3,228 matches
-
victimei (exiști pentru el în condițiile în care poți deveni așa cum își dorește el/ea). Agresorii psihici au o tactică anume pentru a depista dependența emoțională a victimei față de ei și anume critică, reproșul, acuzarea, și așteaptă în schimb justificări, reproșuri, plângeri. Deci, agresorul acuză victima, îi crează sentimente de inadecvare personală, socială, familială după care așteaptă satisfacția sub formă de reproș, plânsul victimei, justificări în exces. În acest moment, agresorul râde în sinea lui, este satisfăcut. Agresorii au constant nevoia
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
pentru a depista dependența emoțională a victimei față de ei și anume critică, reproșul, acuzarea, și așteaptă în schimb justificări, reproșuri, plângeri. Deci, agresorul acuză victima, îi crează sentimente de inadecvare personală, socială, familială după care așteaptă satisfacția sub formă de reproș, plânsul victimei, justificări în exces. În acest moment, agresorul râde în sinea lui, este satisfăcut. Agresorii au constant nevoia de a-si confirmă faptul că victima este mereu dependența de ei. Ce se întâmplă dacă victima la un moment dat
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
și spus: „Ar fi posibil ca eu să-l fi adus la un asemenea deznodământ?" Eu care-l adoram și nu vedeam în fața ochilor că ar exista un alt bărbat în afară de el în viața mea? Au existat ce-i drept reproșuri, sunt mult prea posesivă, îl sufoc cu dragostea mea dar și cu îndoielile mele de care el nu se simte vinovat. Acum am ajuns în situația de a-l pierde definitiv, ceea ce îmi justifică drumul acesta la părinții mei care
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
cum este cel semnat de Marian Barbu, un elogiu târziu, dar nu tardiv adus personalității complexe și marginalizate a celui care a fost marele Mircea Eliade. Adresându-se unui intelectual contemporan cu noi, Academicianului Eugen Simion, autorul strecoară subtil un reproș fundamental, pe tema eternului conflict dintre politică și cultură. Mi-a rămas în minte un superb citat din Volaire, emblematic pentru subiectivismul care ne poate orbi, uneori: „imaginatia galopează, dar judecata merge la pas”. Parcă anume alese pentru a ne
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
odată... un Om Tu vezi acum, poetul ne-a iubit. În fiecare vers stă mărturie, inima lui, care avea să fie proiecție a noastră-n infinit. Și simți din nou cum iremediabil și de neconsolat rămâne hăul. Pe umăr stau reproșuri mari cât tăul că nu ai fost măcar, un pic, amabil. Și-a fost un Om atât de mare-n toate de nu-l încape o eternitate! Întoarce-te! (Lui Adrian Păunescu) Acolo unde ai plecat nu e nici soare
A FOST ODATĂ UN OM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360904_a_362233]
-
carte sau să mă uit măcar în treacăt pe notițele din clasă, luăm note de 8 și 9 la teze, în special la temele de analiză literară poetica. Dar eram supus, din când în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de cât, în cele patru decenii de atunci, îmi dau seama că acele reproșuri dulci-amârui, erau de fapt încurajări subtile, înpachetate și etichetate că perdafuri, dar de fapt pline de dragoste și
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
la temele de analiză literară poetica. Dar eram supus, din când în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de cât, în cele patru decenii de atunci, îmi dau seama că acele reproșuri dulci-amârui, erau de fapt încurajări subtile, înpachetate și etichetate că perdafuri, dar de fapt pline de dragoste și speranța, din partea unui dascăl dedicat, pe care nu l-am apreciat cum se cuvenea la acea vârstă. Spre sfârșitul liceului am început
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
În goana calului? --Și pe uscat? Se grăbi să spună Firfirică, pocnind cu degetul în gâtlej. Auzi cum sună? --Cum sună? întrebă naiv Zamfirescu. --A doagă uscată, spuse Cireșel cu mult năduf. Ceilalți râseră cu zgomot. Buhăianu îi spuse cu reproș: --Hai, mă Dane, să discutăm afacerea undeva! Ce dracu! Doar suntem oameni de protocol. --Măi, se fâstâci Zamfirescu, eu...să știți că sunt foarte grăbit...am niște probleme urgente de rezolvat...I-am promis lui Costi că trec pe la el
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
întreba la ce-i mai folosește. Viața și-a trăit-o deja. Trecutul nu-l mai poate schimba. Îl poate ajuta cel mult să conștientizeze faptul că și-a nenorocit el însuși viața. Îl poate face să sufere regrete și reproșuri post-factum. Din păcate, chiar înarmat cu experiența unei întregi vieți, degeaba judeci și regândești o decizie luată în pripă, cu mintea cea dintâi, adică aia care te făcea să crezi că tot ce zboară se mănâncă, aia care te împingea
MINTEA CEA DE PE URMĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368355_a_369684]
-
aibă tăria de a le spune lucruri care nu le sunt nici evidente nici pe plac. Nu ne putem servi popoarele decât dacă le spunem adevărul despre ceea ce credem că este bine pentru ele, acceptând ca pentru asta să primim reproșurile lor nemeritate. Chiar dacă vor începe prin a se supăra pe noi, vor sfârși prin a ne înțelege și urma; dacă nu pe noi măcar sfatul nostru. Aceasta este ceea ce contează! Paul POLIDOR: Sunt tot mai multe voci, dar și scrieri
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
doi băieței, niște scumpi care la masa festivă aveau cam cinci-șase anișori, în jur de o sută de kilograme fiecare și comportamentul adecvat unui conducător tătar din timpul năvălirilor. Atmosfera de sărbătoare a fost susținută de răgetele îngerașilor și de reproșurile adresate în cor profesorului că e un sărăntoc, un zgârcan, un inconștient, un iresponsabil care nu s-a gândit o clipă la familie ci numai la faima lui de incoruptibil, că toți ceilalți profesori, uite că, s-au chivernisit și
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
să-l ridic. Abia atunci realizasem ce trăsnaie am făcut. L-am lăsat la uscat în balcon câteva zile, în cele din urmă fiind nevoită să-l arunc. Când a văzut tata isprava mi-a aruncat o privire plină de reproș, dar nu m-a pedepsit pentru că și-a dat seama că eram și eu supărată de cele întâmplate. M-am mai „remarcat” prin faptul că îmi desfăceam jucăriile, mânată de curiozitatea de a vedea ce se află înăuntrul lor. Le
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Jasmine(!?), le știi și p-ăstea zice, le știu, ce era să fac, doar n-or fi ele zice, nu, c-ăstea sunt d-ale lor, zic și schimbă vorbă, pe un ton mai casnic și nu “trimbulind” sau cu nuanțe de reproș “matern” pe care și le adjudecă când nu e mamă-sa lângă mine, mai suntem cu niște prieteni de-ai lor, un el și-o ea, mai în vârstă decât ei și mai tineri decât mine, Kate și David, de
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
odată...un Om Tu simți acum, poetul ne-a iubit! În fiecare vers stă mărturie, inima lui, care avea să fie proiecție a noastră-n infinit. Și simți din nou cum iremediabil și de neconsolat rămâne hăul. Pe umăr stau reproșuri mari cât tăul că nu ai fost măcar, un pic, amabil. Și-a fost un Om atât de mare-n toate de nu-l încape o eternitate! Fericirile vieții Nu ai trăit de n-ai simțit, cum floarea de cais
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
situații un comunism mai mare ca la noi (care-a stat peste grumazul nostru jumate de secol). Țin să-i dau dreptate după istorioara cu ieșitul la iarbă verde, cu mulțimea de seminții, muzică, tombole și care funcționau toate fără reproș și într-o armonie perfectă și raportate la puterea fiecăruia după buzunar. Îmi amintesc ce era Lacul Tei, Herăstrăul, Floreasca și altele pentru bucureșteni, apoi că și atunci, dacă nu munceai nu puteai să le descurci, așa cum este probabil în
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
reducând seris din turația „destrăbălării”, a atitudinilor radicale și teribiliste la care ne-am fi pretat, văzute astfel de propaganda totalitară și „comisarii ei zeloși” ca fiind vexante și intoxicante la adresa orinii existente. În ce mă privește nu aduc multe reproșuri timpului trecut și, în starea în care mă aflu, cu sănătatea în pioneze vreau ca în timpul rămas să salvez „puținul” de care am fost vrednic, chiar modest cum a fost. Să salvez ceva aparținând puterii mele de înțelegere și exprimare
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
legume și zarzavaturi la piață și a mai făcut cumpărături necesare în gospodărie. A oprit mașina în fața porții. Nicoleta, vecina ei, parcă o aștepta. − Tanti Terezia, nu ați fost acasă, Andreia a făcut două crize, spuse ca un fel de reproș pentru că a fost chiar singură de data aceasta. − N-ai sunat la salvare? − Am sunat, dar până or să vină ei... fata deja doarme. Terezia a început să descarce sacoșele grele de cumpărături. O durea sufletul de mama fetei, dar
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
bine, că imediat își și aude critici urechilor. Receptiv la obiecții (asta se zice că ar fi o calitate, nu?) omul se conformează și își modifică pe parcurs demersul. Nici așa nu e bine. Se află alții gata să formuleze reproșuri. Omul nostru nu este un încăpățânat, un închistat, un habotnic și răspunde sugestiilor. Căci mai multe minți gândesc mai bine decât una singură. Degeaba! Alte voci se ridică, se formulează amenințări chiar, dure, ce mai! Lucrurile iau o întorsătură de-
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
sunt modificările care au survenit în convingerile și-n poziția d-vs. vis-a-vis de acest act? Dr. Dan Păscut, Directorul Spitalului de Obstetrica-Ginecologie “Odobescu” din Timișoara: Da, aș vrea să fiu foarte bine înțeles, pentru că am avut și o serie de reproșuri, inclusiv din partea familiei, pot să spun așa. De exemplu o persoană din familia mea mi-a spus: “Bine, dar de ce te-ai făcut ginecolog, daca nu faci avorturi?”. Vreau să fiu foarte clar înțeles - nu am o atitudine negativă față de
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
acei oameni să revină la Biserica Mamă, deoarece a realizat și conștientizat repede cum stăteau lucrurile și că orice demers și încercare mai mult ar fi tulburat lucrurile. După o lună de petrecere pariziană s-a reîntors în țară, primind reproșurile previzibile din partea celor care l-au trimis, dar care s-a întors cu o conștiință la fel de curată, de nepătată și de sinceră, ca la plecare. Povestindu-ne această întâmplare zâmbea ușor amuzat, ca și cum ne-ar fi mărturisit vreo șotie din
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Desenele mele din presă, chiar dacă erau la adresa unui personaj anume, sus pus, nu au recurs la jigniri, la aluzii referitoare la înfățișarea fizică, la aspecte intime etc., dar compensează însă printr-un umor altfel direcționat. N-am avut niciodată vreun reproș, din partea celor nominalizați în caricaturile mele. Roni CĂCIULARU: Care e valoarea umană cea mai de preț, pe care v-o recunoașteți? Constantin CIOSU: Poate faptul că nu sunt genul de om care nu vrea cu ori ce preț să ajungă
DACĂ N-AŞ FI CARICATURIST... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367637_a_368966]
-
când pe aripi de văzduh argint Se face mică, atunci devine mare Pentru tine... FEMEILOR Am să vă pup pe suflet Astăzi ca și când Soarele răsare în Lună Respirând Izvoare de dorințe încăpățânate Topesc încet marmură de amor Cu fire de reproș depanate Care mai deunăzi erau topite de dor Femeie, mă doare să fiu înăuntrul tău Vreau să îmi fac de cap zurliu Să scap de tine Dar să fiu cu tine Așa te iubesc în mine TIMPUL Timpul se agața
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
des, se feresc de multe ori de la multe rele, temându-se de osânda împărtășirii. Deci dacă greșim cu unele lucruri mici și omenești și ușor de iertat, furați de limbă, de auz, de ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Pentru că un eveniment nefast îl readuce cu picioarele pe pământ, îl coboară din turnul de fildeș în care se închisese. Fiica sa, Ela, se află pe patul de moarte. Este momentul când Nina descoperă că socrii ei sunt infirmi, că reproșurile pe care i le adusese Emanuel că Ela s-ar fi născut cu handicap din cauza ei, nu au nici un temei. Nina înțelege că trăise într-un noian de reproșuri inutile, că fusese împinsă să dobândească un handicap al conștiinței. Emanuel
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
Este momentul când Nina descoperă că socrii ei sunt infirmi, că reproșurile pe care i le adusese Emanuel că Ela s-ar fi născut cu handicap din cauza ei, nu au nici un temei. Nina înțelege că trăise într-un noian de reproșuri inutile, că fusese împinsă să dobândească un handicap al conștiinței. Emanuel îi mărturisește tot trecutul său, inclusiv iubirea pentru Adina. „Și dintr-o dată, în inimă i se ridică deasupra tuturor sentimentelor confuze, privindu-l cum se târa ca un vierme
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]