1,077 matches
-
unui narator heterodiegetic (narator omniscient/anonim/obiectiv, care relatează la per soana a IIIa) și existența mai multor personaje: Titu Herdelea, Petre Petre, Marioara, Nadina, boierul Miron etc. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii ca mod specific de expunere. Textul reprodus reprezintă un episod narativ în care se relatează pregătirile pe care le face Titu Herdelea pentru călătoria de la conacul boierului Miron până în satul Lespezi și drumul său, în tovărășia țăranului Petre Petre. La nivelul discursului, narațiunea este evidențiată prin frecvența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai apar tovarășii lui de călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a verbelor (mai ales la imperfectul indicativului, semnal al narativității) și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. SUGESTII DE REZOLVARE Modelul 1 1. sinonime: licărește - sclipește, luminează; singur - solitar, însingurat 2. În secvența reprodusă, cratima îndeplinește un dublu rol. La nivel fonetic, are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte și elidarea sunetului „î“. La nivel stilistic, are rolul de a menține măsura și ritmul versului, prin suprimarea unei silabe. 3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o locuțiune/expresie care să conțină substantivul prag. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale eului liric prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Prezintă rolul verbelor la modul conjunctiv în textul poetic reprodus. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din primele cinci versuri. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale lirismului subiectiv. 9. Comentează, în 60 - 100 de cuvinte, ultimele șase versuri, prin evidențierea relației dintre ideea poetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul vorbă. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Selectează două secvențe din text în care se utilizează stilul indirect. 6. Explică rolul verbelor la timpul prezent în fragmentul reprodus. 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil utilizate în textul citat. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din text: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relație cu textul poetic. 7. Formulează un argument pentru a susține/a infirma încadrarea poeziei citate în specia artelor poetice. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, compoziția textului poetic reprodus. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iar personajele evidențiate sunt Dănuț și Monica. Alte trăsături ale genului sunt: existența unui conflict, a unui fir epic/mai multor fire epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal, Dănuț, formulate însă nu în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
amestec de bine și rău, ce se află la oamenii adevărați“, după cum observa G. Călinescu. - VARIANTA 10 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Camil Petrescu, Patul lui Procust) 1. sinonime: retras - izolat, însingurat, solitar; rarefiată - eterică, suavă, imponderabilă 2. În enunțul reprodus, semnul întrebării are rolul de a marca grafic sfârșitul enun țului interogativ și intonația ascendentă specifică. 3. [a avea de gând, ai da prin gând, ai trece prin cap un gând, a sta pe gânduri, ași lua gân dul (de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau mai multe personaje. Într-un dialog, replicile personajelor sînt prezentate așa cum (se presupune că) au fost rostite și pot sau nu pot fi însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE. ¶Głowiński 1974; Stanzel 1984. Vezi și DIALOG FRAGMENTAR, VORBIRE DIRECTĂ, MONOLOG, VORBIRE REPRODUSĂ, SCENĂ. dialog fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
semnele citării, linioare etc.: "Ce mai faci? Foarte bine! Dar tu?" În DISCURSUL-DIRECT LIBER nu se folosesc propoziții incidente și nici nu există alte semne de mediere naratorială. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Todorov 1981. Vezi și DISCURS REPRODUS. discurs-direct incident [tagged direct discourse]. Un DISCURS DIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-direct liber [free direct discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care (se pretinde că) enunțurile sau gîndurile unui personaj sînt date așa cum le formulează personajul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
e despre cuvinte. De exemplu, dacă un personaj ar fi spus la un punct oarecare "Ei, așa rămîne! Te întîlnesc la gară", discursul narativizat ar putea să-l redea astfel. "A făcut aranjamente să fie întîmpinat la gară". ¶Împreună cu DISCURSUL REPRODUS (DISCURSUL DIRECT) și DISCURSUL TRANSPUS (DISCURSUL INDIRECT), discursul narativizat (sau narat, sau nenarat) este, în concepția lui Genette, unul din cele trei feluri de bază de a reprezenta enunțurile personajelor și gîndurile lor verbale. ¶Genette 1980, 1983. discurs nemediat [immediate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narat, sau nenarat) este, în concepția lui Genette, unul din cele trei feluri de bază de a reprezenta enunțurile personajelor și gîndurile lor verbale. ¶Genette 1980, 1983. discurs nemediat [immediate discourse]. DISCURS-DIRECT LIBER. Cu discursul nemediat (în opoziție cu DISCURSUL REPRODUS) personajului i se dă cuvîntul fără vreo introducere naratorială, fără mediere sau patronaj (Zarurile au fost aruncate; monologurile lui Benjy, Quentin și Jason, în primele trei secțiuni din Zgomotul și furia; monologul lui Molly Bloom din Ulise). ¶Genette 1980. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
introducere naratorială, fără mediere sau patronaj (Zarurile au fost aruncate; monologurile lui Benjy, Quentin și Jason, în primele trei secțiuni din Zgomotul și furia; monologul lui Molly Bloom din Ulise). ¶Genette 1980. Vezi și MONOLOG AUTONOM, TIPURI DE DISCURS. discurs reprodus [reported discourse]. DISCURS DIRECT. Împreună cu DISCURSUL TRANSPUS (DISCURS INDIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul reprodus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Discursul reprodus se distinge formal de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și Jason, în primele trei secțiuni din Zgomotul și furia; monologul lui Molly Bloom din Ulise). ¶Genette 1980. Vezi și MONOLOG AUTONOM, TIPURI DE DISCURS. discurs reprodus [reported discourse]. DISCURS DIRECT. Împreună cu DISCURSUL TRANSPUS (DISCURS INDIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul reprodus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Discursul reprodus se distinge formal de DISCURSUL NEMEDIAT (DISCURSUL-DIRECT LIBER) printr-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ (sau altă formă de mediere naratorială
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIPURI DE DISCURS. discurs reprodus [reported discourse]. DISCURS DIRECT. Împreună cu DISCURSUL TRANSPUS (DISCURS INDIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul reprodus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Discursul reprodus se distinge formal de DISCURSUL NEMEDIAT (DISCURSUL-DIRECT LIBER) printr-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ (sau altă formă de mediere naratorială) care introduce cuvintele ori gîndurile personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. discurs relatat [recounted discourse]. Vezi DISCURS NARATIVIZAT. ¶Todorov
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ (sau altă formă de mediere naratorială) care introduce cuvintele ori gîndurile personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. discurs relatat [recounted discourse]. Vezi DISCURS NARATIVIZAT. ¶Todorov 1981. discurs transpus [transposed discourse]. DISCURS INDIRECT. Împreună cu DISCURSUL REPRODUS (DISCURSUL DIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul transpus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. disjuncție [disjunction]. Împreună cu CONJUNCȚIA, unul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de orice mediere sau patronaj naratorial. ¶Cohn 1978, 1981. Vezi și MONOLOG INTERIOR. monolog citat [quoted monologue]. O citare cuvînt cu cuvînt a limbajului mental al unui personaj, în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; un MONOLOG INTERIOR; un DISCURS REPRODUS care reprezintă gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: monologul citat (cel mai direct), MONOLOGUL NARAT și PSIHONARAȚIA (cel mai indirect). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și MONOLOG AUTONOM, DISCURS DIRECT, MONOLOG AUTO-CITAT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au identificat următoarele categorii pe o scară în care medierea naratorială este descrescătoare: (1) DISCURS NARATIVIZAT; (2) DISCURS-INDIRECT INCIDENT (o varietate a DISCURSULUI TRANSPUS sau INDIRECT); (3) DISCURS-INDIRECT LIBER (o altă varietate de discurs transpus sau indirect); (4) DISCURS (DISCURS REPRODUS) DIRECT (INCIDENT); (5) discurs (DISCURS NEMEDIAT) DIRECT LIBER. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; McHale 1978; Rimmon-Kenan 1983. ton [tone]. Atitudinea naratorului față de NARATAR și/sau situațiile și evenimentele prezentate, ca fiind transmise implicit sau explicit de narația sa. Se poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
gîndurile). ¶Chatman 1978. Vezi și GÎNDIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. vorbire narativizată [narratized speech]. DISCURS NARATIVIZAT, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile unui personaj (și nu gîndurile sale). ¶Genette 1980, 1983. vorbire nemediată [immediate speech]. Vezi DISCURS NEMEDIAT. ¶Genette 1980. vorbire reprodusă [reported speech]. DISCURSUL REPRODUS, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile (și nu gîndurile) unul personaj. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIALOG, VORBIRE DIRECTĂ. vorbire și gîndire reprezentate [represented speech and thought]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Banfield 1982. vorbire transpusă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și GÎNDIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. vorbire narativizată [narratized speech]. DISCURS NARATIVIZAT, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile unui personaj (și nu gîndurile sale). ¶Genette 1980, 1983. vorbire nemediată [immediate speech]. Vezi DISCURS NEMEDIAT. ¶Genette 1980. vorbire reprodusă [reported speech]. DISCURSUL REPRODUS, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile (și nu gîndurile) unul personaj. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIALOG, VORBIRE DIRECTĂ. vorbire și gîndire reprezentate [represented speech and thought]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Banfield 1982. vorbire transpusă [transposed speech]. DISCURS TRANSPUS
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Român a arh.Ghika-Budești. Va fi chiar cu putință să inventezi, mixând ludic (dar fără pic de ironie) ceea ce este propriu/specific cu ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
cele mai multe ori ia forma românesc-occidental. Periodizarea trecutului românesc este acum precedată de periodizarea istoriei universale, față de care istoria românilor capătă sens. Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942): Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale Epoca Istoria universală Istoria națională Epoca antică Mileniul IV î.Chr.- 476 d.Chr. 512 î.Chr.- 271 d.Chr. Evul mediu 476 - 1250 271 - 1300
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din arhive au paginile numerotate). Exemplu: Arhivele Naționale, București, Fondul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, Moldova, Dosar 164/1860, vol. III, f. 72-74. 8. Tehnica citatului În textul științific Conform DEX-ului, citatul este „un fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus Întocmai și de obicei cu indicarea exactă a izvorului, În scopul de a Întări și a ilustra o idee sau o argumentare”. Citatul este utilizat deopotrivă În textul literar, ca și În cel științific, fiindcă În niciunul din cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aplică măsurile recente ale Academiei Române, a respectat totuși forma sunt În titlul lui Ion Minulescu „Nu sunt ce par a fi”. Nu același lucru s-a Întâmplat cu un manual de literatură pentru clasa a VIII-a, În care era reprodusă poezia lui Nichita Stănescu Noi, În care aveam rima „pământ/ Sub noi străbunii sînt”. Voind să actualizeze ortografia, autorii manualului au săvârșit un sacrilegiu față de memoria lui Nichita Stănescu, transcriind pământ/sunt. Ilustrez aplicarea normelor de mai sus (sau cel
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa de noi mai sus, tânărul Zlătescu susținea că serviciile administrative / de secretariat ale universității interpretau în detrimentul sau (dar și al altor studenți) regulamentul instituției, care preciza că taxa de înscriere era de 150 de franci, iar pentru fiecare examen (general
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]