1,458 matches
-
La aceasta au contribuit și greșelile autorităților publice locale și judecătorești, care, în unele cazuri, au chemat unii informatori la audieri și în fața instanțelor de judecată, deconspirându-i, ceea ce a creat ideea de Poliția își demască colaboratorii, concomitent cu o reticență a persoanelor în a oferi sprijin pe acest palier. În noul context, prioritățile informative au fost reduse la două și anume: 1. mișcarea comunistă. 2. acțiunile politice, în afară de Partidul Națiunii. Recrutarea de informatori trebuia efectuată cu condiția ca aceștia să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Drept urmare, unele state au început să se îndoiască de puterea militară sovietică și să acționeze în consecință. Franța și Cehoslovacia, care au semnat tratate cu U.R.S.S., bazându-se pe forța militară a acesteia, au început să-și manifeste anumite reticențe, iar Japonia a atacat China (4 iunie 1937), fără teama unei intervenții a Armatei Roșii. Activitatea Grupei I de contraspionaj din cadrul Secției Contrainformații a S.S.I., desfășurată în cursul anului 1939, a avut ca prim obiectiv descoperirea organizațiilor și cazurilor de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost posibilă salvarea duhului etnic românesc de suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Andrei al lui Nicolae Capri, Cristea al lui Grigore Capri și Ariton al lui Andrei Capri, iar dintre evrei, cu același premiu, Joseph Herschel 127. Cu toate acestea, reforma școlară întâmpina destule dificultăți în aplicarea sa, generate de o anumită reticență a populației ortodoxe față de înnoirile introduse acum în domeniul instructiv-educativ, precum și de o serie de cauze obiective inerente oricărui început. În acest sens, raportul din 29 septembrie, al episcopului Dosoftei și al generalului Enzenberg, înaintat Consiliului Aulic de Război, indicând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
figurează teza dispariției deosebirii dintre sat și oraș. (Obiectiv abuziv fetișizat: ca și cum orașul ar reprezenta idealul suprem, satul rămânând doar cu statut de etapă ce urmează musai a fi depășită.) Pe alte meridiane, hiper-urbanizarea a fost și este privită cu reticență și îngrijorare. În prozele lui Joyce ("Oameni din Dublin") orașul, personaj central, nu-i altceva decât un loc al alienării, un țesut patologic paralizant, caracterizat de stază, înfrângere, provizorat, sărăcie, izolare, monotonie, morbiditate, spleen. Orașul-azil n-ar duce decât la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Mă implic în organizarea de activități extracurriculare, dintre care și un cerc de studii de gen relizat cu susținerea Centrului de Studii în Idei Politice (CeSIP), la care țin foarte mult. Pentru că predau materii de bază în domeniul științelor politice (reticența la studiile de gen este încă mare în spațiul universitar românesc) - Introducere în Știința Politică, Politici Publice etc. - am ales să folosesc abordarea integratoare a genului în dezbaterile pe care le am la școală. Dincolo de asta coordonez un panel de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
știe să-și impună autoritatea și duritatea, să domine, să dicteze celorlalți, să controleze situații și oameni (inclusiv bărbați), să fie o "doamnă de fier". În același registru atitudinal, al respectului față de polul mai bine valorizat social, se înscrie și reticența multor femei față de feminizarea numelui propriei meserii de teama unei devalorizări personale 5. Doar un singur exemplu aș invoca în acest sens, atât de frecvent întâlnit încât face parte din normalitatea socială: utilizarea apelativului "doamnă profesoară" în învățământul preuniversitar și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în cadrul fenomenelor de aculturație: S-ar zice că elementul de civilizație adoptat cu cea mai mare ușurință de o societate care acceptă aculturația este costumul. Din contră, un popor care refuză o cultură străină sau n-o acceptă decât cu reticență va rămâne cu încăpățânare legat de costumul tradițional, care va dobândi valoare de simbol. Din punct de vedere psihologic, lucrul se explică foarte ușor: tocmai prin modă și pieptănătură individul încearcă mai întâi, și în chipul cel mai firesc, să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fie pe linia psihologiei comportamentale a lui Crowder, fie pe linia programării liniare a lui Skinner Actorii câmpului educațional universitar, de atitudinea cărora depinde într-un procent hotărâtor succesul sau eșecul inovațiilor în învățământ încă reacționează în această situație cu reticență (fapt subliniat de noi cu alt prilej, v. infra). Acestui obstacol de “strategie” i se alătură în nenumărate situații particulare obstacolul “fizic”, al dotării insuficiente, al lipsei de spații etc.; obstacolul “mental”, al asocierii ideii de IAC cu disciplinele informatizabile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
filosofiei nu includ nici o referire la așa ceva. Chiar și lucrările care privesc exclusiv intervalul medieval în istoria filosofiei acordă arareori, și cu poticneli, un spațiu redus acestei chestiuni. Desigur, toate aceste rezerve au la bază mai multe motive. O primă reticență este legată de măsura în care se poate vorbi de o filosofie creștină în genere. Multe argumente au fost aduse împotriva posibilității existenței unei gândiri filosofice în înțelesul deplin, atunci când perspectiva dominantă și întemeietoare este creștinismul. Reproșul principal, în acest
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu siguranță și comprehensiune rolul lui Maiorescu în critica românească, acela de îndrumător de conștiințe, de întemeietor și deschizător de noi orizonturi. Acțiunea mentorului junimist, în totul salutară, este aceea a unui critic exemplar, capabil săși depășească propriile aprehensiuni și reticențe atunci când se află în fața valorii estetice autentice: „Admirația lui nestrămutată în nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei.”2 Lui Maiorescu și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mama prințului Carol, în cadrul căreia aceasta își exprimase satisfacția pentru alegerea fiului ei de către poporul român și nu datorită demersurilor unor puteri străine 714. O asemenea declarație avea și rolul de a consolida poziția lui Carol, în condițiile existenței anumitor reticențe în societatea românească față de el. Într-un discurs, adresat mai mult celor care erau încă sceptici în legătură cu oportunitatea instalării unei monarhii străine, susținut la Societatea "Amicilor Constituțiunii", un an mai târziu, I.C. Brătianu relua argumentele ce stătuseră la baza aducerii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
știți că s-ar citi ani și ani de zile de acum încolo, ca la ctitori. Nu știu de cât timp datează această practică a „marcării” acatistelor și pomelnicelor, dar înclin să cred că ea este primită cu destul de multă reticență de către pelerini, chiar dacă aceștia nu protestează în mod deschis. La un alt nivel, cred că dimensiunea simbolică a actului de „a da un acatist”, aflat în legătură directă cu logica exchange goods, se găsește perturbată prin prezența unui intermediar, care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de unde necesitatea mereu reînnoită a „pelerinajelor terapeutice”, terapii colective pentru Răul produs de istorie sau destin (Dupront, 1967 : 110). Pierre Maraval surprinde și el acest dublu joc (laic și religios) al bucuriei și bunei dispoziții asociate dintotdeauna pelerinajului, primită cu reticență de predicatorii itineranți, care lansau mereu pelerinilor „apeluri la vigilență” (Maraval, 1985 : 241). Revenind la perioada contemporană, putem spune că în „haosul de reprezentare” lăsat de prăbușirea comunismului în 1989, asistăm la o reîntoarcere în forță a „religiosului”, sub diferite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atunci când aceasta din urmă forțează intrarea în domeniul rezervat al Bisericii, și anume doctrina. Cazul cel mai ilustrativ din acest punct de vedere rămâne în acest moment pelerinajul creat la Prislop, unde se simte tensiunea determinată de presiunea maselor și reticența Bisericii (sau mai degrabă a unei părți din ierarhia sa) între acceptarea unor părți inter pretabile din viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca : bilocația (prezența simultană a unei persoane în locuri diferite), fenomene „energetice” (lumini, căldură raportate în jurul mormântului), teme
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Moscova și se bucura de o mai mare încredere din partea lui Stalin. Cei doi lideri, reprezentanți a două facțiuni concurente în ceea ce devenise de acum, prin înglobarea forțată a socialiștilor, Partidul Muncitoresc Unit Polonez vor intra ulterior în conflict din cauza reticenței lui Gomułka față de crescânda imixtiune sovietică în afacerile interne ale țării prin intermediul creării Cominformului. Gomułka va fi destituit din funcțiile politice pe care le deținea și închis dar nu va fi lichidat fizic, spre deosebire de ceea ce se întâmpla cu precădere în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu Beria îl dezavantajase în competiția pentru putere; eliminarea acestuia a contribuit substanțial la slăbirea suportului politic al primului ministru. Trebuie să recunoaștem însă că în culisele luptei pentru putere, planurile lui Hrușciov pentru inițierea destalinizării fuseseră întâmpinate cu deosebită reticență de membrii fostului Biroul Politic stalinist, din care și acesta făcuse parte. Toți, inclusiv Hrușciov, contribuiseră la ororile regimului stalinist, iar culpabilizarea fostului lider reverbera și asupra lor. Acesta din urmă avea însă avantajul de a fi făcut parte din
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Iugoslavia" (Stykalin, 2006, 376). Dorința lui Molotov s-a îndeplinit, Moscova și Belgradul reînodând legăturile exclusiv pe linie de stat (Țîrău: 2005, 386-387); acestea se vor deteriora însă la scurt timp, cu ocazia revoluției maghiare din 1956. De remarcat și reticența lui Tito față de avansurile politice hrușcioviste, datorată probabil consistentei sale experiențe în ceea ce privește sensul prieteniei și al ajutorului "frățesc" acordate de Uniunea Sovietică. * * * În cadrul conducerii de la București, amplele metamorfoze politice și economice care începuseră în Uniunea Sovietică la scurt timp după
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
profundă subminare a bazelor politice și ideologice a înseși "democrațiilor populare" (Cătănuș: 2002a, 185). Avem de-a face deci cu rezistența leninismului post-revoluționar est-european în raport cu noua tendință ideologică a centrului moscovit, cu o defazare între metamorfoza leninistă a centrului și reticența comprehensibilă a periferiei, rămasă pe coordonatele vechiului tip de leninism, impus bineînțeles tot de către centru. Odată cu emergența leninismului europenizat, al cărui moment simbolic poate fi considerat Congresul XX al PCUS, periferia est-europeană s-a confruntat cu o serie de turbulențe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
429-436). În noaptea de 2 spre 3 noiembrie 1956, Hrușciov și Malenkov se întâlniseră cu Tito la reședința acestuia de pe insula Brioni, unde l-au informat de decizia unei a doua invazii în vederea distrugerii focarului revoluționar maghiar. După ce își manifestase reticența față de prima intervenție militară, liderul iugoslav și-a surprins plăcut gazdele declarându-se de acord cu planul propus de către aceștia, ba chiar ar fi afirmat că, la nevoie, ar fi trimis din proprie inițiativă trupe în Iugoslavia pentru stabilizarea situației
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
evitând orice semn de efuziune. Intrând direct în problemele de importanță majoră, Gorbaciov a oferit o extraordinară performanță diplomatică replicând punctelor avansate de către Ceaușescu. Nu s-a referit direct la problema reformei, dar eșecul "modelului românesc" și efectele negative ale reticenței României de a se integra în mai mare măsură în CAER au fost clar atinse. În direcția politicii sovietice față de celelalte țări comuniste, Gorbaciov a adus în discuție nevoia unei "schimbări calitative" în relațiile româno-sovietice. "Mecanismul cooperării" trebuia "îmbunătățit" și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]