2,430 matches
-
de personal la nivelul DDFSS i se adaugă și încărcătura excesivă de atribuții sau crearea unor structuri nefuncționale, care pot însă favoriza blocaje în activitatea direcției; Tabelul 3. Principalele propuneri de modificare a legislației al ONG-urilor - răspuns multiplu, 224 respondenți Propunere legislativă % Revizuirea legii sponsorizării în sensul acordării unor facilități concrete și atractive sponsorilor 28 Finanțare de la bugetul de stat a sectorului nonguvernamental (inclusiv alocarea unui buget minim fiecărui ONG sau acordarea unor spații din fondul public pentru desfășurarea activității
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înseamnă 3% aplicat la 3%, adică 0,09% - mai puțin decât îi costă cafeaua într-un an, spun ei cu malițiozitate. Sub aspectul amenințărilor „globale”, pentru al patrulea an consecutiv, s-au formulat întrebări referitoare la site-urile www. Dintre respondenți, 98% au declarat că au astfel de site-uri, iar 52% dintre ei efectuează operațiuni de comerț electronic prin intermediul site-urilor. De asemenea, 38% dintre ei au fost victimele accesului neautorizat sau ale folosirii neadecvate a site-urilor în ultimele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atacurilor cu 220%; .in (India) cu 250%, .pk (Pakistan) cu 300%, iar în top s-a aflat domeniul gov.uk (guvernul din Marea Britanie), cu 378%. Din studiile întreprinse de CSI/FBI, rezultă că, la nivelul anului 2002, deși 80% dintre respondenți au recunoscut că au înregistrat pierderi financiare, numai 40% au putut cuantifica pierderile. În intervalul 1997-2001, cele 503 organizații analizate au înregistrat pierderi cauzate de crime informatice în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, iar în anul 2002
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
asupra altor patologii și situații clinice: unele teorii și metode cognitive acoperă ansamblul tulburărilor anxioase, tulburărilor alimentare, adicțiilor... Aportul cognitiv a fost integrat în teoriile existente pentru a forma terapiile denumite cognitiv-comportamentale. S-a constatat același lucru privitor la existența respondenților parțiali și a recăderilor, asociate cel mai adesea unor probleme de fond legate de personalitate. In cadrul lucrărilor sale despre depresie, Beck a postulat, încă de la debut, existența unor scheme, pornind de la observația conform căreia gândurile automate se regrupează în jurul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unor scheme, pornind de la observația conform căreia gândurile automate se regrupează în jurul unui număr mic de teme. In afara tratamentului depresiei per se, el a postulat importanța continuării terapiei pe baza schemelor, pentru a preveni recăderile și a acționa asupra respondenților parțiali. Dezvoltarea teoriei schemelor Teoria în legătură cu schemele a urmat aceeași cale de diversificare ca și teoria centrată pe axa I. Ideea în sine a unor scheme preexistente, rigide sau nu, conduce la definirea dimensiunilor personalității. In această optică, schemele depresogene
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schemele depresogene și schemele caracteristice tulburărilor de personalitate clinică se situează pe un continuum, elementele discriminante fiind, în mod esențial, unele criterii cum ar fi rigiditatea, capacitatea de acces și interferența schemei asupra travaliului terapeutic în sine. Caracteristicile pacienților „slab respondenți” cu o mare probabilitate de a prezenta recăderi ca urmare a unei terapii cognitive standard: - dificultate în a realiza sarcinile, - dificultate în accesarea cognițiilor și emoțiilor, - rezistență la intervențiile clasice, - rigiditate psihologică, - dificultate de a forma o alianță terapeutică, - lamentații
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este o construcție relativ simplă, creată pe baza însumării scorurilor la dimensiuni diferite pentru obținerea unui rezultat complex. O scară este o construcție ceva mai complicată, bazată pe ierarhia răspunsurilor. Scara Gutman, de exemplu, reflectă devotamentul sau intensitatea crescândă. Dacă respondentul acceptă propunerea A, acceptă el oare și pe B? Dacă acceptă A+B, acceptă oare și A+B și C? Există o mare varietate de indici și scări folosite în cercetarea din științele sociale. Scopul acestora este acela de a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În ziua de mâine. În altă ordine de idei, este important de menționat că cetățenii Republicii Moldova nu au Înțeles, nu au conștientizat și, cu atât mai mult, sunt departe de a interioriza semnificațiile și principiile democrației. Astfel, aproape jumătate din respondenți - 45,3% (tabelul 3) - nu au putut să indice ce Înseamnă un stat democratic. Tabelul 3. În opinia dvs., ce Înseamnă un stat democratic? Prima opțiune Total Guvernarea legii 5,9% Recunoașterea și respectarea drepturilor umane și cetățenești 6,5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
17%), „un stat funcțional” (7,1%), „recunoașterea și respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului” (6,5%) și „guvernarea legii” (5,9%). Acestea sunt răspunsurile populației la Întrebare deschisă. În cadrul studiului „Monitorul social: cercetare de opinie publică”, realizat În octombrie 2004, respondenții au fost, de asemenea, Întrebați despre semnificația democrației. Astfel, În opinia populației investigate, guvernarea democrată se exprimă prin: drepturile omului (35%), bunăstare materială (28%), egalitatea oamenilor În fața legii (24%) și legalitate și respect față de lege (23%). Doar 5% din respondenți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
respondenții au fost, de asemenea, Întrebați despre semnificația democrației. Astfel, În opinia populației investigate, guvernarea democrată se exprimă prin: drepturile omului (35%), bunăstare materială (28%), egalitatea oamenilor În fața legii (24%) și legalitate și respect față de lege (23%). Doar 5% din respondenți nu au oferit un răspuns. Graficul 1. În opinia dvs., care cuvinte redau cel mai bine guvernarea democratică? Diminuarea ponderii indecișilor În decurs de doi ani de la 45% la 5%, nu atestă, În mod implicit, faptul că populația a conștientizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
donarea unor sume de bani, seturi de mobilă și computere școlilor etc.). Evaluarea eficacității activității politice Atitudinea populației față de politicieni indică absența comunicării Între conducători și cei care sunt conduși (tabelele 5 și 6). În acest sens, 65,5% din respondenți susțin că unui om de rând Îi este „foarte dificil” sau „dificil” să-și prezinte opiniile politicienilor, care nici nu le iau În considerare (lucru afirmat de 67,5% din respondenți). Activitatea legislativă, precum și cea executivă sunt apreciate ca ineficiente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
5 și 6). În acest sens, 65,5% din respondenți susțin că unui om de rând Îi este „foarte dificil” sau „dificil” să-și prezinte opiniile politicienilor, care nici nu le iau În considerare (lucru afirmat de 67,5% din respondenți). Activitatea legislativă, precum și cea executivă sunt apreciate ca ineficiente de către populație. 51,4% din respondenți apreciază drept ineficientă activitatea politicienilor, iar 38,5% - activitatea funcționarilor publici. Acest lucru poate fi explicat atât prin lipsa abilităților profesionale din partea autorităților, cât și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând Îi este „foarte dificil” sau „dificil” să-și prezinte opiniile politicienilor, care nici nu le iau În considerare (lucru afirmat de 67,5% din respondenți). Activitatea legislativă, precum și cea executivă sunt apreciate ca ineficiente de către populație. 51,4% din respondenți apreciază drept ineficientă activitatea politicienilor, iar 38,5% - activitatea funcționarilor publici. Acest lucru poate fi explicat atât prin lipsa abilităților profesionale din partea autorităților, cât și prin faptul că ele nu ascultă vocea poporului. În această ordine de idei, menționăm că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sistemul politic și gradul de influențare/participare la procesul de luare a deciziilor. În acest context, menționăm că nivelul de interes al populației din societatea moldovenească față de evenimentele, fenomenele și procesele politice este foarte scăzut (tabelul 7). Doar 7% din respondenți declară că sunt interesați „foarte mult” de politică, iar circa fiecare al cincilea este interesat „mult” de politică. Este important de notat că ponderea celor interesați „mult” de politică a crescut considerabil În ultima jumătate de an (de la 13% În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Republicii Moldova, ponderea celor implicați variind Între 11% și 26% (des/câteodată), În funcție de gradul de complexitate a implicării. Interesul scăzut față de participarea politică a populației este determinat de scepticismul față de posibilitatea de a influența viața publică. În acest sens, jumătate din respondenți consideră (12% sunt „totalmente de acord” și 38% „de acord” cu afirmația) că oamenii de rând nu pot face nimic care să influențeze viața publică (Monitorul social: cercetare de opinie publică, octombrie 2004). De altfel populația din Republica Moldova consideră că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Monitorul social: cercetare de opinie publică, octombrie 2004). De altfel populația din Republica Moldova consideră că nici nu posedă cunoștințele necesare și suficiente pentru participarea la procesul de adoptare a deciziilor, acest lucru fiind menționat de mai mult de jumătate din respondenți (tabelul 8). Este important de menționat faptul că, dintre funcționari publici chestionați În cadrul studiului „Monitorul social: cercetare de opinie publică” realizat În octombrie 2004, fiecare al treilea funcționar, de asemenea, consideră că nu poate influența viața publică. Drept argument pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
chestionați În cadrul studiului „Monitorul social: cercetare de opinie publică” realizat În octombrie 2004, fiecare al treilea funcționar, de asemenea, consideră că nu poate influența viața publică. Drept argument pentru cele menționate anterior poate servi faptul că doar până la 10% din respondenți au fost implicați În diferite acțiuni de protest (de tipul petițiilor, demonstrațiilor, acțiunilor de boicot etc.) În care și-au exprimat atitudinile față de evenimentele și procesele vieții sociale. Totodată, este Îmbucurător faptul că Încă 12-27% din populație (În funcție de caracterul radical
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
afișează o opulență sfidătoare... Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se adaugă o puternică disonanță indusă în fluxul retoric generat de sondajele de opinie cu referire la evaluarea direcției de dezvoltare a țării: între 20 și 40% dintre respondenții sondajelor (proporțiile fluctuează conjunctural) au fost consecvenți în a aprecia că direcția în care merg lucrurile din țară este greșită. Aceștia sunt cel mai adesea considerați de ceilalți ca „disidenți” ai epocii sau ca voci ale celor care ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o fermă agricolă sau zootehnică; - veniturile dumneavoastră și ale gospodăriei dumneavoastră ar crește, ar scădea sau ar rămâne la fel? Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele numără de câte ori a ales fiecare dintre respondenți varianta ar crește la cele patru întrebări: Cum credeți că veți trăi peste un an - indice al optimismului, răspunsurile la întrebare fiind scalate de la 1 la 5, unde 1 înseamnă mult mai prost și 5 mult mai bine. Dotarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o fermă agricolă sau zootehnică/ veniturile dumneavoastră și ale gospodăriei dumneavoastră ar crește, ar scădea sau ar rămâne la fel?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele numără de câte ori a ales fiecare dintre respondenți varianta ar crește la cele patru întrebări. Dotarea cu bunuri a gospodăriei - indice al averii acumulate, care variază de la 0 la 10, fiind construit prin adunarea răspunsurilor afirmative la întrebările: „În gospodăria dumneavoastră există: autoturism/ telefon fix/ frigider/ televizor color
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu ceea ce au... Se rezumă la atât cât au... Nu suntem creativi... Poate și lipsa banilor e un motiv... Suntem prea pasivi pentru a face ceva... Totul depinde de primărie...” (femeie, studii superioare). V. Este Ațintiș un sat european? Părerile respondenților se împart în pro și contra în ceea ce privește caracterul european al satului, dar părerile contra sunt predominante. Cei mai mulți răspund că satul Ațintiș nu este sau nu prea este un sat european. Explicațiile rezidă în faptul că Ațintișul nu are condiții de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au ținut cursuri despre UE la primărie” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Sperăm că ne apropiem spre UE” (pensionară, 72 de ani); „Am auzit, deja medicul veterinar început să aplice regulile” (femeie, 59 de ani). Mulți dintre respondenți consideră că decizia consiliului local în legătură cu curățenia obligatorie în fața caselor și în curți preîntâmpină integrarea României în Uniunea Europeană. Oamenii din Zerind prezintă un interes sporit față de problematica integrării României în UE: se văd direct implicați în acest proces, prevăd anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
agricole” (femeie, 52 de ani); „Oamenii sunt curioși cum va fi” (pensionară, 72 de ani). Surse de informare despre Uniunea Europeană și satele din Uniunea Europeană Aprecierile sunt diferite în privința cantității dezbaterilor ce au loc între săteni pe subiectul integrării. Chiar dacă toți respondenții susțin că au loc discuții pe această temă, unii consideră că se discută prea puțin, alții că frecvența discuțiilor este prea mare: „Discuții despre Uniunea Europeană au loc frecvent” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Nu prea se vorbește. Se vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Toți cred că va fi mai bine. Vorbesc că vor crește numărul locurilor de muncă” (casnică, 21 ani); „Despre lipsa locurilor de muncă, agricultură, creșterea animalelor” (Agricultor, 60 ani). Sătenii din Zerind preferă ca sursă principală de informare ziarul. Toți respondenții citesc ziare. Majoritatea preferă ziarul de limbă maghiară Nyugati Jelen, apoi: Adevărul de Arad, Observatorul de Arad, Kronika, Realitatea, Jurnalul Național. Din ziar sunt preluate aproape toate informațiile legate de Uniunea Europeană: „Da, citesc ziare. În special Jelen” (administrator la expoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani); „Nyugati Jelen, Adevărul. Sunt reportaje, știri” (preotul baptist, 49 ani). România versus Uniunea Europeană În ce măsură țările europene seamănă cu România? Diferențele percepute sunt mai numeroase decât asemănările. Oamenii au răspuns spontan, chiar dacă unii au dat răspunsuri vagi, lipsite de consistență. Respondenții precizează atât asemănări, cât și diferențe clar specificate la nivelul mentalului colectiv, dar care, în multe dintre răspunsuri, sunt legate de diferențe la nivel economic: Diferențe generale și economice: „Acuma numai în agricultură pot să dau un exemplu... Deci ei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]