualelor alternative începând cu 1998, exhibă încă o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot fi reperate în perpetuarea unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
drumul integrării românești în comunitatea de valori europeană. Anul 1998 apare astfel ca momentul critic - punctul de inflexiune - care marchează simbolic debutul procesului de reconfigurare a memoriei publice românești pe aliniamentele eticii europene a memoriei. În acest an poate fi reperată producerea unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar 21 la sută dintre respondenți au evaluat pozitiv regimul comunist. Această distribuție a datelor este dificil de explicat, pentru lămurirea ei fiind necesare investigații suplimentare și de o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în plus, „excepționala capacitate de observator, de fin analist al psihologiei feminine”1035 a scriitorului italian. Personaje negative aparent, aceste donne demonicate apar într-o lumină cu totul favorabilă atunci când adevărata lor natură este descoperită sau când dorințele ascunse sunt reperate de cei din jur sau de către cititor. Cel mai concludent devine exemplul târgoveței din Bath, care în basmul pe care îl istorisește tovarășilor de drum evidențiază dorința femeii de a se căsători, căutarea permanentă a dragostei și a protecției masculine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
total; el poate „să nu fie cunoscut decât de către emițător sau de către receptor” și „este „echivalent cu Întregul sistem de coordonate ale emițătorului, sistem al cărui rezultat a fost expresia.” Acest ansamblu de maximă generalitate, care privește emițătorul, este „adesea reperat de către receptor” <ref id=”85”>Ibid., p.99 referință </ref> și constituie sistemul de referință În raport cu care se interpretează Întreaga expresie. În urma efectuării unor experimente, autoarea a identificat următoarele funcții ale contextului: * determină alegerea unui anumit cuvânt și decide totodată
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
limba În care a fost scris originalul. La fel, dacă cităm un articol apărut inițial Într-o revistă, publicat ulterior și Într-un volum, În notă vom da studiul din volum, despre care se consideră că este mai ușor de reperat, În timp ce bibliografia va trebui să Înregistreze și apariția inițială, În revistă, a studiului respectiv. Există apoi și unele diferențieri de organizare a informației (În note și În bibliografie). În timp ce În note autorul este citat cu prenume și nume, În bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
unui tranzit echivalează cu determinarea perioadei de emitere a mesajului. Interpretarea este similară cu „decodificarea” lui, cu Înțelegerea sensului, a duratei și impactului pe care Îl are asupra personalității și vieții noastre. Într-o primă etapă, vom vedea cum sînt reperate tranzitele și cum se determină momentele lor de influență, când „trece curentul” (și se recepționează mesajul). Aceasta e etapa teoretică. După aceea, vom trece la interpretarea mesajului și la exemple: etapa practică. Studiul nu necesită multe materiale: mai Întâi o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
retrogradări ale lui Mercur: una Între 28 februarie și 23 martie În Pești, alta Între 2 și 26 iulie În Rac (peste Venus natală) și, În fine, Încă una În Scorpion, Între 26 octombrie și 16 noiembrie. Încercați să le reperați În efemeride - lucrul acesta vă va ajuta să progresați. Exemplul dat demonstrează că orice „tablou de ansamblu” al tranzitelor necesită studiul amplu al unei durate de minim un an. Determinarea izolată a tranzitelor la 1 ianuarie, de exemplu, ar echivala
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
i-au avut pe Uranus și Pluto În tranzit peste Saturn natal În... mai 1968!); o dimensiune teoretică, legată de simbolismul planetei tranzitate; o dimensiune personală, legată de stăpâniri. Dimensiunea generală reunește interpretarea tranzitelor comune tuturor, care descriu marile jaloane reperate În mod clasic În decursul vieții unui om. Dimensiunea teoretică este cu siguranță mai ușor de decodificat, dar În practică utilizarea ei este discutabilă din mai multe motive: este greu de crezut că toți cei născuți În anul X resimt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ca În cazul stăpânirilor) este imposibil să iei În considerare toate configurațiile pe care le poți Întâlni. În schimb, vom Încerca să le Înțelegem și să le analizăm pe cele mai frecvente. Aspectele celeste Prima dificultate este aceea de a repera aspectul celest, bineînțeles, atunci când acesta există. Când e vorba de conjuncții, este simplu: avem două (sau mai multe planete) care se găsesc la aceeași longitudine zodiacală pentru o perioadă dată. Pentru cel ce se descurcă ușor cu citirea efemeridelor, este
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]