2,221 matches
-
Nicăieri, să fiu ca o floare solitară, să văd pe cer mii de albi luceferi, să fiu dorului destinatară. Dați-mi un bilet dus spre Oriunde, aripile-mi au uitat să zboare, să mă-ntorc în lumea-mi în secunde, resemnarea să nu mă-nfioare. Dați-mi un bilet dus-întors Oricând, să dăruiesc. Am uitat să primesc. Sunt în nori sau mă aflu pe pământ? Am iubit, sau poate acum iubesc. Dați-mi un bilet dus-întors Oricum, eu nu vă cer să
UN BILET DUS-ÎNTORS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372809_a_374138]
-
după noi vor trăi într-o lume mai bună. Două gânduri să nu te părăsească niciodată - acela de ați îmbogăți mintea și sufletul și gândul că suntem trecători în lume. ,,Memento mori” nu este un adagio al tristeții, nici al resemnării, ci un semnal de alarmă care vrea să te țină într-o permanentă stare de veghe, zicând : Bagă de seamă ce faci cu viața ta, că nu e veșnică!”
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
uita de-acest acum bezmetic unde orice speranță are cârpit un petic, iar semenii au devenit statui. M-am săturat de-același veșnic grui pe care-orice urcuș este estetic. Vom da în iureș buzna în cel dintâi frenetic unde nici resemnare, nici deznădejde nu-i. Nu pregeta și haide să-ți arăt cum ghioceii-nfruntă cel mai cumplit omăt, iar viscolul devine adiere. Ținându-ne de mână vom sta pe Everest și-mbrățișarea noastră va-nvinge-orice durere din viața ce-a ajuns
AFLUX NU PREGETA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373088_a_374417]
-
iar concluzia a fost cel puțin șocantă: fata era însărcinată.Doctorii urmau să hotărască ce vor face de acum înainte. Într-una din dimineți, când mama ei venise la ea să o spele , să o schimbe,( primise vestea sarcinii cu resemnare și calm, ce putea fi mai rău, la cât de rău era?), simți mâna fiicei ei mișcându-se: - Mama, ce caut eu aici? Unde sunt? Ce se întâmplă? Dablia avea ochii ieșiți din orbite, o privire îngrozită și încercă să
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]
-
-Întoarcerea-n pânteceNici o schimbare...CirculațieSună depășireaDoar clapele gânduluiTrec barieraTopograficăMăsura umbreiGlezna dintre doi fluturiși-un fir de iarbă... XXV. CAPITULARE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 414 din 18 februarie 2012. Mierle ciugulind Neaua la colțul casei Zăpor cu pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil Și uitând jocul Puritate Firul de omăt Cerne-n
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
în țară, creând în stil românesc, în dulcea limbă românească. Nu a dat naștere la hibrizi, fugind de greutățile la care erau supuși românii de pe-atunci, chiar create de frații lor ca în balada Miorița. Ei au privit cu resemnare viitorul sumbru care se întrezărea la orizont, călindu-se și luând atitudine fiecare cu ce a putut: cu penița, cu arcușul, cu sapa, fiecare cum a putut după puterea sa. Drept urmare rostim azi numele lor, nu al celor care au
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
la revista „Meșterul Manole” deținând rubrica de critică, Poezia tânără, și „creindu-și un limbaj critic propriu, distinct“. În articolul Poezia/ Poezia tânără, scria: „Credem din tot sufletul nostru într‘o literatură românească mare, unică, universală. O literatură fără compromisuri, fără resemnări minore“ (Ion Șiugariu, Poezia tânără, în Meșterul Manole, nr. 7-10, sept.-dec. 1939, p. 58) După Dictatul de la Viena (august 1940), Ion Șiugariu, aflat în refugiu, cu fratele său George, despărțiți de părinți și de ceilalți frați —Vasile, Mărioara, Augustin
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
noastră au găsit totdeauna în ei puterea de a se ridica după fiecare cădere, și de a merge mai departe. Că nu s-au lăsat pradă deznădejdii și renunțării, chiar dacă unii au clacat și au evadat în moarte sau în resemnare. Că și-au desăvârșit devenirea prin suferință, mântuindu-și destinul. Cartea profesorului Grigore Gociu, încheind, cu acest al treilea volum, proiectul unui “altfel de jurnal” (cum au remarcat unii dintre referenții volumelor anterioare) început cu trei ani în urmă („Eheu
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
nimic, Nici ca să plec dar nici să mai rămân, O nebunie ca un loz în plic Misterizând albeața unui sân... Am fost ca două gânduri visătoare Ce respirau pe-atunci la unison Din care-a mai rămas o întâmplare - O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecam Două banchize într-un trist fiord; Cuvinte agonizând a flori pe ram, Povești care făceau atac de cord. Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt, Nici nu ți-am
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mi-ai dat nimic,Nici ca să plec dar nici să mai rămân,O nebunie ca un loz în plicMisterizând albeața unui sân...Am fost ca două gânduri visătoareCe respirau pe-atunci la unisonDin care-a mai rămas o întâmplare -O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecamDouă banchize într-un trist fiord;Cuvinte agonizând a flori pe ram,Povești care făceau atac de cord.Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt,Nici nu ți-am dat
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
plecat voit, sau l-antâmplare, Și ne rămâne dor, amar și întristare, Și gândul ca-ntr-o zi, s-avem aceeași cale. Murim un pic prin fiecare, Cei părăsiți și goi, vărsând lacrimi amare, Ne mai croim un drum, pășind cu resemnare, Și mai lăsăm o floare, un gând, o lumânare. Murim un pic ca fiecare, Cel ce-a rămas strigând, putere și iertare, Să ducă-mpovărat cunună de-mpăcare Celui plecat pe veci, sperând în luminare. Și cu credința vie, te așezi
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
plecat voit, sau l-antâmplare,Si ne rămâne dor, amar și întristare, Si gândul ca-ntr-o zi, s-avem aceeași cale.Murim un pic prin fiecare,Cei părăsiți și goi, vărsând lacrimi amare,Ne mai croim un drum, pășind cu resemnare,Si mai lăsăm o floare, un gând, o lumânare.Murim un pic ca fiecare,Cel ce-a rămas strigând, putere și iertare,Să ducă-mpovărat cunună de-mpăcareCelui plecat pe veci, sperând în luminare.Si cu credința vie, te așezi ușurat
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
noi.Se strâng copii la masă...și are mama doi.Și mi-aș da tinerețea și anii vechi și noi,Să știu că sunteți bine, ca sunteti fericițiși că veniți acasă cu gând să mă iubiți.24.02.2016... V. RESEMNARE, de Dorisdoria Stănescu, publicat în Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017. Adesea m-am gândit...m-am întrebat, Cum Domnu’ în socoată Lui a aranjat, Că, unui om făcut să dăruiască, Să nu cunoasca-n lume iubirea pământeasca? Am
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
că mi-a bătut la poartă, Ca Domnu` mi-a trimis un luminiș în soarta, Și-n nebunească bucurie am aflat De fiecare dată, că m-am înșelat. Trecut-au ani-n șir cu-ceeasi întrebare Si-ntelepciunea vârstei accept cu resemnare Că nu oricine dăruie, primește... Și nu oricine e iubit, iubește! Citește mai mult Adesea m-am gândit...m-am întrebat,Cum Domnu’ în socoată Lui a aranjat,Ca, unui om făcut să dăruiască,Să nu cunoasca-n lume iubirea
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
simțit, și triști, și ... XXVIII. FORȚA DE-A GÂNDI, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015. FORȚA DE- A GÂNDI Când pe pământ n-oi mai putea pluti Și pasul meu se va încetini, Cu resemnare mă voi mulțumi Doar...lumea a privi. Iar când vederea-mi va pieri și ea, Culoarea lumii n-o mai fi a mea, M-oi consola atunci doar cu-a putea Auz de a avea. Când simfonia lumii va pieri
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
le-oi simți Și fără daru-acesta m-oi trezi, Ce mult, copilului, eu mi-aș dori Părul a-i netezi. Citește mai mult FORȚA DE- A GÂNDICând pe pământ n-oi mai putea plutiși pasul meu se va încetini,Cu resemnare mă voi mulțumiDoar...lumea a privi.Iar când vederea-mi va pieri și ea,Culoarea lumii n-o mai fi a mea,M-oi consola atunci doar cu-a puteaAuz de a avea.Când simfonia lumii va pieriși-oi înceta
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SPOVEDANIE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Doamne, știu că păcătuiesc dar nu pot a mă supune efemeridelor lumești ce frâng și vlăguiesc un spirit frânt de resemnare, precum o frunză-n vânt, mă răzvrătesc... Ție-ți pot spune ce-am greșit, căci mă iubesti și nu mă judeci, mari remușcări am pentru ce-a fost ieri în sufletul ce mi-am disprețuit; neștiut era-n trecut prețul
SPOVEDANIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371786_a_373115]
-
care aș vrea să evadez,/ în care mi-e greu să renasc.” ( Acum înțeleg). Să fie deznădejde, să fie înțelegerea aceea din urmă... că nimic nu durează o veșnicie, că orice geometrie se închide în conul ei de umbră și resemnare? Ce se va întâmpla cu muntele și cu Sisif? Cine va mai trudi, zi și noapte, cu speranța că și zădărnicia este o cale a devenirii. Să devii, ce? Și poetul se vede un punct insignifiant, în imensitatea văzduhului, bântuit
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
ca o mare blândă ( uneori), alteori cuprinsă de furtună și neliniști... amintirile aducându-i în prim plan “plaja pustie” care “mirosea a alge și a noapte” . Într-un astfel de moment, cuprins de un sentiment acut de tristețe și de resemnare, totodată, constată că “anii ar fi trecut oricum trași la indigo ca vagoanele/ marfarului printr-o haltă părăsită ( poate câte vise noi mi-ar fi ținut de urât). ( M-am lăsat) Cu toate acestea , tensiunea existențială este potolită, tonul destul de
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
poetică, calități conferindu-i originalitate, autenticitate. Spuneam la volumul Moartea, un fluture alb că “poezia lui Teodor Dume nu are nevoie de o decodare, este un aide-memoire pentru repetabila stare de târziu, fragmentele vieții amintite în reverii sau meditații au resemnarea acceptării declinului până unde Thanatos devine familiar, devine adevăr, ca un drum fix al poeziei-destin: Citește mai mult Teodor Dume- Azil într-o cicatriceîi citesc versurile de ani și ani în Cenaclul Lira21 și nu știu dacă prin comentariile mele
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
poetică, calități conferindu-i originalitate, autenticitate.Spuneam la volumul Moartea, un fluture alb că “poezia lui Teodor Dume nu are nevoie de o decodare, este un aide-memoire pentru repetabila stare de târziu, fragmentele vieții amintite în reverii sau meditații au resemnarea acceptării declinului până unde Thanatos devine familiar, devine adevăr, ca un drum fix al poeziei-destin:... XV. G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. G. Mosari-
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
ale puterii toane? Vă place-atât de mult să suferiți? Ei sunt câțiva , noi suntem milioane. De ce răbdați ale puterii toane? Spune Marie, spune tu Ioane, oare nu vreți să fiți și fericiți? De ce răbdați ale puterii toane și-n resemnare zi de zi dormiți¬? UNDE-I MÂNDRIA? Unde-i mândria noastră strămoșească? Parcă-am orbit de tot de când dormim și nimeni nu mai vrea să se trezească. Unde-i mândria noastră strămoșească ce îi făcea pe răi să se-ngrozească
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
Ce rădăcini ți-ai smuls din trupul osândit Să fii ceea ce ești, să fii ce ți-ai sortit? Când plânsă alergai prin lumea ce-ți răpea Puterea de-a fi tu, puterea de-a striga, Tu înmuiai condeiul în pasta resemnării Și semnătura ta o imprimai uitării. Adulmecai mireasma sărată-a fericirii, Iertând "greșitul" care, de dragul amăgirii, Stârnea în pieptul tău furtuni istovitoare De doruri mai nebune decât arcușul care Îți luneca pe coapse, fiindu-i tu vioară, Cântând înfiorată a
SACRIFICIU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362163_a_363492]
-
Vei fi privit cu ură și dispreț de pui iubirea mai presus de toate. Să nu spui adevărul fiindcă doare, să-nveți să taci, să rabzi orișice ger și de nu furi ca să ajungi prosper suportă tot ce-nduri cu resemnare. În vremurile-acestea blestemate nimic nu mai e sfânt, nimic măreț, cinstitul este prost, hoțul isteț și-i socotit nebun cel ce se zbate. Anatol Covali 9 februarie 2016 Referință Bibliografică: Sinistre vremuri !... Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SINISTRE VREMURI !... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362267_a_363596]
-
viață și cel mai aproape de felul meu adevărat și plăcut de a fi! Acum este toamnă! Vara încă se mai zbate în cumințenia golului din mine! Ca un om matur este toamna! Gospodar, grijuliu, grav, mai rar zâmbitor, purtând cu resemnare bucuriile și tristețile lui! Mă uit acum în jur și observ că mai sunt frunze, iarbă, flori. Probabil că bruma, încercată de sentimentul milei sau remușcări, stă pe undeva pe gânduri! Privesc copacii și știu că ei simt ce va
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]