1,301 matches
-
aci înainte soarta asasinilor trădători de țară.”" Erau aduși elevi, însoțiți de profesori, ca să vadă macabra scenă. În noaptea de 21-22 septembrie, regele Carol al II-lea a format un guvern nou, condus de generalul Gheorghe Argeșeanu, care a ordonat represalii împotriva Mișcării Legionare. În acea noapte au fost omorâți în toată România peste cinci sute de legionari. Cadavrele au fost expuse în centrele orașelor timp de trei zile și elevii de liceu au fost aduși, cu profesorii, să le vadă
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
printr-un nou jurământ supunerea față de regele polon, prin delegați, dar a refuzat să se prezinte personal la Lvov să presteze omagiul, invocând pericolul unui atac otoman, maghiar sau muntean. În 1469 a jefuit regiunile Rodnei și Băii Mari, ca represalii împotriva Ungariei pentru sprijinirea pretendentului Petru Aron. In replică, pretendentul la tron a fost trimis de unguri cu un corp expediționar să ocupe tronul Moldovei, dar a fost înfrânt în bătălia de la Orbic. Prin îndepărtarea acestui pretendent periculos, a fost
Politica externă a lui Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/302618_a_303947]
-
12000 de ostași maghiari. În fața presiunilor militare și diplomatice, Ioan Albert al Poloniei a abandonat planul de înlăturare a domnitorului moldovean. Pe drumul de retragere, Ștefan l-a atacat pe regele polonez la Codrii Cosminului în 26 octombrie 1497. Ca represalii, în anul următor Ștefan și-a trimis oștile pentru pradă în Polonia. După repetate schimburi de solii și cu medierea Ungariei, între Moldova și Polonia s-a încheiat o pace în 1499. Victoriile militare și lunga domnie, care a asigurat
Politica externă a lui Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/302618_a_303947]
-
ascuns, câteodată, pe cazaci să atace Imperiul Otoman, cu scopul nedeclarat de a ușura presiunea turcească asupra propriilor granițe. Cazacii și tătarii se dușmăneau reciproc datorită distrugerilor făcute de cealaltă parte în urma raidurilor de jaf. Atacurile cazacilor erau urmate de represaliile tătarilor și invers, totul într-o succesiune care părea că nu mai are sfârșit. Haosul care urma acestor acțiuni de represalii au transformat granița de sud a statului polono-lituanian într-o zonă de război, ceea ce a dus la izbucnirea unor
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
tătarii se dușmăneau reciproc datorită distrugerilor făcute de cealaltă parte în urma raidurilor de jaf. Atacurile cazacilor erau urmate de represaliile tătarilor și invers, totul într-o succesiune care părea că nu mai are sfârșit. Haosul care urma acestor acțiuni de represalii au transformat granița de sud a statului polono-lituanian într-o zonă de război, ceea ce a dus la izbucnirea unor războaie de amploare, precum a fost cazul războaielor magnaților moldoveni, bătălia de la Cecora sau războaiele din 1633-1634. Numărul cazacilor a crescut
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
fost depusă în urma presiunilor și era, prin urmare, nulă. În 1941 Beneš și František Moravec au planificat Operațiunea Anthropoid, cu intenția de a-l asasina pe Reinhard Heydrich. Acest plan a fost pus în aplicare în 1942 și a determinat represalii brutale ale germanilor precum executarea a mii de cehi și distrugerea a două sate: Lidice și Ležáky. Deși nu era comunist, Beneš s-a aflat, de asemenea, în relații de prietenie cu Stalin. Crezând că Cehoslovacia ar avea mai mult
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
Basarabia și Bucovina de Nord și Țările baltice. În timp ce bărbații au fost deportați în Siberia, femeile și copii au fost colonizați în Kazahstan. În teritoriile anexate de la Polonia (teritoriul cunoscut cu numele de Kresy și în Voievodatul Bialystok), valul de represalii din 1939 a fost în continuarea operațiunilor NKVD-ului împotriva polonezilor sovietici din anii mai dinainte prin care s-a luptat împotriva "dușmanilor sociali" sau a "inamicilor poporului": militarii de carieră, personalul administrativ și polițienesc, marii proprietari de pământ, industriașii
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
este adoptată Irish Land Act prin care erau acordate drepturi chiriașilor și le acordau despăgubiri celor evacuați forțat. Femeile obțin drepturi limitate să-și păstreze proprietatea după căsătorie. În 1872 este adoptată o lege prin vot secret care prevedea interzicerea represaliilor împotriva muncitorilor care nu votau în favoarea intereselor patronilor. În 1874, după ce conservatorii au preluat controlul asupra Parlamentului, premierul Disraeli și partidul sau au continuat să promoveze curentul reformist în avantajul maselor. În 1875 au fost promulgate două legi ce instituiau
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
lui Prokofiev din această perioadă "au de a face mai mult cu Anti-Stalinismul decât cu războiul în sine"</ref> și că majoritatea lucrărilor sale târzii "rezonează cu ironiile întunecate și tragice ce pot fi interpretate doar ca fiind critici la adresa represaliilor lui Stalin". În 1943 Prokofiev i s-a alăturat lui Eisenstein în Alma-Ata, cel mai mare oraș din Kazahstan, pentru a compune muzică de film ("Ivan cel Groaznic") și baletul "Cenușăreasa", una dintre cele mai cunoscute și melodioase compoziții ale
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
în afara țării: asigurarea căilor de comunicație, supravegherea prizonierilor, aprovizionarea trupelor. La începutul anului 1943, germanii au încercat să formeze, din rândul populației locale o unitate Waffen-SS, cum similar procedase și în celelalte țări ocupate. Întâmpinând opoziție, naziștii au trecut la represalii trimițând o serie de persoane importante la lagărul de concentrare de la Sztutowo. Generalul Povilas Plechavičius, cunoscut încă din perioada Războaielor de Independență Lituaniene, formează "Forța de Apărare Teritorială a Lituaniei", trupă militară compusă din voluntari și subordonată Gemaniei naziste. Politica
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
XIX-lea, Balcicul este și el martor al mișcării de redeșteptare națională a bulgarilor, în frunte cu patriotul Koicho Raichov, care a contribuit la înființarea primei școli bulgărești, pe lângă biserica Sf. Nicolae construită în 1841. Deși distruse de turci ca represalii în timpul anului revoluționar 1848, biserica și școala au fost apoi reclădite în deceniile următoare, contribuind la consolidarea și lărgirea comunității de bulgari în oraș. Acesta avea în 1872 peste 7000 de locuitori: turci, bulgari, tătari, greci, evrei, găgăuzi. După Războiul
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
a demonstra că este neadevărată afirmația că Biserica Română Unită a încetat să existe. Inițial au încercat să intre în biserică pentru a oficia o slujbă, dar în cele din urmă preoții romano-catolici nu le-au permis accesul de teama represaliilor. Atunci, în fața bisericii, sub cerul liber, a fost oficiată o liturghie, iar părintele Vasile Chindriș a criticat în predica sa deschis conducerea comunistă în fața miilor de credincioși. Acțiunea nu fusese anunțată, dar imediat ce s-a aflat, un număr de peste cinci
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
această ocazie i-au fost confiscate și toate manuscrisele, care i-au fost înapoiate doar cu puțin timp înainte de a părăsi România. Într-un memoriu adresat în noiembrie 1985 lui Petru Enache, secretar al C.C. al P.C.R., Bossert protestează împotriva represaliilor, încheindu-și textul cu un apel insistent: „Vă mărturisesc că în condițiile descrise mai sus, mă tem pentru integritatea mea fizică și pentru integritatea fizică a soției și copiilor mei. Vă rog să faceți totul ce stă în putința Dumneavoastră
Rolf Bossert () [Corola-website/Science/303798_a_305127]
-
au fost în stare să coboare un foc peste altar, așa cum a făcut Ilie și atunci regele i-a executat. Biblia ebraică mai descrie un masacru al adepților lui Baal de către Iehu. Aceste acte de violență erau privite și ca represalii față de încercarea soției regelui Ahab, regina Izabela (Izevel), fiica regelui Itbaal al Sidonului (Regi I), și adeptă a cultului fenician, de a nimici pe prorocii lui Yahve.(Regi 17,21 În Israelul antic adepții cultului lui Yahve, cult care a
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
devenise pentru ei numele de roman (ρωμαίος). De fapt, episcopul Liutprand de Cremona, un trimis al curții france, a fost închis pentru scurt timp la Constantinopol, pentru că nu s-a referit la împăratul roman cu titlul său potrivit. și ca represalii împotriva regelui său Otto I, care și-a numit statul Sfântul Imperiu Roman. Sensul secular al numelui "elen" a revenit în secolul al IX-lea, după ce păgânismul a fost eclipsat, nemaiconstituind o amenințare pentru creștinătate. Revenirea a urmat același traseu
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
și ceilalți sunt tulburați de coșmaruri înfiorătoare și premonitorii, un nou cârd le înconjoară în tăcere reședința și desemnează din rândurile lor un bărbat de culoare, îmbrăcat într-un hanorac roșu, drept purtător de cuvânt al conștiinței colective. Cârdul întreprinde represalii sângeroase împotriva celorlalți locuitori normali din zonă și ordonă eroilor noștri, prin intermediul bărbatului în hanorac roșu care este poreclit de Clay „Sfârtecatul”, să se îndrepte spre nord într-o zonă numită Kashwak. Aceasta se afla în afara zonei de acoperire a
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
a fost în mai multe rânduri ministru în guvernele Israelului, precum și primar al Ierusalimului. În timpul cadenței sale ca prim ministru au avut loc Războiul din Liban din 2006 cu miliția partidului islamist șiit Hezbollah din Liban și Operația „Plumb turnat”, represalii la atacurile asupra localităților din Israel cu rachete trase de pe teritoriul Fâșia Gaza, aflată sub controlul guvernului mișcării islamiste palestiniene Hamas. Ehud Olmert s-a născut în perimetrul cetățuii medievale Shuni de lângă Binyamina, într-o familie de agricultori evrei, Mordehai
Ehud Olmert () [Corola-website/Science/304394_a_305723]
-
cancelarul Konrad Adenauer asupra unor însemnate ajutoare financiare acordate Israelului ca despăgubiri pentru crimele Germaniei naziste față de poporul evreu în timpul Holocaustului (Shoá). În timpul exercitării de către Ben Gurion a funcției de prim ministru și ministru al apărării, Israelul a replicat cu represalii la atacurile de gherilă și teroriste arabe palestiniene de pe teritoriul Iordaniei (Cisiordania) și Fâșiei Gaza contra populației civile din Israel, de asemenea a implicat Israelul în alianță cu Franța și Marea Britanie în conflictul militar generat de Criza Suezului din 1956
David Ben Gurion () [Corola-website/Science/304395_a_305724]
-
și jumătate mai târziu, la ordinele directe ale primului-ministru Ben Gurion, Sharon a revenit la serviciul activ cu gradul de maior, ca fondator și comandant al unei noi unități, Unitatea 101, o unitate de forțe speciale, însărcinată cu operațiuni de represalii, ca răspuns la atacurile fedainilor palestinieni. Prima unitate israeliană de comando, Unitatea 101, era specializată în război de gherilă ofensivă pe teritoriu inamic. Unitatea era alcătuită din 50 de oameni, în mare parte foști parașutiști și din personalul Unității 30
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
în război de gherilă ofensivă pe teritoriu inamic. Unitatea era alcătuită din 50 de oameni, în mare parte foști parașutiști și din personalul Unității 30. Ei au fost înarmați cu arme nestandardizate, fiind însărcinați cu efectuarea unor acțiuni speciale de represalii dincolo de granițele statului, în principal, manevre tactice de dimensiuni reduse, de pătrundere pe teritoriul inamic. Antrenamentul însuși implica și el atacarea de forțe inamice în afara granițelor Israelului. Ca represalii la atacurile fedainilor asupra Israelului, Unitatea 101 a întreprins o serie
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
cu arme nestandardizate, fiind însărcinați cu efectuarea unor acțiuni speciale de represalii dincolo de granițele statului, în principal, manevre tactice de dimensiuni reduse, de pătrundere pe teritoriul inamic. Antrenamentul însuși implica și el atacarea de forțe inamice în afara granițelor Israelului. Ca represalii la atacurile fedainilor asupra Israelului, Unitatea 101 a întreprins o serie de raiduri împotriva Iordaniei, care din 1948-1949 deținea și apoi, anexase Cisiordania. Raidurile au ajutat, de asemenea, la susținerea moralului israelienilor și la efortul de a convinge statele arabe
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
de fedaini palestinieni a folosit localitatea Qibya ca bază de pornire pentru un atac în localitatea israeliană Yehud, atac în care a fost ucisă o mamă evreică și cei doi copii ai ei, Unitatea 101 a organizat o acțiune de represalii asupra satului, care a provocat aprox.65-70 victime în rândul civililor, inclusiv copii și femei. Aceste victime apăruseră atunci, când luptătorii lui Sharon au dinamitat 45 de case și o școală.. Ulterior, Sharon, în memoriile sale a susținut că înainte de
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
ei”. La câteva luni de la înființare, Unitatea 101 a fuzionat cu Batalionul 890 Parașutiști pentru a crea Brigada de parașutiști, al cărui comandant a devenit mai târziu și Sharon. Ca și Unitatea 101, și această unitate a continuat raiduri de represalii pe teritoriul arab, culminând cu atacul asupra sediului poliției din Kalkilia în toamna anului 1956. Până la izbucnirea Crizei Suezului, operațiunile la care a participat Sharon au fost: În cursul unei operațiuni de pedeapsă în tabăra de refugiați Deir al-Balah în
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
Un ofițer superior, precum a fost generalul Heinz Lammerding, care a fost condamnat pentru masacru în Franța, ca urmare a ordinului dat de acesta trupelor SS de a ucide toată populația comunei Oradour-sur-Glane (642 de victime, copiii așezării, inclusiv), drept represalii contra activităților grupurilor de partizani francezi, a putut trăi liber o viață lungă și prosperă în Republica Federală Germania, autoritățile refuzând să-l pedepsească pentru trecutul lui nazist și de criminal de război condamnat. Un alt ofițer implicat în masacrul
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
saxone împotriva celorlalte. În cele din urmă, a ocupat întreagă Saxonie după ce anual, între 772 și 799, pornea o expediție în această regiune. În 782, Widukind, un conducător local, a ridicat o parte a saxonilor împotriva lui Carol, ale cărui represalii au fost dure: se consemnează că 4500 de saxoni au fost executați la Verdun în 782. După trei ani de lupte, Widukind a cedat și a acceptat botezul. Carol a emis un capitular în 785 prin care introducea pedeapsa cu
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]