995 matches
-
în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și la oameni atunci când aceștia sunt supuși unor stimulări "ostile" în condiții naturale sau de laborator. O stimulare este considerată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat probabil un nivel de activare neurovegetativ mult mai ridicat decât documentarul, activarea astfel declanșată fiind atribuită furiei resimțite de către subiecții insultați. Tot Zillmann consideră că dacă subiecții ar fi vizionat un alt film mult mai excitant, ei ar fi administrat și mai multe șocuri electrice, fără să țină cont de conținutul scenelor vizualizate. Indivizii aflați într-o stare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Zillmann și Bryant, 1974; Zillmann et al., 1974 citați de Tedeschi et al., 1994) au demonstrat că activarea fiziologică intensă poate favoriza manifestarea agresivității atunci când individul interpretează activarea ca pe o stare de furie. Identificarea corectă a cauzelor stării fiziologice resimțite (activitatea motrică intensă) ar putea duce la evitarea creșterii sentimentului de furie la provocare. Unele cercetări susțin că activarea fiziologică crește probabilitatea tuturor acțiunilor dominante sau percepute ca fiind adecvate. O'Neal, McDonald, Hori și McClinton (1977) au arătat un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
primare). Pentru Hull aceste tendințe primare de natură organică (precum nevoile alimentare, sexuale etc.) determină apariția impulsurilor nervoase cu ajutorul unor receptori specializați. Impulsurile sunt apoi trimise organelor specifice (glande sau mușchi) pentru a declanșa reacțiile necesare eliberării organismului de nevoia resimțită. După exemplul mecanismelor de formare a reflexelor condiționate, succesul acestor reacții va produce formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943), reacțiile astfel obținute sunt măsurabile, parametrii lor reflectând starea afectivă a organismului. Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears (1939) avansează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocare cauzat de frustrarea anterioară. Cercetătorii cred că intensitatea provocării agresivității poate fi determinată de trei factori: (a) interesul cu care persoana urmărește atingerea scopului, (b) nivelul interferențelor ce se suprapun peste acțiunile sale și (c) numărul de frustrări prealabil resimțite. Prin urmare, cu cât blocajul exercitat asupra unei persoane care urmărește un scop mult dorit și care a suferit mai multe frustrări este mai sever, cu atât gradul de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive se pot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
propria agresivitate o rezolvare a problemei? Una dintre soluțiile propuse se referă la exteriorizarea stării emoționale prin verbalizare să-i spunem celuilalt că ne-a supărat sau că ne-a înfuriat. S-ar putea ca verbalizarea să nu atenueze starea resimțită, dar îi poate conferi un context fără reconstrucții cognitive suplimentare. Prin această conștientizare a stării emoționale nu mai este necesară intervenția proceselor cognitive implicate în modificarea normelor și competențelor anterioare, intervenție necesară justificării actului agresiv care s-ar fi putut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în ciclurile Grădina gutuiului singur și Jelna din antologia Ritualul melancoliei (2002) - pare a avea mai multe afinități cu cea de-a treia direcție dominantă a epocii, subsumabilă neoexpresionismului ardelean. De altfel, experiența originară a poeziei lui o constituie exilul, resimțit deopotrivă în plan poetic și existențial, iar modalitatea de surmontare a crizei constă în proiecția de universuri alternative prin exploatarea resurselor imaginarului. Notele distinctive nu sunt mai puțin relevante, căci, pe de o parte, cadrul poemului nu mai este unul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
ceea ce este considerat drept nebun. Nebunia devine "un fel de derivat al istoriei", ale cărei forme "sînt determinate chiar de figurile devenirii. Dependentă de timp și esențială pentru temporalitatea omului așa ne apare nebunia, cum era ea recunoscută sau măcar resimțită atunci..." 42. Raportul nebun-psihiatru este unul problematic și niciodată categoric separat, Foucault urmărind și aspectul tendențios al acestuia: Cine este mai nebun, individul internat sau psihiatrul care-l tratează? Dacă în Evul Mediu regii erau priviți ca taumaturgi, în Occidentul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
N.Iorga - făceau săptămâni și luni întregi de drum ca să poată transporta vinul din țările române spre Viena, Budapesta, Polonia, Pocuția, Odessa, Harkov și Crimeea. Apariția filoxerei (Filoxera vastatrix) în Europa, care a afectat toate podgoriile continentului, s-a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca metodă simplă și ieftină îl ia altoirea, iar pepinierele de viță și industrializarea
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul (1912), a fost până de curând singură. Manifestând preocupare pentru fidelitate și adecvare stilistica, realizată prin apropierea de stilul traducerilor biblice din perioada în care a lucrat traducătorul, astăzi e resimțită că prea arhaizanta. Apoi, în 1997, a apărut o a doua: Coranul cel Sfânt, Traducerea sensurilor și comentarii, publicată de Asociația Studenților Musulmani din România. După cum o arată și titlul și cum era de așteptat de la convingerile traducătorilor, lucrarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
bulversate la gândul că va deveni proprietara unei case, dar conștientă că nu-și va putea niciodată construi viața așa cum crezuse la început. Acești aspiranți la proprietate "determinați să trăiască peste resursele lor, să facă împrumuturi [...] descoperă, cu aceeași durere resimțită altădată de muncitorii din industrie, rigorile sistemului economic, mai ales prin sancțiunile impuse de băncile de la care așteptaseră minuni [...]. Aparent marea beneficiară a procesului general de "îmburghezire", prin contractarea de credite, această clasă s-a legat cu lanțuri de o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
riscuri "incomensurabile""393 din aceste puncte de vedere. Însă în prezent, centrele de adăpost, cu toate garanțiile, "sunt considerate a fi perturbante pentru echilibrele sociale și financiare ale orașului. Astfel, succesul poate fi oficial încurajat, dar teama rămâne și este resimțită. Status quo-ul și imobilismul social pot fi percepute ca antidot al acestui rău de temut"394. Serviciile statului sunt în general conștiente că practică discriminări în privința accesului la locuință ale căror victime sunt populațiile cele mai precare și imigranții, însă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concepere succesivă. Sibbern dă ca exemplu de contopire două grupe de fenomene. Pentru ambele grupe este adevărat că, după un raport tensional între două sentimente, se naște un sentiment total, așa încît cele două sentimente mai simple nu mai sînt resimțite fiecare în parte. În locul sentimentelor ce se luptă sau se dizolvă între ele, a intervenit un sentiment de o calitate nouă, ce nu s-ar produce totuși dacă unul dintre elementele asociate, în contradicție ar fi omis. Sibbern numește unul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o adâncire a stării de angoasă existențială de-abia conturată, ca mărturie a unei adecvări parțiale la real, în poezia de tinerețe. Alegerea miticului Ulise ca simbol al peregrinului răspunde dorinței de a conferi dimensiuni colosale, homerice, unei neliniști adânci, resimțită atât în esența ființei sale, cât și a neamului său condamnat la multimilenară rătăcire. Odiseea înscrisă în cele treizeci și cinci de poeme ale acestui ciclu se conturează în umbre ale căror profunzimi tragice rezultă tocmai din oglindirea în unda epopeii antice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de nostru de vedere conturarea rolului de negociator în managementul organizațiilor sportive este influențată de caracteristicile și disponibilitățile particulare ale managerilor privite din perspectiva strategiilor organizaționale, a disponibilității personale și organizaționale pentru interacțiuni, a nivelului prestației individuale, a intensității satisfacției resimțite, a câștigurilor, etc. CAPITOLUL 8. MANAGEMENT ȘI STRATEGIE 8.1. Conceptul de management strategic ca formă a managementului prin răspunsuri flexibile și rapide Noile realități economice, sociale, politice, tehnologice, științifice manifestate în ultima perioadă au determinat o creștere a complexității
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
un drum care să nu mai fie unul chinuit și traumatic." (s.n., în "Ziarul de Iași", 23.10.06) Liviu Antonesei: Fără îndoială că este un fel de dedublare! Nu știu dacă structurală ori deprinsă în timp, din cauza acelei vinovății resimțite de foarte tânăr din pricina relației cu Securitatea. Oricum, este o personalitate foarte complicată, pentru analiza căreia sunt necesare instrumente mult mai elaborate decât avem noi la dispoziție într-o discuție de genul acesta. Iată, tocmai am citit un articol în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Colțea nu mai putea satisface noile cerințe medicale și în 1811 se organizează prin danie publică Spitalul Filantropia cu dotație și organizare moderne. în 1838 se inaugurează la București Spitalul Brâncovenesc. Nevoia de medici, chirurgi, felceri, infirmieri e tot mai resimțită. Spitalul Oștirii își propune și acționează în sensul formării, prin practică în două școli, de felceri și de mică chirurgie, a unor cadre sanitare de prim ajutor prin tinerii veniți la oaste și care, întorcându-se în localitățile natale își
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu atât mai mult în perioade de criză economică, însă vor ajuta prin alte modalități care nu implică bani. O explicație plauzibilă ar fi că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de muncă se schimbă pe măsură ce țara iese din criză. De asemenea mai trebuie luate în considerare dimensiunile culturale și nivelul de dezvoltare economică a celor două țări, pentru a fi siguri că diferențele regăsite în urma studiul se datorează doar crizei resimțite de cele două țări (Hoon și Lim, 2001). Deși concluziile studiului oferă informații care ajută la înțelegerea atitudinii față de bani a oamenilor, înainte și după criză, rezultatele nu pot fi extinse la adulții care lucrează, din moment ce studenții pot diferi mult
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
suscită în el și pe care le va retrăi în joc. "Ce înțelegem prin SUBTEXT? scrie Stanislavski în Construirea personajului. Ce anume, din text, se ascunde în spatele și în interiorul cuvintelor propriu-zise ? (...) Este exprimarea manifestă a conținutului omenesc al rolului, exprimare resimțită integral de actor, și circulând neîntrerupt sub cuvinte, dându-le o existență reală. Subtextul este o rețea de scheme diverse și numeroase, existând în fiecare piesă și în fiecare rol, rețea țesută din tot felul de creații imaginare, de impulsuri
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Întâmplă chiar așa! Formulele magice sunt divulgate, incantațiile fac vâlvă, acum când sunt cunoscute de popor”. Și, mai explicit: „Iată! Celxe "Cel" care nu știa nimic despre divinitate aduce astăzi ofrande cu tămâia altuia”. Dacă prima frază amintește de extinderea (resimțită ca anormală) magiei, aspect al religiei văzute ca expresie a vieții private, cea de-a doua frază subliniază rolul „claselor” În activitatea rituală: noul Îmbogățit, cel care s-a apropiat de tămâia altuia, Își celebrează noua condiție și Își arată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în ordine umană. Numai odată cu conștiința unei superiorități intangibile apare umilitatea în sensul ei plin. Umilitatea resimțită în fața a ceea ce ne este superior în ordine umană nu e decât reflexul conștiinței că libertatea noastră nu își este propria-i cauză, că ea ne-a fost conferită. Dimpotrivă, când faptul de a se fi hotărât în privința noastră în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
curajului, care s-a născut din libertatea hotărârii mele, frica aceasta pe care mi-o asum laolaltă cu efectul hotărârii mele, frica aceasta care însoțește așteptarea deznodământului implacabil pe care, hotărându mă, eu l am provocat - este altceva decât frica resimțită noaptea, într-o pădure sau la marginea satului, lângă un cimitir. Frica aceasta nu mă surprinde; ea este prevăzută, știută, așteptată. Ea s-a desprins din gestul meu și face parte din scenariul hotărârii mele. Ea este așteptarea înfrigurată a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
interioară este expresia peratologică a determinărilor psihogenetice (temperamentale) care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct mort, prilej de tărăgănare etc., pe scurt moment negativ, ea devine limită de depășit. * Limita de atins este locul de închidere - resimțit ca împlinire - al spațiului deschis de limita de depășit. Expresii ca „armonie superioară“, „atingerea unui scop suprem“, „ducerea până la capăt“, „realizarea destinului“ etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]