1,193 matches
-
abordarea culturalistă (propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic, există caracteristici fizice vizibile diferite ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de la echilibru și armonie pe plan somatic, emoțional și mental, la stări de dezorganizare, caracterizate prin blocaje, perturbări, deficiențe etc. FICAT: glandă-anexă a tubului digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragmă, formată din patru lobi. FOBIE: frică sau repulsie patologică față de un obiect, ființă, persoană sau situație, nejustificată. FRICĂ: emoție perturbatoare cu efect imobilizarefugă în plan motric, declanșată de o stimulare cu valoare de pericol pentru organism, a cărei localizare energetică se concretizează în zona rinichilor. FRIGIDITATE: dificultatea sau
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
avut acest simț! Și de cât chin i-aș scăpa pe cei care mă citesc, dacă aș avea "organ" pentru asta! * Anti-profesorul este riscul ce-l pândește pe orice profesor, cea mai severă urmare a sa fiind inducerea stărilor de repulsie față de știința pe care ar trebui să o predea. Consecința: nu-și poate îndeplini sarcina de "a preda" ceea ce la rândul lui (se presupune că) a primit, devenind un mediator al antipatiilor. Prin "talentul" de a închide accesul la disciplina
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să urlăm: pedepsirea obiectului. Am adăugat doar obiectivarea în persoane. Diferența esențială este dată de faptul că aceste "obiecte" suferă, născându-le astfel și întreținându-le resentimentele față de societate. Suntem tot timpul împărțiți în noi și ei, separați de variate repulsii. Din când în când unul dintre noi este aruncat de soartă la ei (formând un alt noi); și foarte rar câte unul dintre ei vine în rândurile noastre. Uităm însă că folosind cuvintele om și umanitate ne referim de fapt
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
permite existența homeless-ilor pune în joc un grad mai mare de libertate: îți rămâne posibilitatea de a cădea până la limita de jos a civilizației fără ca aspirațiile totalitariste ale socialului să-ți anuleze această dimensiune a posibilului propriu. Să gândim repulsia pe care ne-o provoacă vederea și mirosul celor fără de căpătâi în sens invers, zărind noianul de condiționări sociale din perspectiva căruia judecăm. Poate că nu aparențele olfactive și vizuale ne deranjează în cea mai mare măsură, ci asumarea unui
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în mod definitiv în angrenajul social. S-ar putea ca pentru o fracțiune de secundă să fim bântuiți în prezența lor de ideea prețului pe care-l plătim pentru parfumul și curățenia noastră, efortul refuzului acestei tentații ideatice accentuându-ne repulsia. Să nu uităm că prin ei respingem o anumită posibilitate a libertății noastre, judecata la care-i supunem dând contururile închisorii noastre. Orice judecată constituie o adeziune reînnoită la a judeca, argumentând posibilitatea pedepsei și spectrul închisorii. Când ne gândim
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
aderăm. * Aparatul psihic își datorează existența într-o măsură semnificativă și constrângerilor sociale. Fără liota de interdicții ce vin să ne frâneze pornirile nu am fi instituit acest spațiu, bazat pe reculul în fața opreliștilor. În substanța intimității intră sentimentele de repulsie față de prohibițiile sociale, deseori camuflate pentru a salva o imagine de sine acceptabilă social, și gânduri privind posibile ocoliri ale acestor obstacole; o regiune ce conține și veninul pe care-l secretăm la impactul cu normele sociale. Orice gând pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
negative etc.). FLUCTUAȚII DE DISPOZIȚIE: aici, treceri de la stări de echilibru interior la stări de dezechilibru, trecerea de la echilibru și armonie pe plan somatic, emoțional și mental, la stări de dezorganizare, caracterizate prin blocaje, perturbări, deficiențe etc. FOBIE: frică sau repulsie patologică nejustificată față de un obiect, ființă, persoană sau situație. FRICĂ: emoție perturbatoare cu efect de imobilizare-fugă în plan motric, declanșată de o stimulare cu valoare de pericol pentru organism și a cărei localizare energetică se concretizează în zona rinichilor. FRIGIDITATE
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
a „gloatei” percepute ca flămândă și nepretențioasă, și cea a privitorului rece, distant și neimplicat (Ferrières, 2002 : 437). Frica de otrăvurile alimentare este o angoasă permanentă, care nu poate fi explicată întotdeauna rațional, dar care se exprimă prin gesturi, atitudini, repulsie. Iarăși, memoria comunismului, omniprezentă : în discuțiile pelerinilor revenea adesea „legenda urbană” a colivei preparate cu verde de Paris și a otrăvirilor în masă, vehiculată intens și interesat la jumătatea anilor 1980. Frica și dublura sa, nevoia de securitate alimentară, sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
meu, care era atât de bigot și care se ruga atât de mult lui Dumnezeu, cum de nu l-a ascultat Dumnezeu În rugăciunile sale și a lăsat să se Întâmple așa ceva? Și s-a născut În gândirea mea o repulsie față de Dumnezeu. Eram copil, un tânăr neștiutor, că aveam doar șase clase atunci. Sigur, mai târziu, prin studii filosofice, marxiste, mi-am format concepția materialistă despre lume - dar atunci, la vremea aia, nu aveam nici o pregătire. Ne-au pus În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
auzit de la cineva că a avut o erupție cerebrală și e puțin... cum să spun? ... nu se poate mișca. Eu pe Ceaușescu Îl urăsc mai tare decât pe Hitler. În sufletul meu și În concepția mea față de Ceaușescu am o repulsie și chiar un sentiment de răzbunare care n-ar merge totuși până acolo Încât să-l ucid. Dar nu pot să nu-l acuz, pentru că mi-a creat frică prin sistemul lui de supraveghere politică. La clasă, când vorbeam de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a lui Vadim Tudor la demascarea planurilor diabolice ale naționalismului și șovinismului unguresc. Apelipsiții, bâțâitorii din coadă, făcătorii de plecăciuni, poftitorii de funcții și demnități nemeritate pot spune ce spun de obicei : că sunt deasupra mizeriilor politice, care le provoacă repulsie și greață. Iată că mutarea lui Boc spre stânga naționalistă, dacă a fost gândită într-un registru politic mai larg, nu mai apare așa ca o gravă problemă de orientare și de imagine, fiind mai degrabă o chestiune de abilitate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care Marko Bela, artizan nedeclarat al politicii antiromânești de separare, nu numai a secuimii, ci a întregului Ardeal, a cerut oficial (neoficial se face din 1980!) predarea în limba secuiască a istoriei și geografiei, pe motiv că „ar avea o repulsie față de aceste materii, dacă s-ar învăța în limba română”. Cum se poate răspunde la asemenea insolență? Să-i amintim domnului Marko Bela că în România au trăit 800.000 de evrei care au învățat toate obiectele de studiu în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de frig, oboseală și emoție, dar o toropeală îmi cuprinsese tot corpul, să nu mai simt, să nu mai știu, să nu mai înregistrez nimic din mediul în care mă aflam. Era urmarea stărilor de tensiune din timpul anchetei și repulsia acumulată până la proces. Gardienii începură repartizarea în celulele de la parter. Pe peretele parapet al luminatorului Icoana Împărătească a Mântuitorului pictată de Costin Petrescu lumina atmosfera de tăcere și suferință; în capătul celor două brațe ale T-ului, Icoana Maicii Domnului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
întâi nu omul care crede, ci însuși Adevărul pe care-L slujește și apoi discreditat omul, arătat vinovat de gândire utopică, nerealistă, înfierat ca cel mai odios personaj din viața neamului și a lumii. Numele de legionar trebuia să creeze repulsie. Planul era bine conceput de satana și slujitorii lui. Doar timpul mai urma să le fie favorabil. Le-a fost până la un punct îngăduit de Dumnezeu, până când au ajuns să fie bine cunoscuți ca purtători ai minciunii și crimei, încât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru Legiune o pasiune constantă și perpetuă. Ei vedeau în ea doar două culori: negru și alb. Aceasta era viziunea lor și asupra lumii. Sacrificiul constituia un element primordial. Așa se explică puternicul cult al morților din cadrul mișcării. Unii aveau repulsie față de acest lucru, considerîndu-l morbid. Părea poate așa din postura avantajoasă a salonului madamei Lupescu. Dar salonul ei și România aceea care îl înconjura se aflau la o distanță astronomică de cea a țăranului român. Legiunea reprezenta un protest aproape
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
presa legionară, ci aceea a burgheziei cuziste se afla în primele rînduri. Atacurile din presă aveau drept vîrf de lance drojdia jurnalismului cuzist, ca I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu, directorul ziarului cuzist "Porunca vremii". Horia Sima nutrea același sentiment de repulsie atît față de el cît și de ziarul lui. Anterior, Rădulescu îi adulase într-o manieră grețoasă pe regele Carol și pe Iorga. Era un dușman înverșunat al Legiunii, iar Iorga era pentru el "marele nostru Iorga" (...), scria despre "sufletul lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceea ne vom gîndi la pedepsirea asasinilor lui Iorga și ai celorlalți", a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus să facă46. Totuși, aceste două zile sîngeroase par să fi constituit punctul de cotitură al atitudinii lui Antonescu față de Legiune. Repulsia sa față de anarhia legionară începea să se cristalizeze. El i-a convocat pe cîțiva dintre ofițerii lui superiori de încredere și, după cum își amintea Amiralul Măcelaru, le-a spus că va nimici Legiunea de îndată ce acest lucru va fi posibil 47
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lipsei de informare în legătură cu modul variat de abordare pedagogică a dificultăților sau abaterilor de la normal pa care le prezintă unii elevi. Concluzii Aportul logopediei în sprijinirea învățământului modern de masă prin corectarea și prevenirea tulburărilor de limbaj, duce la înlăturarea repulsiei față de învățătură, la stimularea posibilităților lor creatoare, prin înlăturarea complexului de inferioritate. Rezultatele bune în vorbire și scriere, citire, sporesc interesul pentru întreaga activitate școlară, înlăturând modificările de caracter negativismul, inhibarea, anxietatea, mutismul electiv și conturează normal personalitatea copilului. Colaborarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de toată atenția adultului. Orice manifestare de empatie ce vine din partea adultului și are legătură cu afirmațiile verbale ale copilului, deschide o poartă imaginară dintre el și copil. Copilul când observă că vorbele lui provoacă o trăire afectivă, admirație, simpatie, repulsie, bucurie, el se deschide, dorința lui de comunicare se dublează și nici măcar barierele limbii nu-l mai pot opri. Această atenție acordată copilului este ca un impuls pentru el în continuarea conversației. Adultul este un partener egal în comunicare. Strategii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
spre nemărginirea cosmică, spre lumină, iar Cocoșul, văzut în chip de creastă, asemenea unui fierăstrău sonor și luminos, țâșnește spre înalt vestind zorile, sfârtecând întunericul cu cântecul său, lăsând să pătrundă lumina. Sculptura sa are luminozitate și spiritualitate, artistul manifestând repulsie față de tot ce e concret, trupesc, apropiat de realitate. El stilizează, vizând esența formei, esența structurii. Arta sa nu are monumentalitatea, trufia și orgoliul faraonilor egipteni, ci modestia și propensiunea spre frumos și spre lumină a unui țăran daco-român, conștient
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
așa cum se disting două perioade istorice succesive. Căci trecutul nu mai există, în timp ce pentru istoric ambele perioade sînt la fel de reale. Memoria unei societăți se întinde atît cît poate, adică pînă la memoria grupurilor care o alcătuiesc. Nu din rea-voință, antipatie, repulsie sau indiferență uită ea o cantitate atît de mare de evenimente și figuri din vechime, ci pentru că au dispărut grupurile care păstrau amintirea acestora. Dacă durata vieții omenești ar fi dublă sau triplă, cîmpul memoriei colective, măsurat în unități de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
față. Trebuie să-i port copilului meu de grijă, că de mine are grijă Dumnezeu. În afară de lucrurile fetei și ale mele nu mai am nimic din ce-am avut. Tot am dat de pomană. Tot. Tot ce mamei îi provoca repulsie în ultimele ei zile de viață. Nu face nimeni ce am făcut eu. În pofida nemerniciei mele în relația mea cu mama, am fost și sunt răsplătită. Voi cei care aveți grijă de bolnavi vă plângeți vouă înșivă de milă, considerați
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]